Auditul energetic - Certificarea energetica a cladirilor

Auditul energetic

Auditul energetic reprezinta un studio complex al comportamentului si al consumurilor energetice ale cladirilor avind drept scop stabilirea performantelor reale si identificarea solutiilor tehnice de reabilitare sau modernizarea energetica .

In ceea ce priveste auditul termoenergetic al cladirilor , a fost elaborate o metodologie specifica detaliata in normativul NP 047-2000   

si aplicabila urmatoarelor categorii :

Cladiri de locuit : individuale sau collective , indifferent de forma de proprietate;

Cladiri cu alta destinatie decit locuinte apartinind sectorului tertiar : spitale , cladiri social-culturale (teatre,cinematografe,muzee) , cladiri de invatamint (crese,gradinite,scoli,licee,universitati),cladiri comerciale si institutii publice (magazine,spatii comerciale,sedii de firme,birouri,banci),hoteluri.

Realizarea auditului termoenergetic al unei cladiri existente presupune parcurgerea a trei etape obligatorii:

1. Expertiza energetica , pentru evaluare consumului de caldura al cladirii in conditii normale de locuire , pe baza caracteristicilor reale ale constructie si instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum si intocmirea raportului de expertiza ;
2. Indentificarea masurilor de modernizare energetica si analiza eficientei economice a acestora;
3. Intocmirea raportului de audit energetic.

Prima etapa din cadrul auditului energetic se realizeaza prin expertiza termica si energetica a cladirii, in conformitate cu normele si reglementarile in vigoare .

Scopul principal al masurilor de reabilitate sau modernizare energetica a cladirilor existente il constituie reducerea consumurilor de caldura .

Certificarea energetica a cladirilor

Cladirile sunt consumatori energetici si ca urmare ,valoarea lor depinde foarte mult de cheltuielile de exploatare.Cladirile au devenit pentru tarile dezvoltate , cel mai mare consumator de energie si o importanta sursa de poluare a mediul inconjurator.    Ca urmare,calitatea de consumator de energie a fiecarei cladiri in parte ,trebuie stabilita intr-o maniera similara cu a tuturor celorlalte categorii de consumatori.La nivelul Uniunii Europene ,acest demers este reglementat prin directive CE 91/2002 , care stabileste , atit pentru tarile member cit si pentru cele in curs de aderare, obligativitatea ca toate categoriile de cladiri sa fie certificate energetic periodic , iar pentru cele publice acest document sa fie afisat in holurile centrale.

Calitatea si eficienta consumului energetic la nivelul fondului construit a depasit preocuparile specialistilor in domeniu si se inscrie in present ca problematica a politicilor energetice a tarilor dezvoltate.

In cele mai multe tari occidentale , din cauza riscurilor pe care le implica alimentarea cu gaz , este preferata utilizarea energiei electrice intr-o masura mai mare in sectorul rezidential.

Datorita faptului va la nivelul unei locuinte se intregistreza un consum de energie furnizata de sursa locala dar si energie electrica de la sistemul national, indicatorii care stabilesc performanta energetica in sectorul rezidential din tarile Europei occidentale , se stabilesc in functie de condumul de energie primara.

Tarile Uniunii Europene au la dispozitie in present , metode diferite de evaluare a performantelor energetice ale cladirilor care se regasesc in norme si reglementari nationale.Acestea tin seama , in primul rind , de zonele climatice diferite ale Europei dar si de alcatuirea elementelor de constructie si arhitectura traditionala. Pentru a unifica modul de abordare a consumurilor energetice in sectorul cladirilor si a putea compara performantelor acestora , a fost elaborate standardul European EN 832 si EN ISO 13790 - care stau la baza metodelor simplificate de calcul a necesarului de caldura. Scopul acestor abordari unitare este acela de a indeplini prevederile directive CE 91/2002 a Parlamentului European privind introducerea obligativitatii certificatului energetic al cladirilor , din care sa reiasa eficienta consumului energetic.

Acest certificate trebuie sa aiba un format comun pentru toate tarile europene punind in evidenta urmitoare caracteristici:

indicatori privind caracteristica de consum a caldurii : U - coeficientul global de transfer , Q -necesarul de caldura;

indicatori privind caracteristicile constructive ale cladirii (forma, dimensiuni, calitate suprafetilor vitrate, etc)

indicatori privind zona climatica (temperature exterioara , radiatia solara, etc.)

tipul sistemului de alimentare cu caldura si energia primara utilizata;

tipul consumatorilor de energie (incalzire, apa calda de consum, ventilare, iluminare, etc.)

metoda de calcul utilizata pentru a stabili indicatorii de performanta energetica;

consumuri specifice;

forma de clasificare energetica (valori,numar de stele, litere);

in cazul raportarii la energia primara , se va specifica factorul de conversie intre electricitate si energia termica.

In scopul stabilirii unei metodologii commune privind certificarea energetica a cladirilor , consumul de energie al locuintelor este considerat in UE ca baza pentru stabilirea clasificarii si formatului etichetei energetice .Astfel , clasa A corespunde celor mai bune performante si tehnologii adoptate pentru -casa pasiva- al carei consum in energie primara pentru incalzire ,apa calda, ventilare si iluminare intregistrat in Suedia,Germania, si Franta , a fost de cca.30 kWh/m²an. Clasa inferioara G , corespunde consumului de peste 200 kWh/m²an , energia primara , corespunzator normelor in vigoare in UE . Intre clasa A si clasa G se inscriu celelalte clase energetice cu consumuri diferite .

Definirea cladirii eficiente energetic

Cladirea eficienta din punct de vedere energetic reprezinta o cladire virtuala asociata cladirii reale expertizate , avind urmatoarele caracteristici generale:

aceeasi forma geometrica , volum si suprafata totala a anvelopei ca si cladirea reala;

suprafata elementelor de constructie trasparente (ferestre ,luminatoare ,pereti exteriori vitrati) pentru cladiri de locuit este identica cu cea aferenta cladirii reale;

rezistentele termice corectate ale elementelor de constructie din componenta anvelopei cladirii sunt caracterizate de valorile minime normate;

valorile absorbtivitatii la radiatia solara a elementelor de constructie sunt aceleasi ca in cazul cladirii de referinta;

factorul mediu de insorile al fatadelor are valoarea corespunzatoare cladirii reale;

sursa de caldura pentru incalzire si preparare a apei calde menajere este , dupa caz:   

a)      statie termica compacta racordata la system districtual de alimentare cu caldura , in cazul cladirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale,

b)      centrala termica proprie functionind cu combustibil gazos ( gaze naturale sau GPL ) si cu preparare a apei calde menajere cu boiler cu acumulare , pentru cladiri care nu sunt racordate la un system de incalzire districtuala ;

sistemul de incalzire este de tipul incalzire centrala cu corpuri statice;

instalatia de incalzire interioara este dotata cu elemente de reglaj termic si hidraulic atit la baza coloanelor de distributie ;

in cazul sursei de cildura centralizate , instalatia interioara este dotata cu contor de cildura general;

in cazul cladirilor de locuit collective , instalazia de apa calda este dotata cu debitmetre intregistratoare montate pe punct de consum de apa calda din apartamente;

randamentul de producere a caldurii afferent centralei termice este characteristic echipamentelor moderne noi ; nusunt pierderi de fluid in instalatiile interioare ;

conductele de distributie din spatiile neincilzite (ex.subsolul ethnic) sunt isolate termic cu material caracterizat de conductivitatea termica ≤0,05 , avind o grosime de minimum 0,75 ori diametru exterior al conductei;

Confortul

Confortul - reprezinta totalitatea elementelor functionale tehnice si abientale , care asigura fiintei umane conditii favorabile de odihna , relaxare , igiena si alimentatie , precum se de activitate productiva.

Confortul in interiorul unui spatiu inchis prezinta urmatoare forme :

confort urban ;

confort functionar ;

confort termic ;

confort acustic ;

optic ;

Proiectarea corespunzatoare a spatiilor inchise este o problema deosebit de complexa , ce poate fi rezolvata de inginerul instalator si arhitect , dar care trebuie sa fie secundati si de specialisti psihologi . La proiectarea conditiilor microclimatice de confort din interiorul cladirilor sa se ea in consideratie atit parametri energetice-economici cit si conditiile optime de confort.

Confortul termic poate fi diferit ca totalitatea factorilor de mediu , in care omul se simte . Corpul uman este intr-un permanent schimb de caldura cu mediu ambient , s-a constatat o relatie strinsa intre confortul termic , parametrii microclimatului (temperature aerului interior , temperature radianta ).

Senzatie de confort termic - aceasta este starea rationala in care o persoana se simte confortabil din punct de vedere termic. Avind in vedere aceasta defenitie confortul termic trebuie analizat in functie de stare psihica a persoanei.

Amplasarea cladirii pe teren

In acest sens este important cunoastera unelor reguri si amplasarea si orientarea pe teren , pentru a obtine o insorire de cel putin de 3 ori pe zi a incaperii in care traiesc si muncesc oameni. Orientarea cladirii se va face astfel in cit sa se tina seama de situarea incaperilor principale , de ferestre dispuse cu una si mai multe .

Faptul ca inciperele orientate cu ferestre direct spre nord nu au de loc insorire , este explicat prin modul de orientare a pamintului in raport cu soare.

Cauze imbolnavirii cladirilor

Cladirile nesanatoase poate imbolnavi pe cei care locuiesc sau activeaza in ele.

Cladirea in sine genereaza boala prin amplasament adecvat , proiectare eronata , echipament necorespunzator. Este posibil ca in interiorul cladirii sa coresp. mediu nesanatos datorita unei activitati ne adecvate , efectul terenului de fundatie , acumulare de radon .

Al spatilor adecvate si commune , dar si in special managmentului cladirilor este esential in asigurarea sanatatii constructiilor.

Concluzie

Definirea conditilor de confort (sanatate) ale cladirilor indiferent de exigenta stiintifica , este de dorit pentru constiintetizarea obligatiilor avind in vedere influenta asupra omului.

Inbolnavire cladirilor se datoreste uneia mai multor sau tuturol urmatoare cause :

-cladire in sine ;

-factorii naturari ;

-conditiilor din mediu interior ;

-ocupantilor;

-furnizorilor de serviciu ;

Asigurarea unor conditii sanatoase in interiorul cladirilor , se poate face din stadium de proiectare a constructiei .