Auditul energetic al cladirilor existente

Auditul energetic al cladirilor existente reprezinta activitatea de identificare a solutiilor tehnice de reabilitare sau modernizare energetica a cladirilor si instalatiilor aferente acestora in scopul reducerii consumurilor energetice, precum si analiza economica a solutiilor tehnice propuse.

Auditul energetic se efectueaza de catre consultanti energetici sau birouri de consultanta energetica atestate conform , cu pregatire tehnica in domeniul termotehnicii constructiilor si instalatiilor termice in constructii. Auditul energetic reprezinta o etapa obligatorie de pregatire a proiectului de modemizare energetica a cladirilor.

Metodologia elaborata pentru auditul energetic al cladirilor este detaliata in normativul NP 047-2000 si se aplica urmatoarelor categorii de cladiri:

cladiri de locuit: individuale sau colective, indiferent de forma de proprietate;

cladiri cu alta destinatie decat locuinte apartinand sectorului tertiar: spitale, cladiri social-culturale (teatre, cinematografe, muzee), cladiri de invatamant (crese, gradinite, scoli, licee, universitati), cladiri comerciale si institutii publice (magazine, spatii comerciale, sedii de firme. birouri. banci), hoteluri.

Realizarea auditului energetic al unei cladiri existente presupune parcurgerea a trei etape obligatorii:

Evaluarea consumului energetic probabil a1 cladirii in conditii normale de locuire, pe baza caracteristicilor reale ale constructie si instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum;

Identificarea masurilor de modernizare energetica si analiza eficientei economice a acestora;

Intocmirea raportului de audit energetic.

Prima etapa din cadrul auditului energetic se realizeaza prin expertiza termica si energetica a cladirii, in conformitate cu normele si reglementarile in vigoare, asa cum au fost precizate in capitolul 4.

Identificarea masurilor de modernizare energetica, analiza eficientei economice a acestora si intocmirea raportului de audit energetic se efectueaza in conformitate cu prevederile normativului NP 047-2000.

Scopul principal al masurilor de reabilitare sau modernizare energetica a cladirilor existente il constituie reducerea consumurilor de caldura pentru incalzirea spatiilor si pentru prepararea apei calde de consum in conditiile asigurarii conditiilor unui microclimat confortabil la interior.

Structura si destinatia diferita a cladirilor existente precum si dificultatea asigurarii finantarii lucrarilor de reabilitare termica, fac dificil de stabilit anumite solutii general valabile in procesul de reabilitare a cladirilor. De aceea abordarea auditului energetic pentru cladiri este diferita fata de activitatea de proiectare a cladirilor noi, chiar daca scopul final este eficienta energetica in ambele cazuri.

1. Solutii si masuri generale privind imbunatatirea performantelor energetice ale cladirilor

In alcatuirea propunerilor de solutii privind reabilitarea termica, trebuie avute in vedere urmatoarele criterii

destinatia cladirii, tipul constructiv si forma cladirii;

starea cladirii si instalatiilor aferente, varsta, grad de uzura etc.;

zona climatica;

posibilitatile financiare (surse disponibile pentru finantare);

posibilitatile de eliberare a locuintei pe perioada reabilitarii;

indicatori de eficienta economica;

aspecte sociale si de comportament ale locatarilor cladirilor.

Masurile de reabilitare termica vizeaza componentele implicate in consumul de energie termica, si anume:

anvelopa cladirii cu toate componentele ei;

instalatiile de incalzire;

instalatiile de preparare a apei calde de consum.

In functie de raportul de expertiza termica si de criteriile enumerate anterior, pentru fiecare tip de cladire se va propune prin audit un pachet de masuri de reabilitare sau modernizare termica. De fiecare data se va urmari sa se obtina o eficienta maxima cu un cost de investitie minim.

Reabilitarea termica a cladirilor consta in efectuarea unor lucrari de reparatii, completari sau inlocuiri de materiale, elemente de inchidere sau echipamente in scopul readucerii cladirii si instalatiilor la parametrii de performanta energetica prevazuti initial prin proiect. Prin reabilitare termica consumurile de energie trebuie sa ajunga la valoarea celor calculate pentru cladirea de referinta caracterizata de un    consum rational de energie. Masurile de reabilitare termica nu modifica structura elementelor de constructie sau solutiile initiale ale sistemelor de alimentare cu caldura.

Modernizarea consta in reconsiderarea totala sau partiala a solutiilor aplicate in proiectul de executie, prin utilizarea unor materiale noi, elemente de izolare termica si inchidere perimetrala performante, agregate si echipamente moderne, precum si prin extinderea contorizarii, a reglarii centralizate si locale a energiei termice, a automatizarii, a descentralizarii alimentarii cu caldura si introducerea surselor de energie termica regenerabile in paralele cu sursele clasice. Prin aplicarea unor masuri de modernizare se urmareste transformarea cladirii intr-o cladire eficienta energetic mentinan conditiile confortului termic interior la valorile impuse de destinatia cladirii.

Consumurilor specifice de energie termica pentru incalzire si apa calda de consum se vor inscrie in valorile calculate in etapa de certificare energetica, pentru cladirea eficienta energetic.

In functie de valoarea estimata a interventiilor asupra cladirii si instalatiilor pentru a reduce consumul energetic, masurile propuse prin audit se pot clasifica dupa cum urmeaza:

masuri "fara costuri", care actioneaza in special in administrarea si exploatarea cladirilor si a instalatiilor. Acestea sunt masuri de tip organizatoric care se pot aplica imediat prin grija asociatiilor de locatori sau proprietari. La nivel de audit energetic se poate evalua economia de energie pe care aceste masuri o pot realiza;

masuri "cu costuri reduse", care urmaresc ca printr-o investitie redusa in reabilitarea anvelopei si a instalatiilor aferente sa se obtina economii de energie si combustibil importante. Pentru punerea in practica, aceste masuri necesita capital scazut sau mediu care poate fi suportat de asociatiile de locatari sau proprietari prin diverse forme de finantare. Analiza economico-energetica se face de catre personal specializat cu ocazia executarii auditului energetic;

masuri "cu costuri ridicate", care sunt de regula pachete de solutii complexe pentru cladire si instalatii, care se refera la modificarea structurii anvelopei partial sau integral si la modificarea sau inlocuirea instalatiilor termice, cu sisteme si echipamente eficiente. Datorita costurilor ridicate aceste masuri pot fi aplicate diferentiat, in functie de categoria cladirii:

a)       cladiri proprietate individuala, pentru care reabilitarea sau modernizarea se executa o data cu lucrarile de renovare;

b)      cladiri colective supuse lucrarilor de consolidare, pentru care conform legislatiei in vigoare trebuie facuta si reabilitarea termica;

c)       cladiri colective pentru care asociatia de locatari sau proprietari trebuie sa decida asupra aplicarii masurilor de modernizare si a surselor de finantare a lucrarilor;

d)      cladiri colective aflate in proprietatea administratiei locale, pentru care aceasta este obligata sa intocmeasca programe de reabilitare termica si sa obtina fondurile necesare lucrarilor din surse locale, surse guvernamentale prin programe nationale de eficienta energetica sau prin programe internationale.

Alegerea solutiilor complexe se va face avand in vedere starea cladirii si durata de viata a acesteia, sursa de finantare, durata de recuperare a investitiei prin economii de energie in exploatare si posibilitatea practica de realizare a operatiunilor propuse.

Solutii administrative generale (fara costuri)

Masurile de reabilitare energetica ''fara costuri' sunt masuri mai mult organizatorice ce se pot implementa imediat si nu necesita costuri sau presupun costuri nesemnificative. Aceste masuri revin in sarcina asociatiilor de locatari sau proprietari si sunt analizate din punct de vedere al influentei asupra consumului de caldura cat si din punct de vedere al economiei de energie.

a)       Masuri generale si de organizare:

informarea utilizatorilor despre economisirea energiei;

intelegerea corecta a modului in care cladirea trebuie sa functioneze atat in ansamblu cat si la nivel de detaliu;

stabilirea unei strategii clare de administrare in paralel cu o politica de economisire a energiei in exploatarea cladirii;

incurajarea ocupantilor de a utiliza cladirea corect, fiind motivati pentru a reduce consumul de energie;

inregistrarea regulata a consumului de energie;

analiza facturilor de energie si a contractelor de furnizare a energiei si modificarea lor, daca este cazul;

instruirea personalului administrativ.

b)       Masuri asupra cladirii:

uscarea subsolurilor inundate;

posibilitati de acces la retelele de distributie din subsol (desfiintarea boxelor care impiedica accesul);

imbunatatirea etansarii la usile si ferestrele din partile comune;

etansarea gurilor de acces la instalatia sanitara din subsol;

inlocuirea geamurilor sparte sau fisurate.

c)        Masuri asupra instalatiilor de incalzire:

indepartarea obiectelor care impiedica cedarea de caldura a radiatoarelor catre incapere (perdele, mobile);

introducerea intre perete si radiator a unei suprafete reflectante care sa impiedice transferul de caldura spre exterior;

verificarea existentei circulatiei de agent termic prin radiator;

verificarea daca robinetele cu dublu reglaj sunt deschise;

reducerea temperaturilor din incaperile nelocuite.

d)       Masuri asupra instalatiilor de preparare apa calda de consum:

optimizarea orarului de functionare a sistemului de alimentare cu apa calda;

economisirea apei calde (utilizarea de dispersoare de dus economice, etc.);

inlocuirea garniturilor la robineti si repararea armaturilor defecte.

Solutii tehnice privind anvelopa cladirii

Din fondul de cladiri existente in Romania, peste 70% sunt mai vechi de 40 de ani. Inainte de criza energetica din anii 70, nu au existat reglementari    privind protectia termica a cladirilor, elementele de constructie perimetrale avand o rezistenta termica foarte scazuta. Atat locuintele individuale cat si apartamentele construite pana in 1973 au peretii exteriori alcatuiti din caramida plina de 37,5cm sau din caramida cu goluri de 25cm, cu rezistente termice corespunzator tabelului 1. Ferestrele exterioare erau duble sau simple din lemn.

Tabel 1 Rezistentele termice ale elementelor de constructie inainte de 1985

Dupa 1970 solutiile constructive s-au diversificat, dar din punct de vedere termic performantele au ramas cam aceleasi.

In 1985 a intrat in vigoare normativul NP 15, privind reducerea consumurilor de energie si combustibil pentru cladirile de locuit, prin care se stabileau pentru prima oara, valori minime ale rezistentelor termice pentru elementelor de constructie perimetrale, in functie de zona climatica, dupa cum se arata in tabelul 2.

Tabelul 2 Rezistente termice    minime ale elementelor de constructie R m²K/W , dupa NP 15-85

Din totalitatea blocurilor de locuinte construite inainte de 1990, peste 90% reprezinta proiecte tip, avand caracteristicile termice prezentate anterior. Acest fapt simplifica intr-un fel activitatea de audit energetic, cel putin in faza de expertiza energetica cand trebuie identificate caracteristicile constructive ale cladirii. Pe de alta parte, constructiile de locuinte tipizate sunt cele care inregistreaza cele mai mari consumuri energetice si vor fi primele introduse in planurile nationale de reabilitare termica.

a)      Masuri cu costuri reduse de reabilitare termica a anvelopei cladirii

Aceasta categorie de solutii nu modifica alcatuirea elementelor de constructie, dar prin masurile propuse vizeaza un consum rational de energie termica la nivelul anvelopei, astfel

asigurarea etansarii tuturor geamurilor de pe casa scarii;

asigurarea etansarii usilor de la ghenele de gunoi din cadrul casei scarii;

asigurarea inchiderii etanse a usilor de intrare in cladire, inclusiv a sasului protector;

etansarea usilor apartamentelor corespondente cu casa scarilor;

etansarea usilor si ferestrelor exterioare din apartamente;

etansarea fisurilor de pe perimetrul tocului usilor si ferestrelor exterioare;

etansarea golurilor de acces la instalatia sanitara.

b)      Masuri de reabilitare complexa si modernizare a anvelopei

Solutiile complexe isi propun sa realizeze, prin interventii asupra elementelor de constructie, rezistente termice corectate, avand valorile din tabelul 3, conform reglementarilor in vigoare, astfel incat sa micsoreze pierderile de caldura si sa le aduca la nivelul consumurilor energetice ale cladirii eficiente.

Tabel 3. Rezistente termice corectate pentru cladirea eficienta energetic

Masurile generale care se iau in aceasta directie se incadreaza in urmatoarele categorii:

prevederea unor izolatii termice suplimentare adecvate, cu caracteristici higrotermice    corespunzatoare si eficiente (l< 0,06 W/mK), avand o grosime suficienta, rezultata din calcul. In acest sens se recomanda: polistiren expandat, polistiren extrudat, placi rigide din vata minerala sau din sticla, spuma poliuretanica, etc.;

izolarea termica suplimentara in dreptul puntilor termice, urmarind diminuarea efectului negativ al acestora asupra pierderilor de caldura si asupra campului de temperaturi de pe suprafetele interioare ale elementelor care compun anvelopa cladirii, evitand in acest fel posibilitatea aparitiei condensului superficial;

amplasarea judicioasa a izolatiei termice suplimentare, evitand pozitionarea defectuoasa din punct de vedere al difuziei vaporilor de apa si al stabilitatii termice a elementului de constructie;

adoptarea unor solutii eficiente din punct de vedere economic, evitand consumurile de materiale si costurile excesive.

Din punct de vedere al proiectului de executiei al lucrarilor de reabilitare sau modernizare, se vor avea in vedere urmatoarele aspecte importante:

corectarea in cat mai mare masura a puntilor termice, tinandu-se seama si de zona de influenta a acestora;

realizarea unei continuitati a izolatiei termice, atat fizic cat si ca valoare a rezistentei termice (aceleasi rezistente termice pentru zone cu alcatuiri diferite);

realizarea unor coeficienti liniari de transfer termic - y - cat mai redusi, la nodurile care reprezinta punti termice geometrice: colturi iesinde, intersectia peretilor exteriori cu terasa, soclul, conturul tamplariei exterioare, etc;

pozitionarea izolatiei termice suplimentare de preferinta spre exteriorul elementelor de constructie. In cazurile in care pozitionarea spre interior a stratului termoizolant este temeinic justificata, se va analiza cu deosebita atentie comportarea la difuzia vaporilor de apa, in vederea limitarii riscului de condensare in interiorul elementului de constructie in sezonul de iarna si asigurarii evaporarii condensului in sezonul cald. Se vor prevedea bariere contra vaporilor la partea interioara(calda) a elementelor de constructie;

asigurarea unei stabilitati termice corespunzatoare, atat pentru conditiile de iarna, cat si pentru cele de vara. In cazul elementelor de constructie usoare, prin suplimentarea corespunzatoare a izolatiei termice se va urmari realizarea unor solutii pentru elementele de constructie avand rezistente termice sporite;

prevederea unor tencuieli adecvate la interior si la exterior care sa asigure impermeabilitate la apa si permeabilitate la vaporii de apa.

Propunerile de reabilitare si modernizare termotehnica a elementelor de constructie trebuie sa tina seama de alcatuirea si particularitatile structurii de rezistenta a cladirii, astfel incat aceasta sa nu fie afectata. In acest sens trebuie verificate urmatoarele implicatii:

greutatea suplimentara rezultata din lucrarile de reabilitare nu trebuie sa conduca la depasirea capacitatii de rezistenta a elementelor de constructie structurale, atat la actiunea incarcarilor gravitationale, cat si la actiunea seismica;

lucrarile de reabilitare si modernizare termotehnica trebuie sa fie executate in stricta corelare cu lucrarile de consolidare structurala si antiseismica si nu trebuie sa impiedice detectarea eventualelor deteriorari aparute in timp la nivelul elementelor de constructie.

La intocmirea proiectului de reabilitare si modernizare termica, o atentie speciala trebuie acordata realizarii protectiei elementelor de constructie la actiunea apei, sub diverse forme, astfel trebuie efectuata:

izolarea hidrofuga propriu-zisa, prin prevederea unor straturi hidroizolante;

etansarea hidrofuga pe conturul tamplariei exterioare;

folosirea unor straturi de protectie a straturilor termoizolante din materiale hidrofobe, etanse si fara risc de fisurare;

evitarea umezirii excesive a straturilor termoizolante, printr-o corecta rezolvare a problemei difuziei vaporilor de apa prin elementele de constructie;

uscarea elementelor de constructie existente umede, ca o conditie prealabila prevederii unor straturi termoizolante suplimentare;

asanarea subsolurilor, repararea conductelor instalatiilor termice si sanitare din subsoluri, etc.

3. Solutii tehnice pentru instalatii

Solutiile tehnice de reabilitare si modernizare a instalatiilor din cladirile existente urmaresc cresterea eficientei utilizarii energiei si imbunatatirea confortului, in special a confortului termic. Alegerea si aplicarea masurilor si solutiilor tehnice pentru instalatii trebuie facute cu indeplinirea urmatoarelor cerinte:

obtinerea de economii de energie pe ansamblul cladirii;

solutia tehnica adoptata sa fie in concordanta cu disponibilitatile financiare ale beneficiarul;

masurile si solutiile de instalatii sa fie insotite de masuri de izolare termica a constructiei, care sa reduca sarcina termica de incalzire (racire) a cladirii;

prioritate pentru masurile ale caror costuri de investitie se recupereaza in termen scurt prin economii la factura energetica.

Instalatii de incalzire

Masurile si solutiile tehnice pentru reabilitarea si modernizarea instalatiilor de incalzire se particularizeaza in functia de tipul si destinatia cladirilor, astfel:

cladiri de locuit colective, tip bloc de locuinte;

cladiri de locuit individuale;

cladiri publice;

cladiri industriale.

Solutiile propuse se diferentiaza si in functie de alcatuirea instalatiilor interioare si de sursa de alimentare cu energie termica a cladirii, care poate fi:

sistem de termoficare, PT;

centrala termica de cvartal, CT;

centrala termica de imobil sau de apartament;

surse locale: sobe, incalzire electrica etc.

a)      Blocuri de locuinte

q          Masuri simple, cu costuri reduse

inlocuirea vanelor defecte, nefunctionale, de pe conductele de distributie, care prezinta pierderi de agent termic;

termoizolarea conductelor de distributie (din subsolurile tehnice si spatiile neincalzite);

spalarea chimica la interior a corpurilor de incalzire, in vederea eliminarii depunerilor, precum si a instalatiei de incalzire in ansamblu;

indepartarea obiectelor care impiedica cedarea de caldura a radiatoarelor catre interiorul incaperii (perdele, mobile);

montarea in spatele radiatoarelor, pe fata interioara a peretelui exterior, a unei placi izolatoare si reflectorizante, pentru cresterea eficientei corpului de incalzire;

(re)echilibrarea hidraulica a instalatiei de incalzire si montarea pe coloane a unor dispozitive de reglaj adecvate;

montarea ventilelor de dezaerisire la nivelul corpurilor de incalzire si la capat de coloane;

montarea pe corpurile de incalzire a repartitoarelor de costuri.

q          Masuri complexe cu costuri ridicate

inlocuirea corpurilor de incalzire existente, care prezinta grad mare de uzura, cu corpuri de incalzire performante (avand un indice ridicat de incarcare termica a metalului pentru durata de viata) si corelarea marimii acestora cu solutiile de reabilitare termica a anvelopei cladirii;

montarea robinetelor cu termostat pe corpurile de incalzire, pentru a putea diferentia regimurile termice pe incaperi;

inlocuirea conductelor instalatiei de incalzire si realizarea unei scheme de distributie care sa permita descentralizarea incalzirii colective si contorizarea individuala (schema prevede: coloane pe casa scarii, distributie orizontala de apartament, contorizare la nivel de apartament);

prevederea unei centrale termice proprii pentru cladire, dotata cu echipament performant si functionare automatizata;

in cazul existentei unei centrale termice de imobil inlocuirea utilajelor si echipamentelor invechite, cu aparate moderne de randament ridicat (cazane, pompe de circulatie, schimbatoare de caldura); dotarea centralei cu aparatura de masura, control si automatizarea functionarii; prevederea unei statii de tratare a apei de adaus (dedurizare);

folosirea unor scheme functionale pentru centrala termica prin care sa se asigure deplina siguranta si functionalitate a centralei termice si care sa permita acordarea regimului de functionare al cazanelor cu sarcina termica a consumatorilor (functionarea cazanelor 'in cascada', autonomia circuitelor hidraulice ale cazanelor si consumatorilor prin utilizarea 'buteliei de egalizare a presiunilor',    a 'pompelor de injectie la cazan', si a 'pompelor la consumatori' etc.);

utilizarea surselor neconventionale de energie (solara, geotermaIa), folosirea pompelor de caldura si a sistemelor de microcogenerare.

b)      Cladiri de locuit individuale

q          Incalzire cu sobe

curatarea sobelor, a canalelor de fum, a cosului de fum si verificarea tirajului; adoptarea unui regim de functionare care sa asigure o eficienta termica corespunzatoare a sobei;

dotarea sobelor cu elemente de obturare a tirajului pe durata nefunctionarii.

q          Incalzire centrala

Se adopta masuri similare cu cele prezentate la blocuri de locuinte, cu referire la corpurile de incalzire, armaturi, echipamentele din centrala termica, etc.

c)            Cladiri publice

Cladirile de utilitate publica cuprind o gama larga de destinatii: administrative si financiar-bancare, comerciale, educatie, cultura, sanatate.

Spre deosebire de cladirile de locuit, care beneficiaza de un regim continuu de alimentare cu caldura, cladirile publice in functie de destinatie si de necesitati, au un program de lucru in general diurn si cu intreruperi la sfarsit de saptamana. Propunerile de reabilitare si modernizare a instalatiilor termice trebuie sa tina seama de acest specific pentru a realiza o economie de energie termica corespunzatoare. In acest sens trebuie avute in vedere cateva solutii generale, si anume:

zonarea instalatiilor de incalzire (ramuri separate de distributie eventual contorizate, reglaje locale) in functie de gradul si perioada de ocupare a spatiilor, simultaneitatea de functionare, regimul termic al incaperilor, etc.;

reducerea alimentarii cu caldura in perioadele de neocupare a cladirii;

utilizarea unor sisteme de incalzire corespunzatoare marimii si destinatiei spatiilor interioare (incalzire cu aer cald, incalzire prin radiatia, incalzire cu pompe de caldura etc.);

solutii integrate de functionare a instalatiilor de incalzire si de ventilare-climatizare;

dotarea cladirilor cu circulatie intensa, cu perdele de aer cald la intrari;

recuperarea caldurii de la utilaje, de la instalatiile de iluminat, de la aerul viciat evacuat etc.;

utilizarea surselor regenerabile(solara, geotermala) pentru prepararea apei calde de consum;

angajarea unui responsabil energetic;

monitorizarea si dispecerizarea consumurilor energetice;

sistem de gestiune tehnica a cladirii (BMS)

Instalatii de ventilare la cladiri de locuit

Desi nu avem deocamdata o metodologie agreata privind auditul instalatiilor de ventilare si climatizare, trebuie subliniat ca masurile de reabilitare si modernizare a cladirilor au de multe ori consecinte nedorite asupra calitatii aerului interior, care trebuie corectate cu ajutorul instalatiilor de ventilare.

O atentie deosebita trebuie acordata asigurarii ventilarii natural organizate la cladirile de locuit la care, in cadrul operatiunilor de reabilitare termica, s-au montat ferestre cu geamuri termoizolante tip 'termopan', deoarece acestea realizeaza o etansare superioara limitand drastic numarul de schimburi de aer din incapere. Astfel, o data cu reabilitarea cladirii trebuie intreprinse urmatoarele actiuni:

repararea grilelor de evacuare a aerului viciat de la bai si bucatarii;

verificarea functionalitatii canalelor verticale de ventilare naturala;

prevederea de organe de inchidere si reglaj la gurile de ventilare care functioneaza ca prize de aer proaspat;

cuplarea la instalatia de ventilare, in functie de necesitati, a unor dispozitive de aspiratie locale (ventilatoare la hotele din bucatarii, microexhaustoare la grupurile sanitare).

3.3. Instalatii de apa calda menajera

q          Masuri cu costuri reduse vizand utilizarea rationala a apei calde menajere:

repararea tuturor armaturilor defecte;

utilizarea perlatoarelor pentru reducerea debitului de apa calda;

montarea debitmetrelor pe bransamentul de alimentare cu apa calda la intrarea in cladire.

q          Masuri de modernizare in scopul utilizarii eficiente a apei calde menajere:

montarea armaturilor cu consum redus de apa;

montarea apometrelor individuale, fie la nivel de apartament, fie la nivel de consumator;

izolarea termica a conductelor de distributie a apei calde de consum si a conductei de recirculare din subsolul tehnic al cladirii si din spatiul de locuit;

inlocuirea conductelor mai vechi de 30 de ani.

Solutiile de reabilitare si modernizare termica a cladirii, la nivel de anvelopa si instalatii, pot fi grupate in pachete de masuri, in situatia in    care acestea sunt compatibile din punct de vedere tehnic. In acest caz, se evalueaza influenta intregului pachet de masuri asupra reducerii consumului de energie termica a cladirii.

4. Lucrari si masuri conexe, obligatorii in vederea reabilitarii si modernizarii energetice a cladirii

Solutiile si pachetele de masuri propuse prin auditul energetic al cladirii nu vor avea efectul scontat daca nu se asigura anumite conditii la nivel de cladire si la nivel de furnizor de energie termica. Acestea sunt urmatoarele

Ø       Lucrari care revin asociatiei de locatari sau proprietari

uscarea subsolurilor inundate;

montarea clapetelor contra refularii canalizarii stradale la nivelul canalizarii subsolurilor;

repararea tuturor conductelor sparte sau fisurate, care creeaza pericol de inundare a subsolurilor tehnice;

desfiintarea tuturor boxelor care impiedica accesul la conductele de incalzire si apa calda de consum de la subsolul cladirii;

contorizarea individuala a consumului de gaze naturale la bucatarii in vederea limitarii consumului acestuia strict pentru prepararea hranei;

asigurarea serviciilor de consultanta energetica din partea unor firme de specialitate;

personal specializat pentru intretinere.

Ø       Lucrari care revin furnizorului de utilitati termice

bransamente separate echipate cu contoare la nivel de scara de bloc pentru toate utilitatile;

livrarea continua a apei calde si utilizarea recircularii acesteia;

respectarea programului de livrare a apei calde de consum, acolo unde exista aceasta specificatie prin contract;

asigurarea presiunii si debitelor corespunzatoare livrarii normale a apei calde si reci;

asigurarea parametrilor termici conform protocolului incheiat prin contractul de servicii intre furnizor si asociatia de locatari;

contorizarea apei de adaos in PT/CT;

tratarea apei de adaos introdusa in instalatia de incalzire;

asigurarea echilibrarii hidraulice a retelei de alimentare cu caldura si a celei de apa calda de consum;

repararea retelelor de alimentare cu energie termica si apa calda de consum, pentru a limita pierderile de apa;

asigurarea alimentarii cu apa calda de consum astfel incat sa se evite sustragerea apei din instalatia de incalzire;

lucrari de modernizare a surselor termice.

Evaluarea costurilor si surse de finantare a solutiilor de reabilitare si modernizare a cladirilor

1. Evaluarea parametrilor tehnico-economici si stabilirea solutiei optime

La intocmirea documentatiei economice pe baza solutiilor tehnice propuse pentru reabilitarea termica a unor cladiri, se constata ca este aproape imposibil de atins parametrii energetici conform normativelor in vigoare, in conditiile unei investitii rationale si eficiente cu o durata de recuperare acceptabila. Uneori este mai ieftin de demolat cladirea si reconstruit pe acel teren o cladire noua, performanta energetic si cu o suprafata utila mai mare. Solutiile cele mai atractive din punct de vedere energetic, care asigura reducerea considerabila a consumurilor energetice si cresterea gradului de confort termic interior, implica costuri considerabile. Categoria de cladiri cea mai sensibila din acest punct de vedere, o reprezinta categoria blocurilor de locuinte cu numar mare de apartamente, situate in mediul urban, care reprezinta o prioritate in procesul de reabilitare termica a cladirilor, conform legii 211/2003 care aproba Ordonanta de Guvern OG 174/2002.

Investitiile care trebuie facute pentru marirea eficientei termice sunt foarte mari, iar in cladirile care apartin asociatiilor de proprietari, decizia de a investi in reabilitarea termica trebuie sa fie colectiva, iar costurile vor fi suportate individual. Datorita diferentelor mari de opinii si de venituri, astfel de decizii se iau cu mare dificultate.

In aceste conditii, la selectionarea solutiilor de reabilitare termica a cladirilor, trebuie avute in vedere cateva criterii si anume:

cost redus de investitie;

economie ridicata de energie;

durata redusa de recuperare a investitiei;

starea fizica a cladirii.

La efectuarea auditului energetic, avand in vedere optiunile exprimate de proprietarii cladirilor si fondurile financiare disponibile, se vor propune mai multe variante de interventie privind atat reabilitarea termica, cat si modernizarea arhitecturala si functionala a constructiei.

Solutiile de reabilitare si modernizare propuse trebuie sa rezulte in urma analizei tehnico-economice a cel putin trei variante de solutii, dupa cum urmeaza

o varianta minimala, care sa asigure in principal realizarea confortului interior, facandu-se tot odata si unele reduceri ale consumului de energie, in masura in care acest lucru este posibil;

o varianta medie, care vizeaza atingerea unor parametrii medii din punct de vedere al confortului interior cat si al reducerii consumurilor de energie;

o varianta maximala, care vizeaza atingerea unor parametrii identici cu cei solicitati pentru cladirile noi, atat din punct de vedere al realizarii conditiilor minime de confort interior, cat si din punct de vedere al reducerii consumurilor de energie (cladirea eficienta energetic).

Se va urmari pe cat posibil, ca in paralel cu actiunea de reabilitare termotehnica sa se obtina si modernizarea arhitecturala si functionala a cladirilor si indepartarea cauzelor care produc deteriorari.

Alegerea solutiei optime pentru reabilitarea termica se face cu ajutorul unor indicatori sintetici aplicati pentru fiecare solutie in parte, si anume:

valoarea investitiei in lucrarile de reabilitare;

economia specifica de energie realizata;

durata de recuperare a investitiei;

costul energiei economisite pe durata de viata a solutiei propuse.

Pentru fiecare din solutiile propuse, se vor calcula pe baza de devize sau de indici, costurile de investitie a lucrarilor de imbunatatire a performantelor termice ale anvelopei cladirii si a instalatiilor termice. Este bine ca aceste costuri sa fie diferentiate pentru fiecare element de constructie perimetral (pereti exteriori, terasa, planseu peste subsol etc.) pentru a putea evidentia performanta energetica in raport cu valoarea investitiei. La valorile de constructii-montaj trebuie adaugate cotele finale de deviz, costul autorizatiei, asistenta tehnica, organizarea de santier, diverse si neprevazute, TVA, precum si costurile instalatiilor aferente.

Pentru fiecare varianta, se vor calcula economiile anuale specifice de caldura DE_c kwh/m²an , realizate in raport cu situatia existenta, atat pentru intreaga cladire, cat si pentru un apartament mediu, economiile de combustibil, precum si economiile anuale in lei care s-ar putea face la cantitatea de caldura economisita.

Se determina apoi, durata de recuperare a investitiei N_R in ani, pentru toate variantele, prin impartirea costurilor acesteia la economia anuala realizata la cheltuielile pentru incalzire:

si

costul energiei economisite e, pe durata de viata a solutiei:

euro/kWh

in care:

Cinv - costul lucrarilor de reabilitare euro

c - costul specific al energiei termice euro/kWh

Ns - durata estimata de viata a solutiei de reabilitare

Daca se tine seama de indicele de inflatie si de dobanzile care trebuie platite in cazul in care total sau partial, se utilizeaza credite bancare, indicatorii economici se calculeaza in functie de valoarea neta actualizata VNA, pentru fiecare propunere de reabilitare sau modernizare.

In final, se intocmeste un tabel sintetic, se asambleaza rezultatele economice obtinute si se face o justificare a optiunii pentru una din solutiile propuse.

Modalitati de finantare a lucrarilor de reabilitare si modernizare a cladirilor

Asigurarea fondurilor necesare lucrarilor de reabilitare si modernizare a cladirilor depinde in primul rand de forma de proprietate a acesteia si anume:

a)        cladiri proprietate personala, care reprezinta peste 95% din fondul de locuinte si 1% din sectorul tertiar;

b)       cladiri proprietate a Administratiei Locale sau a Statului, care reprezinta 5,0% din fondul de locuinte si peste 95% din sectorul tertiar.

Obtinerea fondurilor necesare investitiei in lucrari privind imbunatatirea performantelor energetice ale cladirilor se face pe doua cai

alocare interna de fonduri;

finantare prin a treia parte.

a)       Alocarea interna de fonduri

Autofinantare

Autofinantarea se bazeaza pe fondul special pentru renovare obtinut de obicei prin marirea fondului obisnuit de intretinere al cladirii cu o suma prestabilita si distribuirea fondurilor suplimentare colectate spre fondul de modernizare.

Imprumuturile

Imprumuturile presupun o institutie care furnizeaza un credit pe o perioada stabilita de comun acord cu imprumutatul, in schimbul unei serii de plati, aunei dobanzi si a unor garantii de returnare a fondurilor imprumutate.

Leasingul

Leasingul este o forma mai complexa de imprumut, care se acorda in special pentru utilajele si echipamentele care intra in solutia de modernizare energetica.

Alocatiile din bugetele locale

Alocatiile din bugetele locale se acorda conform legii 211/2003, lucrarilor de reabilitare termica a cladirilor multietajate construite in perioada 1950-1985 si se obtin in limitele prevederilor aprobate de Consiliile Locale, Consiliile Judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, in conditiile legii.

b)       Finantarea prin terti

Finantarea prin a treia parte presupune existenta unei Companii de Servicii Energetice ESCO, interesata in investitie. ESCO asigura atat asistenta tehnica cat si fondurile necesare aplicarii solutiilor de modernizare, folosind economiile facute la cheltuielile energetice ca sursa de finantare a investitiilor.

ESCO utilizeaza doua tipuri de contracte generale:

contracte care acopera doar serviciile energetice;

contracte care acopera atat serviciile energetice cat si intreaga finantare.

Acest mod de finantare a lucrarilor de reabilitare si modernizare a cladirilor are avantaje si dezavantaje.

Avantajos este faptul ca ESCO beneficiaza de experienta si competenta in gestionarea proiectelor de eficienta energetica, investitia nu necesita fonduri initiale din partea consumatorului iar riscul tehnic si financiar este doar al companiei ESCO.

Dezavantajul consta in faptul ca un contract prin a treia parte consuma foarte mult timp si energie pentru a intocmi toata documentatia necesara si a-l negocia. In plus, costurile pentru beneficiar sunt mai mari decat daca acesta ar dispune de capital propriu si de capacitatea tehnica de a realiza proiectul.

6. Raportul de audit energetic al unei cladiri

Raportul de audit energetic este o piesa importanta a dosarului de audit al cladirii, in care se prezinta principalele caracteristici termoenergetice ale cladirii, masurile de reabilitare si modernizare propuse, precum si principalele concluzii privind eficienta economica a investitiei.

Compunerea si redactarea raportului de audit este la latitudinea consultantului energetic, dar trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente

q          Date de identificare a cladirii supuse auditului energetic

Adresa cladirii: strada, nr, oras, judet, sector, cod postal:

Nume si prenume proprietar sau asociatie de proprietari:

Nume si prenume administrator cladire:

Numar de telefon proprietar si administrator cladire.

q          Date de identificare a consultantului energetic sau a biroului de consultanta, care a intocmit expertiza si auditul energetic al cladirii

Numele consultantului energetic , nr. Certificat de atestare, adresa;

Data efectuarii expertizei energetice;

Nr. Dosar de expertiza energetica;

Data efectuarii raportului de audit energetic.

q          Prezentarea generala a raportului de audit energetic si sinteza pachetelor de masuri tehnice cu eficienta economica mare, propuse pentru modernizarea energetica a cladirii

scurta prezentare a fiecarui pachet de masuri;

costul total de investitie pentru fiecare pachet de masuri;

economii de combustibil estimate pentru fiecare pachet de masuri;

Indicatorii de eficienta economica a pachetelor de masuri propuse;

Sugestii privind realizarea lucrarilor de modernizare si finantarea acestora.

q          Prezentarea detaliata a pachetelor de masuri tehnice propuse, sub forma unui dosar tehnic de audit energetic al cladirii, care sa contina:

sinteza raportului de expertiza termica cu prezentarea cladirii in starea actuala si principalele caracteristici energetice care atesta performanta actuala a constructiei si a instalatiei de incalzire si preparare apa calda de consum stabilite conform normativ NP 048-2000;

date de intrare pentru analiza economica a masurilor tehnice preconizate: preturi pentru energie, rata anuala de crestere a pretului energiei, rata anuala de deprecierea monedei utilizate, etc.;

descrierea masurilor de modernizare energetica propuse si rezultatele analizei tehnico-economice pentru fiecare pachet de masuri.

Bibliografie

1. NP 047 - 2000 "Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente si al instalatiilor de incalzire si apa calda de consum aferente";

MP 013 - 2001 "Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a masurilor de reabilitare termica a cladirilor si instalatiilor aferente";

NP 049 - 2000 " Normativ pentru elaborarea certificatului energetic al cladirilor existente".

Ordinul MLPTL nr. 550/2003 pentru aprobarea " Indrumatorului pentru atestarea auditorilor energetici pentru cladiri si instalatii aferente".