CAIET DE SARCINI

CAIET DE SARCINI

Prevederi generale

Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice, calitate si control pentru realizarea constructiei " Cladire S+P+2E locuinta cuplata".

Caietele de sarcini au fost eliberate in baza cerintelor Legii nr. 10/1995 si a  prescprtiilor tehnice si de calitate in vigoare.

 Terasamente, sapaturi, umpluturi

Executarea lucrarilor de terasamente consta in indepartarea stratului de pamant vegetal, saparea, incarcarea in mijloacele de transport, transportul, imprastierea si nivelarea pamantului pentru realizarea fundatiilor. Aceste lucrari se vor executa pe tronsoane, fara intreruperi si in timp cat mai scurt pentru a se evita variatiile importante de umiditate.

Lucrari pregatitoare

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita proprietatii beneficiarului:

defrisari;

curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni;

decaparea si depozitarea pamantului vegetal;

asanarea zonei lucrarii prin indepartarea apelor de suprafata ( daca este cazul);

demolarea constructiilor existente (daca este cazul).

Dupa demolarea constructiilor existente pe amplasament si transportul molozului in zona indicata de Primaria Municipiului Constanta, se va trece la curatirea terenului de frunze, crengi, iarba, buruieni si alte materiale pe intreaga suprafata de teren.

Decaparea pamantului vegetal se va face pe intreaga suprafata a terenului si se va depozita intr-un depozit provizoriu sau definitiv in vederea unei eventuale reutilizari.

Saparea si indepartarea stratului vegetal este necesara din considerente tehnologice, caracteristicile fizico-mecanice ale pamantului vegetal fiind improprii utilizarii lui in cazul lucrarilor de umplutura sau preluarii incarcarilor de la constructii dar este necesara si din considerente economice, deoarece stratul vegetal reprezinta o valoare funciara si necesita reintroducerea lui in circuitul economic.

Indepartarea stratului vegetal se va face mecanizat, cu excavatorul pe senile de 0.4-0.7 mc. Depozitarea pamantului vegetal se va face pe santier.

Trasarea lucrarilor de terasamente

Prin trasare se realizeaza transpunerea pe teren a formei si dimensiunilor exacte ale constructiei ce urmeaza sa se execute luandu-se din proiect coordonatele in plan (x, y) si de nivel (h) ale punctelor constructiei.

Lucrarile de trasare se executa parcurgand urmatoarele etape:

fixarea pe teren a reperelor la care se vor raporta elementele constructiei;

trasarea pe teren a axelor principale ale constructiei;

trasarea pe teren a conturului sapaturii generale.

Aceste operatii se fac pe baza planului de situatie si a planului de fundatii.

In cazul acestei lucrari se vor folosi repere din lemn carbolinizat pe care se vor inscriptiona cotele de nivel si pe baza acestora se vor trasa axele principale de pe cele doua directii.

Axele constructiei se materializeaza prin tarusi de lemn cu lungime de 60 cm care vor fi protejati cu o aparatoare de lemn pentru a nu fi deplasati de muncitori de pe santier sau de vehicule in timpul lucrului.

Dupa trasarea axelor se va trece la trasarea conturului sapaturii generale, conturul va fi marcat pe suprafata terenului cu dulapi fixati cu ajutorul unor tarusi.

Executarea sapaturilor

Inainte de inceperea lucrarilor propiu-zise se va verifica daca pe amplasament nu sunt retele electrice, de apa, canalizare, etc.

La executarea sapaturilor se va urmarii: planul de sapatura si de fundatii.

Sapaturi generale mecanizate

Sapatura generala se va executa cu excavatoare pe senile de 0.4-0.7 mc si se va opri cu 20 cm deasupra cotei profilului sapaturii, diferenta executandu-se manual.

Sapaturi manuale

Ultimul strat de pamant de cea 20 cm grosime se va sapa manual in ziua respectiva si imediat inainte de turnarea betonului in fundatii, pentru a se evita efectele negative cauzate de variatiile de umiditate .

Pentru a asigura stabilitatea sapaturii generale se vor lua urmatoarele masuri:

sapatura se va executa cu taluz;

terenul din jurul sapaturii sa nu fie incarcat si sa nu sufere vibratii;

pmantul rezultat din sptura sa nu se depoziteze la o distant mai mic de 1.00 m de marginea gropii ; pentru sapaturi de pana la 1.00 m adancime, distanta se poate lau egala cu adancimea sapaturii;

inlaturarea rapida a apelor de precipitatii sau provenite accidental;

daca din cauze neprevazute , turnarea fundatiei nu se realizeaza imediat dupa sapare si se observa fenomene care indica pericol de surpare, se vor lua masuri de sprijinire a peretilor in zona respectiva.

Pentru saparea manuala si transport muncitorii trebuie sa fie dotati cu urmatoarele unelte:

pentru sapare: cazma, lopat, tarnacop, spit si ranga;

pentru transport pe distanta mica: roaba , tomberon , bena., banda rulanta.

Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca dirigintele s constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.

Umpluturi

Executarea lucrarilor de umplutura se vor face in conformitate cu Normativul privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale - indicativ C169-88, cap.5, cat si a prevederilor in Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente - indicativ C56-85, cap.l art. 1.1 -r 1.7 .

Din aceste prevederi mentionam :

umpluturile necesare intre elevatiile fundatiilor pentru ridicarea nivelului terenului la exteriorul cladirilor se vor face cu pamantul excavat de la lucrarile de sapatura fara corpuri straine (cioturi, moloz, resturi de lemne).

compactarea umpluturilor se va face in straturi de 20 cm grosime realizandu-se o densitate medie de p = l,67t/mc .

In cazul umpluturilor cu volum redus si in spatii inguste se va utiliza compactarea manuala cu maiuri metalice cu o greutate de circa 20Kg.

verificarea lucrarilor de umplutura va fi mentionata in mod obligatoriu in procese verbale de lucrari ascunse .

executarea lucrarilor de sapatura se vor face in stricta concordanta cu prevederile normativului P7-88 .

Verificari in vederea receptiei

Orice lucrare de terasamente va fi inceputa dupa efectuarea operatiei de predare - primire a amplasamentului, trasarii reperelor cotei zero, etc., consemnata intr-un proces - verbal incheiat de delegatii beneficiarului, proiectantului si executantului.

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se va verifica intreaga trasare pe teren conform STAS 9824/1-76.

La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii se vor verifica dimensiunile si cotele de nivel realizate si se vor compara cu dimensiunile din proiect; in cazul in care este depasita oricare abatere admisibila este interzisa inceperea lucrrilor de turnare a talpilor de fundatii inainte de a se efectua toate corecturile necesare aducerii depasirii respective in limitele admisibile.

In toate cazurile in care se constata ca, la cota de fundare stabilita prin proiect, natura terenului nu corespunde cu aceea avuta in vedere la proiectare, solutia de continuare a lucrarilor nu poate fi stabilita decat pe baza unei dispozitii scrise a inginerului geotehnician.

Pentru umpluturile de pamant utilizate pentru platforme, cai de acces pietonale sau cu circulatie auto usoara, sistematizari verticale, completarea sapaturilor de fundatie sau pentru conducte sub pardoseli , se va verifica:

indepartarea pamantului vegetal si a altor straturi indicate in proiect;

corespondenta cu proiectul a naturii pamantului utilizat si a tehnologiei de compactare;

realizarea gradului de compactare (B), conform STAS 1913/13-83.

Rezultatele acestor verificari se vor inscrie in procesele verbale de lucrari ascunse.

Standarde de referinta

- C 169 - 88 - Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente;

- C83 - 75 - Indrumator general pentru executarea in detaliu a constructiilor;

- C56 - 85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii;

- STAS 5091 - 71 - Terasamente. Prescriptii generale;

- STAS 2914 - 84 - Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii generale;

- STAS 6054 - 77 - Terenul de fundatie. Adancimea de inghet;

- STAS 1913/1 - 82 - Terenul de fundatie. Pamanturi. Determinarea umiditatii;

- STAS 9824/0 - 74 - Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale;

- STAS 9824/1 - 75 - Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice;

- STAS 3300/1- 85 - Teren de fundare. Principii generale de calcul;

- STAS 3300/2 - 85 - Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe.

Armaturi  pentru  beton

Generalitati

Cuprinsul acestui capitol se refera la specificatiile tehnice legate de vibrarea, fasonarea, montarea, verificarea si receptionarae armaturilor pentru betoane.

In functie de prevederile proiectului de executie la lucrarile de armare a betoanelor se vor utilize armature din otel beton neted si armature din otel beton cu profil periodic.

Utilizarea carcaselor sau a aplaselor sudate se va face numai in baza prevederilor  proiectului de executie sau cu acordul proiectantului.

Elemente de proiectare

Detaliile si specificatiile privind alcatuirea si asamblarea armaturilor la elementele de beton armat cuprinse in proiectul de executie, obligatia executantului fiind aceea de a respecta cu strictete detaliile de alcatuire, dimensiunile si calitatea armaturii.

Categorii de lucrari

     Armarea elementelor din beton: 

ancorarea armaturilor

armarea stalpilor

armarea grinzilor

armarea peretilor structurali

armarea placilor

inadirea armaturilor.

Materiale si produse

otel rotund neted

otel beton cu profil periodic

distantieri

elestrozi  sudura.

Transport, manipulare, depozitare

Otelurile pentru beton armat se livreaza in forma de:

colaci pentru Φ < 12 mm (loturi de 1,8 - 3,0 tone)

bare pentru Φ > 12 mm (loturi de 1,0 - 2,5 tone)

panouri de plase sudate (pachete de circa 2,5 tone)

plase sudate in rulouri.

Manipularea loturilor si pachetelor de armaturi se executa cu macaraua turn, portal sau automacara cu capacitate de ridicare de 5 tf si dispozitive de manipulare.

       Depozitarea otelului beton se face pe diametre si calitati de otel. La depozitarea pe durata mai mare (1 an) stivele se protejeaza contra intemperiilor cu foi de carton asfaltat, folii de masa plastica, etc.

       Se va asigura evitarea conditiilor ce favorizeaza corodarea otelurilor beton si murdarirea acestora cu pamant sau alte materiale.

Executia lucrarilor

Generalitati

Confectionarea armaturilor se poate realiza pe santier sau in ateliere cu utilizarea unor masini si dispozitive cu diferite grade de complexitate actionate manual sau electric.

            Inadirile prin sudura ale barelor din otel se vor executa cu sudori specializati in sudarea otelurilor beton. Unele operatiuni simple la sudarea prin puncte se pot executa de firari betonisti.

            Confectionarea carcaselor si plaselor sudate se poate executa in ateliere sau direct  la locul de montaj al armaturii (in cofraj).

Operatiuni pregatitoare

La ridicarea armaturilor din deposit se va verifica diametrul barelor, certificatele si datele necesare stabilirii calitatii otelurilor beton.

         Inainte de montarea armaturilor se vor executa urmatoarele operatiuni pregatitoare:

indreptarea si taierea armaturilor

fasonarea (indoirea) armaturilor

confectionarea carcaselor si plaselor sudate

innadirea, sudarea armaturilor

Dupa operatiunea de indreptare, otelul beton se curate de rugina, pete de ulei, praf, etc. Prin frecare cu peria de sarma sau prinalte procedee de decapare.

Inainte de inceperea operatiunilor de montare armaturilor se curata cofrajele. Curatarea cofrajelor se face prin spalare cu furtunul, maturare si suflare cu aer comprimat.

Ancorarea armaturilor

Barele netede vor fi fasonate cu ciocuri semicirculare pentru a suporta efortul de intindere fara sa alunece din beton.

            Armaturile prevazute la partea superioara a placilor pot fi prevazute cu ciocuri la 90⁰.

            La inglobarea barelor longitudinale ale stalpilor in fundatii se va prevedea indoirea acestora la    90⁰.

            Barele cu profil periodic, care necesita ciocuri terminale (bare intinse) se vor prevedea cu ciocuri la  90⁰.

            Se executa fara ciocuri barele cu profil periodic si netede comprimate, bareleplaselor si carcaselor sudate, la care aderentase asigura prin conlucrarea spatiala a intregii armature, barele din zonele cu solicitari reduse care sunt fofosite pe considerente constructive.

            Barele inclinate trebuie sa aiba la capat o portiune dreapta de min 20 diametre in zonele intinse si 10 diametre in zonele comprimate.

            Pozitionarea armaturilor se va face prin distantieri (cel putin unul la fiecare metro de grinda sau stalp, cel putin trei la fiecare metro patrat de plasa sau perete), prin capre de otel betondispuse la 50 cm pentru partea superioara a placilor in consola si la 100 cm pentru restul placii.

            Placile metalice si praznurile inglobate, vor fi de regula fixate prin sudura de armature sau legate de cofraj pentru corecta lor pozitionare.

            Nu se admite la turnarea betonului ingramadirea armaturilor, deformarea acestora sau schimbarea dimensiunilor elementului prin lipsa de rigiditate a cofrajului.

            Legarea armaturilor este obligatory la toate incrucisarile armaturilor pentru o pozitionare corecta si asigurarea efectului spatial. Legarea r se face cu doua  fira de sarma neagra cu  Φ 1 - 1,5 mm (STAS 889 - 76) sau cu cleme si agrafe ochiuri.

            Plasele din placi si pereti, dupa  indreptare si completarea sudurilor desfacute se leaga in mod obligatoriu pe intreg conturul pe cel putin doua randuri de noduri.

            Pentru restul intersectiilor se admit legaturi din doua noduri in sah daca acest lucru este specificat in proiect.

            La stalpi si grinzi, agrafele si etrierii se leaga cu sarma de ciocuri, iar etrierii si punctele de intersectie cu barele longitudinale obligatoriu la colturi. Restul armaturilor se leaga de etrieri din doua in doua intersectii in sah.

          Barele inclinate se leaga de primii etrieri cu care de incruciseaza. Frete, etrierii inclinati si agrafele inclinate se leaga de toate barele cu care se incruciseaza.

Armarea stalpilor

Se introduc etrierii peste mustatile lasate in fundatii sau peste mustatile din stalpii inferiori.

  Se introduc barele longitudinale care se leaga de mustati si se traseaza cu creta pe o bara longitudinala pozitia etrierilor.

Se leaga etrierii incepand de sus in jos la distantele prevazute in proiect.

Se monteaza cofragul stalpului.

Carcasele stalpilor se pozitioneaza cu distantieri circulari, agrafe si sarme ce care se leaga de cofraj.

Armarea grinzilor

        Se definitiveaza montarea armaturilor din stalp si de la capetele grinzii.

        Se traseaza pozitia etrierilor pe cofraj.

        Se pozitioneaza etrierii pe cofraj in dreptul semnelor.

Armarea peretilor  structurali

Armatura se monteaza dupa ce s-a executat cofrarea unei fete a peretelui.

Se traseaza pe cofraj pozitia barelor verticale si orizontale.

Se incepe cu un grup de bare verticale, de regula de la margine, de care se leaga barele orizontale, dupa care se continua cu barele verticale si in cele urma se monteaza cele orizontale.

         Pozitionarea barelor de cofraj se face cu cuie. Se monteaza distantierii din masa plastica (sau sarma indoita cu capete din masa plastica).

Se monteaza al doilea perete al cofrajului si se verifica pozitia armaturilor.

Armarea placilor orizontale

Se traseaza cu creta pe cofraj pozitia barelor.

Se monteaza barele drepte de regula alternativ cu bare ridicate gata fasonate sau cu bare ce urmeaza a fi indoite direct pe cofraj.

         Indoirea barelor direct pe cofraj este precedata de trasarea cu creta a punctelor de indoire.

          Se aseaza barele de repartitie de la partea inferioara si superioara (bare de montaj) si se leaga cu sarme.

          Daca este necesar se monteaza calaretii. In cazul armarii pe doua directii se procedeaza in mod similar.

Innadirea si sudarea armaturilor

 Se va alege pentru innadiri sectiunea cea mai slab solicitata cu respectarea conditiilor privind continuitatea si aderenta armaturii la beton. Inadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara sudura sau prin sudura. Innadirea prin sudura este obligatorie  pentru barele cu Φ25 - 28 mm. nu se innadesc prin sudare bare cu Φ<10 mm.

          In zonele plastice potential participante la structurile antiseismice se va evita innadirea barelor. Pentru armaturile innadite in zonele in care orice grupare de incarcari raman solicitate la compresiune, lungimea de innadire va fi de 30 diametre in cazul betoanelor de clasa mai mic decat C20/25 si de 20 diametre in cazul betoanelor de clasa mai mare sau egala cu C20/25.

           La elementele verticale (stalpi, pereti structurali) se admit innadiri deasupra nivelului fiecarui planseu.

           In cazul plaselor sudate la placi, lungimea de suprapunere a armaturilor va fi de cel putin 40 diametre.

           La armaturile de pe inimile peretilor structurali, lungimile de suprapunere ale armaturilor se vor executa de cel putin 40 diametre la barele orizontale si 60 diametre la  barele verticale.

           Innadirea prin sudura se poate realize manual cu arc electric prin suprapunere sau cu 2 eclise in conditiile sudarii pe ambele parti. Grosimea sudurii va fi de 0,34 din diametrul armaturii, iar lungimea sudurii de 4 diametre pentru otel beton OB 37, respective 5 diametre pentru otel beton PC 52 si PC 60.

        Cordoanele de sudura se vor dispune decalat la elementele solicitate la intindere centrica sau cu excentricitate mica. Pentru innadirea cap la cap a barelor cu diameter de 25 - 40 mm sudurile se vor executa manual in baie de zgura.

         Innadirea barelor se mai poate realize prin mansoane presate la rece.

Conditii de protectia muncii

      La executare lucrarilor cuprinse in acest capitol de specificatii tehnice se vor respecta urmatoarele prescriptii:

     Normele republicate de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si

Ministerul Sanatatii cu Ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu Ordinele 110/1997 si 39/1977.

     Normele  generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stata nr. 290/1977.

      Regulament privind protectia si igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993.

      In timpul confectionarii armaturii se vor lua masuri de protectie la toate utilajele cu piese in miscare si pentru prevenirea lovirii in timpul manipularilor si fasonarii otelului beton.

      Pentru evitarea accidentelor in timpul lucrului se vor respecta regulile de tehnica securitatii muncii specifice locului de munca si utilajelor tehnologice folosite.

      Aceste prevederi nu sunt limitative si pot fi completate in functie de situatia locala sau de conditiile generale.

Receptia lucrarilor

Pentru a conlucra cat mai bine cu betonul, armature din elementele de beton trebuie sa realizeze o carcasa spatiala (la elementele liniare - grinzi, stalpi, arce) si o plasa sau o serie de plase plane (la elementele plane - placi, pereti).

Armaturile trebuie sa fie acoperite cu un strat de beton de protectie pentru a fi protejate impotriva coroziunii si pentru asigurarea conlucrarii acesteia cu betonul.

a) diametrele minime admise pentru armaturile elementelor din beton armat monolit 

b) Distante minime admise intre etrieri:

c) Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor

Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor va respecta prevederile proiectului de productie cu o abatere de 4 mm.

Pentru cazurile in care in proiect nu se indica grosimea stratului de acoperire se vor respecta urmatoarele prevederi:

            Pentru aramturile longitudinale de rezistenta se admit abateri de -2 la 4 mm fata de tabelul prezentat.

            Se recomanda ca armaturile inclinate cu Φ 16 mm sau mai mare, sa aiba o acoperire laterala de beton cu grosimea de cel putin 2 ori diametrul armaturii.

            Conditia este obligatorie pentru elementele din beton cu aggregate usoare. Se vor prevedea grosimi sporite pentru:

elementele supuse direct actiunii intemperiilor, neprotejate cu tencuiala (+10 mm);

elementele situate in mediul agresiv;

elemente la care restrictiile privind paza contra incendiilor prevad grosimi mai mari.

Tolerante

Abateri limita la armaturi:  

Verificari in vederea receptiei

In vederea receptionarii lucrarilor de armare se verifica inainte de turnarea betonului:

Numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni transversale ale elementelor structurii;

Distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare;

Lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna ulterior;

Pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor;

Calitatea sudurilor;

Numarul si calitatea legaturilor dintre bare;

Dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii;

Modul de asigurare a grosimii  stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia;

Pozitia, modul de fixare  si dimensiunile pieselor inglobate;

Respectarea tolerantelor si abaterilor premise conform prezentelor specificatii tehnice.

Remedieri

Proiectantul  va decide in functie de natura si amploarea defectiunilor  constatate masurile de remediere necesare.

Inainte de turnarea betonului se iau masuri de inlocuire sau dublare a armaturilor necorespunzatoare.

Se refac legaturile sau sudurile desprinse. In timpul turnarii si vibrarii betonului se iau masuri daca este cazul de corectare a deformatiilor constatate.

Documente incheiate la receptie

La terminarea lucrarilor de armare se efectueaza receptia de catre beneficiar, proiectant si executant.

            Rezultatele verificarilor si eventualele remedieri care trebuie executate se vor consemna in Registrul de Procese Verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse.

            Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va intocmi un nou proces verbal.

Masuratori si decontare

            Lucrarile de executare a armarii (fasonare si montare) se deconteaza pe baza extraselor de armatura anexate la proiect.

            Acolo unde proiectul nu prevede explicit extrasele de armatura, executantul va furniza spre aprobare extrasele de armatura ale proiectului. In baza extrasului de armatura aprobat de proiectant, executantul va prezenta beneficiarului eventualele suplimentari de cantitati de armatura fata de cele din proiect.

            Nu se admit modificari de solutii in ceea ce priveste calitatea otelului beton utilizat nici a grosimilor barelor fata de prevederile din proiect. Daca in situatii de exceptie din motive intemeiate executantul solicita modificarea calitatii otelului beton sau a grosimii barelor, solicitarea se va face in scris catre proiectant.

            Executantul va suporta toate cheltuielile prilejuite de reproiectarea si din modificarile de cantitati, dimensiuni sau calitatea armaturilor.

Cofraje pentru lucrari executate din beton si beton armat

Generalitati

Obiectul specificatiei

           Prezentul capitol cuprinde specificatii tehnice pentru confectionarea, montarea si demontarea cofrajelor pentru lucrarile executate din beton si beton armat. Acest capitol se refera atat la tiparele care imbraca forma elementului de beton cat si la elementele de sustinere a cofrajelor (esfodaje, grinzi extensibile, popi,etc).

Concepte de baza

            Prin cofraje se inteleg elemente temporare de constructie in general recuperabile, necesare realizarii lucrarilor de beton si beton armat avand rolul de a modela forma si a asigura capacitatea de autosustinere a elementelor executate din beton in perioada in care betonul nu are capacitaea portanta necesara.

            Cofrajele utilizate vor trebui sa satisfaca urmatoerele cerinte :

Rezistenta si rigiditatea necesara la greutatile ce le revin si impingerea betonului si din circulatie si depozitari in timpul executiei;

Exactitate in privinta redarii corecte a geometriei elementelor din beton si beton armat, conform cu proiectul, in limitaabaterilor admisibile in functie de caracteristicile si importanta elementelor respective;

Siguranta din punct de vedere al respectarii normelor de protectia muncii;

Etanseitate pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment pe la rosturi;

Simplitate pentru realizarea usoara a operatiunilor de transport, montare si demontare.

Elemente de proiectare

           Proiectarea cofrajelor este sarcina executantului.

           Pentru fiecare faza tehnologica executantul va intocmi proiecte si fise tehnologice, ce vor stabili solutii le de cofrare, sustinere, materiale folosite, timpii de montare si de demontare, cu sutinerea prin calcul a dimensiunilor si tipurilor de elemente de cofraj ales pentru fiecare element in parte.

            Executantul va supune aprobarii proiectantului proiectele tehnologice si fisele tehnologice pentru elementele de cofrare a elementelor de beton si beton armat.

            Fisele tehnologice vor cuprinde precizari de detaliu privind :

Lucrarile pregatitoare;

Fazele de executie;

Pozitia eventualelor ferestre de curatire sau betonare;

Programul de control al calitatii de executie al cofrajelor;

Resurse necesare (echipamente, sustineri, utilaje, scule, forta de munca);

Organizarea rationala a locului de munca.

Standarde de referinta

           STAS 7004-79. Placaj pentru cofraj.

STAS 7009-79. Tolerante in constructii.

STAS 8600-79. Tolerante in constructii.

STAS 10265-76. Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor finisate.

STAS 10265/1-84. Tolerante in constructii. Suprafata betonului aparent.

Normative de executie

            C 140 - 86. Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.

            C 56 - 75. Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii  aferente.

C162 - 73. Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice plane, pentru pereti din beton si monolit la cladiri.

C11 - 74. Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraj.

C123 - 79. Normativ privind durata pentru un ciclu de utilizare a echipamentului  tehnologic SECOM.

Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul sanatatii cu Ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu Ordinele 110/1997 si 39/1977.

Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr. 290/1977.

Norme provizorii privind proiectarea si realizarea elementelor de constructii NP 22-1977.

Normele de proiectia muncii in activitatea de constructii - montaj aprobate de M.C. Ind. Cu Ordinul 1233/D/1980.

Categorii de lucrari

Cofrare stalpi;

Cofrare pereti structurali;

Cofrare plansee;

Cofrare grinzi.

Materiale si produse

Placaj de 8 sau 15 mm grosime pentru confectioanrea fetei cofrajului;

Scanduri de 28 mm din lemn pentru executarea podinei de lucru;

Scanduri de 38 mm din lemn pentru executarea coastelor la cofrajele cu fete din placaj;

Dulapi de 38 mm din lemn pentru executarea podinei de lucru si pentru confectionarea popilor pentru esafodaj;

Dulapi de 48 mm din lemn pentru confectioanrea popilor pentru esafodaj;

Dulapi de 58 mm din lemn pentru executarea coastelor la cofrajele cu fetele din placaj;

Otel beton Φ 6- 10 mm pentru ancorarea elementelor de sustinere;

Teava Φ 48,3 x 2,9 mm pentru contravantuirea elementelor de cofraj si sustinere;

Cofrajele metalice de inventar pentru stalpi tip CMs, CsKI sau altele similare;

Cofrajele metalice de inventar pentru cofraea planseelor si peretilor, tip CMU, CMG sau altele similare;

Popi metalici extensibili, PE 3100, PE 5100R sau similarep;

Schele metalice tip S 200 E, S200 CM sau similare;

Esafodaje tip E 75 sau similare;

Decofrol tip TS1 si 473 sau produse similare pentru ungerea panourilor in vederea usurarii decofrarii si obtinerea unei fete de buna calitate a betonului.

Accesorii

Coliere cu surub pentru fixarea tevilor;

Distantieri ( tuburi PVC Φ 20 x 1,6 mm; Φ25 x 2 mm;  Φ 30 x 2 mm);

Conuri din polietilena pentru sprijinirea distantierilor.

Transport, manipulare, depozitare

            Transportul, manipularea si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor ( umezire, murdarire, putrezire, ruginire, etc.).

            Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraj.

Executia lucrarilor

Generalitati

            Lucrarile se vor executa in baza proiectelor si fiselor tehnologice intocmite de executant.

            Pentru evitarea inaltimii de cadere a betonului si aparitia fenomenului de segregare, in cazul cofrarii stalpilor si a peretilor structurali cu inaltimi mari, se vor prevedea in cofraje ferestre laterale la cca 2 m distanta.

            La stalpi cu sectiunea mai mare de 40 x 40 cm nu sunt necesare ferestre in cofraje pana la inaltimi de 3,50 m (in cazul folosirii betoanelor vartoase), respectiv 5 m inaltime (in cazul folosirii betoanelor plastice).

Operatiuni pregatitoare

Inainte de inceperea  lucrarilor de cofrare se vor verifica :

Curatirea, nivelarea si compactarea terenului;

Pozitia elementelor turnate anterior;

Mustatile de armatura.

Elementele de cofraj se vor preasambla inainte de a fi montate la pozitie.

Inainte de turnarea betonului se va face verificarea integritatii, stabilitatii rezemarii pe teren, etanseitatii si starii de curatire a cofrajelor.

Inainte de turnarea betonului se va verifica daca s-a facut ungerea cofrajelor pentru usurarea operatiunii de decofrare. 

Ungerea se executa cu agenti de decofrare pe fetele cofrajului care vin in contact cu betonul.

Agentii de decofrare trebuie sa nu pateze betonul, sa nu corodeze betonul si cofrajul, sa se aplice usor si sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditiile climatice de executie a lucrarilor.

Cofrarea stalpilor, peretilor structurali a planseelor si grinzilor

Lucrarile de cofrare cuprind urmatoarele operatiuni generale care trebuiesc executate si verificate conform proiectelor si fiselor tehnologice intocmite de executant:

Trasarea pozitiei cofrajelor;

Montarea cofrajelor: 

transportul si asezarea panourilor de cofraj la pozitie ;

asamblarea si sutinerea provizorie a panourilor ;

verificarea si corectarea pozitiei panourilor ;

incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor (inclusiv asigurari la actiunea vantului), cu ajutorul unor elemente speciale: caloti, juguri, tiranti, zavoare, contravanturi, distantieri, etc.

Cofrarea elemenetelor din beton si beton armat se poate executa cu :

cofraje fixe confectionate si montate la locul de turnare a betonului si folosite de obicei la o singura turnare;

cofraje demontabile stationare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj refolosibile la un anumit numar de turnari;

cofraje demontabile mobile care se deplaseaza si iau pozitii succesive pe masura turnarii betoanelor.

Lucrarile de cofrare se recomanda a fi executate cu echipamente tehnologice si dispozitive omologate pentru lucrari din beton monolit specifice pentru fiecare tip de element din beton sau din beton armat.

Demontarea cofrajelor

Decofrarea fetelor laterale la grinzi, stalpi, pereti, fundatii :

Decofrarea fetelor inferioare cu mentinerea popilor de siguranta: 

Indepartarea popilor de siguranta : 

Decofrarea constructiilor se va face prin slabirea penelor de cofrare.

La constructiile cu placi si cadre sau pereti structurali se va incepe prin decofrarea stalpilor sau a peretilor structurali apoi se vor decofra placile si la urma grinzile.

Cofrajele si sustinerile se vor decofra cu ata mai tarziu , cu cat este mai mare raportul intre sarcina care revine elementului imediat dupa decofrare si sarcina totala la care afost calculat elementul respectiv.

La decofrare se vor lasa popi de siguranta dispusi astfel :

la grinzi pana la 4 m deschidere, un pop la mijloc;

la grinzi de dcschideri mai mari de 4 m, cate un pop la fiecare doi metri interval;

la placi cu peste 3 metri decshidere, cel putin un pop la mijloc si cel putin un pop la 12 mp de placa.

Distanta dintre popii de siguranta nu va depasi 6 m. La constructiile etajate, popii de siguranta se vor aseza pe cat posibil unul sub altul. Inlaturarea popilor sau a sustinerilor se va face treptat, adoptandu-se o astfel de succesiune a demontarilor, incat sa nu se provoace aparitia de eforturi daunatoare in elementele de constructii.

Protectia lucrarilor

Pe durata intaririi betonului, cofrajele vor fi protejate impotriva lovirii sau a degradarii provocate de executia altor lucrari de natura sa influienteze stabilitatea sau conditiile de incarcare a cofrajelor.

Demontarea cofrajelor se va face in urma dispozitiilor sefului de lot pe baza respectarii duratei de intarire a betonului.

Dupa decofrare se vor curata elementele cofrajelor si suprafetele de resturile de beton aderente.

Conditii de protectie a muncii

            La executarea lucrarilor cuprinse in acest capitol se specificatii tehnice se vor rspecta urmatoarele prescriptii :

Normele republicate de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu Ordinele 110/1997 si 39/1977.

Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate cu Decreteul Consiliului se Stat nr. 290/1977.

Normele provizorii privind proiectarea si realizarea elementelor de constructii NP 22-1977.

Normele de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj aprobate de M.C. Ind.cu Ordinul 1233/D/1980

Regulamentul privind protectia si igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993 (Capl.28).

Receptia lucrarilor

Generalitati

In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate astfel :

controlul preliminar al lucrarilor pregatitoare si a elementelor si subansamblurilor de cofraj si sustinere;

verificarea in cursul executiei a pozitionarii cofrajelor in raport cu trasarea si a modului de fixare al elementelor.

Tolerante admisibile

Abateri limita acceptabile la executia cofrajelor:

Verificari in vederea receptiei

      In vederea receptionarii lucrarilor de cofrare se vor face urmatoarele verificari inainte de turnarea betonului :

verificarea montarii tuturor elementelor cofrajelor la cotele si tolerantele impuse;

verificarea elementelor de prindere si legatura;

verificarea elementelor de asigurare impotriva rasturnarii;

verificarea elementelor de asigurare pentru prevenirea si stingerea incendiilor;

In timpul turnarii si vibrarii betonului se vor efectua verificari pentru asigurarea ca in timpul acestor operatiuni nu sunt elemente care se deformeaza.

Remedieri

Proiectantul va decide natura si amploarea renedierilor in functie de caracterul defectiunilor constatate.

Toate lucrarile de remediere vor fi suportate de executant fara antrenarea unor costuri suplimentare pentru beneficiar.

Inainte de turnarea betonului se vor inlocui elementele necorespunzatoare ale cofrajului sau se vor lua masuri pentru dublarea lor corespunzatoare.

In timpul turnarii (betonul fiind proaspat turnat) se iau masuri (daca este cazul) de readucere a cofrajului in limitele abaterilor dimensionale admisibile.

Documente incheiate la receptie

La terminarea lucrarilor de cofrare se efectueaza receptia finala de catre o comisie formata din reprezentantul beneficiarului, proiectant si executant.

Rezultatele verificarilor si eventualele remedieri care trebuie executate se vor consemna in Registrul de Procese Verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse.

Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va incheia un nou Proces Verbal.

Masuratori si decontare

Masurarea cantitatilor de lucrari de cofrare se va face pe baza planurilor din proiect.

Decontarea lucrarilor de cofrare se va face pe baza costurilor unitare din devizul aprobat.

Pentru lucrarile de cofrare ce nu sunt cuprinse in masuratoarea anexata la proiect (sustineri, elemente secundare de asigurare, sprijinire, etc.) executantul va cuprinde la efectuarea ofertei costul acestora in pretul unitar al cofrajelor.

Nici o suplimentare a costurilor sau listei articolelor de deviz nu mai este posibila dupa aprobarea ofertei de executie.