BIODEGRADAREA CONSTRUCTIILOR

BIODEGRADAREA CONSTRUCTIILOR

1. Generalitati. Biodegradarea ca fenomen general

Acest fenomen se poate intalni la prduse de origine vegetala, animala, la produse industriale, constructii, utilaje, conducte, pana la opere de arta. Modificarile nedorite calitative, functionale si estetice ale materialelor de importanta economica si culturala, ce au loc sub actiunea organismelor vii poarta numele de biodeteriorare.

Biodeteriorarea poate fi produsa de multe organisme dar un rol important il ocupa ciupercile micro si macroscopice, bacteriile, drojdiile, algele, lichenii, muschii etc.

Organismele actioneaza asupra diverselor materiale prin mecanisme ce difera de la un grup la altul sau de la o specie la alta. Cele mai multe folosesc materialele respective drept hrana. Astfel ciupercile contin enzime specifice pentru descompunerea unor substraturi din care isi procura carbonul necesar ( celuloza, amidonul, lignina, uleiuri vegetale, grasimi animale) sau degradeaza materiile ce contin compusi de natura proteica (piele, lana etc.) pentru asigurarea sursei de azot. Bunurile materiale mai pot fi degradate prin produsii de metabolism ai microorganismelor, cum sunt acizii, care degradeaza atat materiale de natura organica, cat si anorganica ( hartia, osul, materiale textile, vopseluri, chituri, piatra, tencuiala, betonul, caramida, metalul).

Tot dintre produsii de metabolism fac parte pigmentii produsi de microorganisme prin care apar modificari cromatice ale substraturilor, ce dau efecte inestetice. Unele microorganisme care deterioreaza produsele alimentare, produc substante toxice pentru om.

Ciupercile mai pot actiona si prin procese mecanice asupra substratului, patrunzand in structura materialului infectat ( lemn, hartie, vopseluri, tencuieli) unde produc deteriorari grave. Deteriorari mai produc si rozatoarele si insectele. Ele folosesc materialul ca loc de adapost, de reproducere sau chiar pe post de hrana.

Astfel simpla prezenta a unor organisme pe suprafata unor materiale sau in interiorul unor instalatii poate fi incadrata in fenomenele de biodegradare. Prezenta ciupercilor in aparatele de racire a instalatiilor poate duce la blocarea lor.

Fenomenele de bideteriorare cauzeaza in fiecare an pierderi foarte mari de bunuri materiale care cu greu pot fi estimate deoarece gama si varietatea agentilor care le produc este foarte mare.

La metal, anual sunt degradate peste 20 milioane tone. In 60% din cazuri un rol important il au bacteriile, ciupercile, algele, protezoarele.

De asemenea pierderi mari sunt si la produsele vegetale, produsele industriale.

2. Biodegradarea contructiilor

Desi se vorbeste de o "patologie si terapeutica a constructiilor" adevaratele "boli" ale constructiilor, cele produse, in special, de activitatea microorganismelor, au inceput sa fie studiate mai intens de 10-25 ani.

Cele mai cunoscuta exemle de biodeteriorare a constructiilor sunt: dezvoltarea mucegaiului pe pereti, prabusirea caselor roase de termite, degradarea canalizarilor, acoperirea cu alge a constructiilor subacvatice.

Pricipalele aspecte ale biodegradarii constructiilor sunt reprezentate de:

Mucegairea cladirilor

Mucegaiul care se dezvolta pe diferite elemente de constructii este format din asociatii complexe, numite biocenoze, alcatuite din ciuperci microscopice, drojdii si bacterii, la care se adauga uneori alge, licheni si muschi.

Substantele organice mai pot fi prezente pe suprafata peretilor, in acumulari de praf sau depunerile formate in timp, sau chiar in componenta materialelor de constructie.

Mucegairea cladirilor este fenomenul cel mai vast si cu consecintele cele mai nefavorabile asupra oamenilor ce locuiesc in ele. Efectele negative ale mucegairii cladirilor sunt, in principal reprezentate de aspecte de ordin tehnic, economic, sanitar si chiar estetic.

Fenomenul de mucegaire este intalnit pe tot globul, el fiind determinat de prezenta umiditatii mari de peste 70%.

Coroziunea microbiologica a canalizarilor

Mirosul neplacut ce se degaja din gurile de canal provine din degajarile de hidrogen sulfurat si gaze de fermentatie rezultate in urma activitatii microorganismelor care se afla in acest mediu. Mirosul indica procesul biologic prin care din sulfatii si proteinele care se gasesc in mod normal in apele reziduale se formeaza hidrogen sulfurat si apoi acidul sulfuric.

In cladiri se folosesc in generalconducte din fonta pentru canalizare iar pentru canalizarile urbane se folosesc conducte din beton. Si fonta si betonul sunt degradate de hidrogenul sulfurat, acidul sulfuric si acizii organici.

Fulingul biologic

Este reprezentat de plante si animale ce se depun pe materialelel ramase in apa: pietre, stalpi din beton, de metal sau lemn ai podurilor. Apare un strat subtire sau gros de organisme ce a primit numele de fuling din engleza - murdar.

Pe acest strat, foarte bine lipit, apar melci, scoici, alge. In apa marii straturile biologice de organisme ajung la dimensiuni foarte mari.

Fulingul biologic are o actiune distructiva asupra suportului pe cale chimica, poate chiar ingreuna mult constructia. In cazul aparatelor de reciclare a apelor consecintele pot fi: inrautatirea transferului termic, micsorarea diametrului conductelor, pana la infundarea lor completa, coroziunea interioara a peretilor conductelor metelice sau din beton.

Biodeteriorarea produselor de protectie

Produsele ce protejeaja constructiile impotriva agresivitatii fizice si chimice sunt de obicei de natura organica (vopsele, lacuri, chituri) sau din produse petroliere (bitumuri, vaseline, uleiuri).

Fiind compusi organici sunt supusi degradarii microbiene ceea ce duce la scaderea protectiei.

In cazul bitumului folosit la protectia cladirilor sau a conductelor metalice din pamant, biodegradarea este multipla atat microbiana cat si datorita radacinilor de plante care patrund in stratul de protectie si deschid drum apelor.

Biodeteriorarea constructiilor din lemn

Lemnul poate fi deteriorat de o gama larga de organisme vii, de la bacterii si mucegai la insecte. Cei mai mari dusmani sunt ciupercile si insectele xilofage. Cauzate de ciuperci avem doua tipuri de degradari: patarea si colorarea lemnului - putrezirea lemnului.

Insectele sapa galerii in grosimea lemnului slabindu-i rezistenta.

3. Metode de diagnoza si investigare

Anliza tehnico - sociala a locuintei si locatarilor

Pentru a cunoaste cauzele aparitiei mucegaiului trebuie facute analize judicioase, completandu-se un model de chestionar.

Fara inlaturarea cauzelor ce au produs mucegairea peretilor, tratarea efectului este mai putin eficienta si costul tratamentului mai ridicat.

Istoricul cladirii si al locatarilor sai

Aspecte ce trebuie precizate:

data terminarii constructiei si darii ei in folosinta

tipul structurii de rezistenta, finisaje si termoizolatii utilizate pentru pereti si pentru terasa - acoperis

date privind principalele deteriorari (infiltratii, efecte ale cutremurelor, desprinderi ale placutelor de ceramica de pe fatada)

date privind reparatiile generale efectuate

date privind instalarea fenomenului de mucegaire, cu masurile luate pentru combaterea lui

in cazul blocurilor afectate de fenomenul de condens, analiza va elucida si posibilitatea practica de suplimentare a termoizolatiei prin aplicarea sa pe la exteriorul blocului

in fiecare apartament se vor stabili factorii ce favorizeaza fenomenul de mucegaire

precum: numar ridicat de plante decorative, lipsa unor masuri de ventilatie mecanica, utilizarea apartamentului pentru uscarea rufelor, frcventa aerisirii apartamentului.

Aspectele sociale ale acestei analize se vor axa pe:

- numarul familiilor ce au locuit in apartament de la darea sa in folosinta, cu precizari privind aspecte ce au putut favoriza mucegairea

- modalitati practice utilizate de locatari pentru combaterea mucegairii

- aspectele sanitare ale mucegairii vor evidentia starea de sanatate a locatarilor, cu incidenta imbolnavirilor, in special asupra celor cu sensibilitate marita la imbolnaviri (copii, batrani).

Mucegairea conduce la boli precum: viroze respiratorii, alergii, cancer pulmonar.

DEGRADAREA SI DURABILITATEA FINISAJELOR

FATADELOR CLADIRILOR

1. Clasificarea finisajelor fatadelor

In tim rolul finisajelor a crescut de la cel preponderent decorativ la cel multifunctional.

Finisajele exterioare ale fatadelor constructiilor reprezinta componente nestructurale ale elementelor de constructie, fara de care componentele lor structurale nu pot asigura realizarea in totalitate a rolului functional al subsistemelor constructiei. Finisajele contribuie la satisfacerea unor conditii tehnice specifice elementelor de constructie, carora le apartin.

Aprecierea corecta a performantelor si durabilitatii finisajelor implica:

- cunoasterea conditiilor tehnice, a criteriilor de performante specifice finisajelor fatadelor, respectiv a nivelurilor de performanta

- cunoasterea factorilor care actioneaza asupra finisajelor fatadelor

- analiza fenomenelor pe care diversii factori le pot provoca finisajelor, in structura lor si la interferenta lor si le interfata perete - finisaj

Criterii de clasificare a finisajelor:

- tipul materialelor si al produselor din care sunt realizate

- gradul de protectie la apa

- pozitia lor pe inaltimea cladirii

- tehnologia de executie

- aspectul fetei vazute

- intensitatea incarcarii lor permanente

- modul de intretinere

Se subliniaza criteriul "gradul de asigurare al protectiei la apa" care implica:

1) produse si sisteme destinate impermeabilizarii

2) produse si sisteme de etnsare

La produsele din categ 1 finisajele confera suportului lor etanseitate la apa, lichide, dar nu se mentine in cazul fisurarii suportului

La cele din categ 2 sistemele de etansare sunt capabile de a ipiedica patrunderea lichidelor chiar in conditiile fisurarii limitate a suportului (1-2 cm).

2. Factori care actioneaza asupra finisajelor fatadelor

a) factori activi ce pot provoca fenomene fizice, mecanice, chimice

- agenti atmosferici:

- apa lichida si sub forma de vapori

- temperatura

- radiatie solara

- factori poluanti

- agenti mecanici si reologici:

- solicitari de forfecare in planul finisajelor, provenite din

sarcini verticale, altele decat greutatea lor proprie

- solicitari orizontale din socuri mecanice accentuate de

presiunea vantului

- solicitari de intindere sau contractie datorate diferentelor

de deformabilitate dintre suport si finisaj

- agenti biologici: ciuperci, alge, bacterii, plante, seminte,

insecte, pasari

b) factori CPT : erori de conceptie, proiectare, tehnologie ( de executare, de intretinere de reparare).