CERINTE PENTRU LUCRARI DE BETON ARMAT

CERINTE PENTRU LUCRARI DE BETON ARMAT

CUPRINS

PIESE SCRISE

1. Generalitati

2. Scopul si obiectul caietului de sarcini

3. Executia infrastructurilor

4. Executia elementelor de suprastructura - cofraje

5. Armarea betonului

6. Executia lucrarilor de betonare

7. Decofrarea

8. Conditii de calitate si verificarile ce trebuie respectate

1. GENERALITATI

Prezentele prescriptii se vor aplica la betonarea constructiilor si au drept scop stabilirea calitatii betoanelor, conditiilor de fabricare, transport si punere in opera, materialele necesare fabricarii betoanelor.

In cursul executiei lucrarilor, nu se vor putea face abateri de la prezentele prescriptii fara aprobarea in scris a sefului de proiect complex sau a proiectantului de specialitate.

Daca pe parcursul executiei lucrarilor intervin factori care ar conduce la modificarea prevederilor prezentului caiet de sarcini, proiectantul si constructorul vor analiza si stabili modificarile corespunzatoare.

Constructorul este obligat sa respecte toate STAS-urile, instructiunile tehnice departamentale si normativele in vigoare publicate in Buletinul Constructiilor nr.5-6/1996 si sarcinile tehnice cuprinse in prezentul caiet de sarcini.

Se atrage atentia in mod deosebit asupra obligativitatii aplicarii prevederilor COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99.

Pentru lucrarile de terasamente si fundatii se vor respecta urmatoarele Normative:

- C.169-88 -Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale;

- P.10-86 -Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe in constructii.

Constructorul are obligatia de a tine evidenta turnarii betoanelor in "Jurnalul de betonare zilnica".

Constructorul este obligat sa prezinte, la cererea in scris a proiectantului si clientului, probele suplimentare, controlul utilajului de preparare si punere in opera, etc.

In cazul in care proiectantul-clientul constata ca prevederile Caietului de sarcini nu sunt respectate punindu-se in pericol stabilitatea si durabilitatea constructiilor, poate dispune oprirea temporara a lucrarilor si precizeaza masurile pentru preintimpinarea nerespectarii in viitor a prevederilor prezentului Caiet de sarcini.

In cazuri speciale, Proiectantul si Clientul isi rezerva dreptul de a da dispozitii de demolare a acelor structuri sau parti de structura, care nu respecta conditiile cerute de Caietul de sarcini, normele in vigoare si legea 10/95 privind calitatea lucrarilor in constructii.

Se precizeaza ca in astfel de situatii, remedierele datorate defectiunilor de executie sunt in sarcina exclusiva a constructorului, care va prezenta spre avizare la Proiectant documentatia intocmita in acest sens (Legea 10/95,art.23pct.K).

2. SCOPUL SI OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI

Prezentul Caiet de sarcini este intocmit in scopul tratarii unitare a lucrarilor de constructii, privind executia si verificarea lor.

Prezentul Caiet de sarcini se refera la modul de executie in santier a:

- fundatiilor;

- elementelor structurale;

- operatiilor de cofrare;

- operatiilor de armare a betonului;

- operatiilor de betonare;

- operatiilor de decofrare;

3. EXECUTIA INFRASTRUCTURILOR FUNDATIILOR

3.1 LUCRARI PREGATITOARE PENTRU FUNDATII

Prevederi generale:

Orice lucrare de terasamente va fi inceputa dupa efectuarea operatiei de predare-primire a amplasamentului si a trasarii reperelor de la cota 0.00m, consemnate intr-un proces verbal incheiat intre client, proiectant si constructor.

Lucrarile pentru fundatii se vor face in conformitate cu studiul geotehnic elaborat.

a.) Sapaturi. Toate lucrarile de sapaturi trebuie executate urmarind geometria generala cum este indicata in desene si profile. Lucrarile de sapaturi trebuie executate incit sa nu permita alunecari de pamint sau prabusiri de teren. Constructorul va fi total raspunzator de orice vatamare a oamenilor sau stricaciuni si are obligatia sa aiba grija de indepartarea materialului prabusit, pe socoteala sa. Orice apa care curge la suprafata solului sau sub pamint in cadrul adincimii necesare pentru lucrari, trebuie deviata pe cheltuiala clientului si in conformitate cu instructiunile dirigintelui de santier. Tot materialul sapat, care dupa parerea dirigintelui de santier atestat este potrivit pentru umplere sau o folosire ulterioara, trebuie sa fie depozitat, conform instructiunilor dirigintelui de santier atestat, pe suprafete potrivite de unde va fi folosit cind este necesar. De regula, materialul depozitat nu va dauna lucrarilor proprietatii publice sau private si nu va fi un obstacol pentru curgerea naturala a apei de suprafata. Tot materialul sapat, care dupa parerea inginerului nu este potrivit sau nu poate fi folosit la umplere, trebuie indepartat de pe santier in zone de descarcare publice.

Tolerantele admisibile sunt in special cele legate de trasarea constructiei pe teren si sunt date in STAS 9824/1-75.

b.) Ramblee si umpluturi. Ca regula toate materialele obtinute din orice fel de sapaturi, facute pe santier, daca se aproba de catre dirigintele de santier atestat, vor fi folosite la executarea de ramblee si pentru orice umplutura a terenului sau golurilor dintre santuri si pereti. In caz de lipsa totala sau partiala a materialelor mentionate mai sus, clientul le va furniza pe cheltuiala sa in cantitatile necesare dupa aprobarea de catre dirigintele de santier atestat.

c.) Verificarea corespondentei dintre situatia reala si cea din proiect;

d.) Incheierea procesului verbal de lucrari ascunse.

Atunci cand caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute in vedere la proiectare, masurile ce urmeaza a se lua se vor stabili cu proiectantul si numai in scris.

La terminarea lucrarilor de sapatura pentru fundatii se vor verifica pentru fiecare in parte dimensiunile si cotele de nivel realizate; este interzisa executia fundatiilor inainte de a se face corectiile necesare. Conform cerintelor scrise pe plan nu se va trece la executarea betoanelor de egalizare decit dupa verificarea naturii terenului de fundare de catre geotehnician.

Protejarea lucrarilor de sapatura se va face prin sprijiniri in zonele in care se impune aceasta (adincimea sau conditiile locale de fundare).

3.2 TRASAREA POZITIEI COFRAJELOR PENTRU FUNDATII.

Trasarea pozitiei cofrajului pentru turnarea fundatiilor din beton se realizeaza de-a lungul sarmelor intinse de-a lungul axelor materializate in acest scop, pe profile de colt sau intermediare, ce au servit la trasarea lucrarilor de sapaturi.

Intrucat in timpul definitivarii lucrarilor de cofrare, elementele cofrajului pot capata deplasari de la pozitionarea initiala, este necesar ca inaintea turnarii betonului sa se verifice corectitudinea pozitiei finale a acestora.

Verificarea se executa cu ajutorul unui instrument optic (teodolit). Acesta va fi calat pe --linia de baza a cofrajului sau pe o linie paralela cu aceasta, verificarea facandu-se de-a lungul diferitelor puncte ale cofrajului.

3.3 EXECUTAREA COFRAJELOR PENTRU FUNDATII

Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca conditiile:

a) sa se asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect pentru elemente ce urmeaza a fi executate;

b) sa fie etanse incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;3

c) sa fie stabile si rezistente;

d) sa fie alcatuite din elemente care sa permita un numar de refolosiri;

e) sa fie prevazute cu piese de asamblare de inventar;

f) sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarilor de catre elementele executate.

Cofrajele pot sa fie executate din lemn sau produse pe baza de lemn sau polimeri, precum si din metal.

Panourile de cofraj si celelalte piese de sustinere si asamblare se recomanda si fie confectionate cu ajutorul sabloanelor si dispozitivelor, care sa asigure exactitatea dimensiunilor, formelor si pozitiilor pieselor de asamblare sau de sustinere.

Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de indicatiile cuprinse in COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 cap. 11.

Pentru reducerea aderentei intre beton si cofraj, acestea se ung pe fetele ce vin in contact cu betonul, inainte de fiecare folosire cu produse speciale (agenti de decofrare).

Acestia nu trebuie sa pateze betonul, sa nu corodeze cofrajul, sa se aplice usor si sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditiile climatice de executie a lucrarilor.

Operatiile de montare a cofrajului se succed, in principiu, in urmatoarea ordine:

- curatirea si nivelarea locului de montaj;

- trasarea pozitiei cofrajelor;

- transportul si asezarea panourilor si a celorlalte materiale si elemente de inventar in apropierea locului de montaj;

- curatirea si ungerea panourilor;

- asamblarea si sustinerea provizorie a acestora;

- verificarea pozitiei cofrajului pentru fiecare element de constructie, atat in plan orizontal, cat si pe verticala si fixarea lor in pozitie corecta;

- incheierea, legarea (blocarea) si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor de montare (caloti, juguri, tiranti, zavoare, distantieri, proptele, contravantuiri);

3.4 EXECUTAREA FUNDATIILOR

La executarea fundatiilor din beton si beton armat se vor respecta si prevederile cuprinse la cap. 6 din COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99, cap. 10 din Normativul P10-86 precum si cele de la cap. 6.3 din prezenta lucrare.

La executarea fundatiilor vor fi avute in vedere urmatoarele:

a) Materialele trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si prescriptiilor din standardele si normele de fabricatie in vigoare;

b) Executia fundatiilor nu poate sa inceapa daca nu s-a facut controlul sapaturilor de fundatie;

c) Fundatia constructiei se va executa fara intrerupere.

- in cazul in care rostul de lucru din fundatie nu poate fi evitat, acesta se va realiza vertical, la o distanta de 1m de marginea stalpului;

d) Turnarea benzilor de fundatie se face in straturi orizontale de 30 - 50 cm, iar suprapunerea stratului superior de beton se va face obligatoriu inaintea inceperii prizei cimentului din stratul inferior (nu se admit rosturi de betonare in zonele de concentrari mari de forte);

e) La executarea blocului de beton simplu a fundatiilor se vor respecta si prevederile de la cap. 6.3 din prezentul Caiet de sarcini. Rezultatele verificarilor vor fi consemnate in procese verbale de lucrari ascunse;

f) In cazul in care elementele de beton simplu sau beton armat sunt expuse la umiditate, se vor respecta prevederile din proiect si din anexa I.2 - COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99, privind marcile minime de beton, dozajul de ciment si raportul apa-ciment pentru asigurarea gradului de impermeabilitate impus;

g) Pentru elementele de beton simplu sau armat ce sunt in contact cu ape naturale agresive, se vor respecta prevederile din proiect si din anexa I.2 din COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99.

Betonul folosit in fundatii va fi:

C12/15(Bc15)-P4-T3-H II/A-S 32.5 / 0-31 pentru beton simplu si egalizare

C16/20(Bc 20 )-P4-T3-H II/A-S 32.5/0-31 pentru beton armat in fundatiile F1,F2 si F3.

C18/22.5 (Bc 22.5)-P8-T3-H II/A-S 32.5/0-31 pentru beton armat in fundatiileF4, F5 si F6.

3.5 DECOFRAREA FUNDATIILOR

Decofrarea fundatiilor se face cu respectarea prevederilor din COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 si a celor cuprinse la cap.7 din prezenta lucrare. Depozitarea cofrajelor se va face asfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor (umezire, murdarie, putrezire, ruginire). Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stavila de panouri de cofraj.

4. EXECUTAREA ELEMENTELOR DE SUPRASTRUCTURA-COFRAJE

4.1 GENERALITATI

Cofrajele sunt constructii temporare, necesare constructiilor pentru redarea formei si dimensiunilor elementelor din beton, precum si sustinerea acestora in perioada cand acestea nu au capacitatea de a o face singure.

Solutiile de realizare a cofrajelor trebuie sa fie:

- economice - costul, consumul de materiale si de manopera sa rezulte in ponderi cat mai reduse din totalul necesar realizarii constructiei;

- rezistente la sarcinile ce le revin, in special:

- din greutatea betonului care solicita elementul de sustinere;

- la montari - demontari si manipulari repetate;

- la actiunea agentilor atmosferici.

- exacte - in privinta redarii corecte a formei si dimensiunilor elementelor din betoane in limita abaterilor admisibile;

- sigure - din punct de vedere a respectarii N.T.S. si P.S.I.;

- etanse - sa nu permita scurgerea laptelui de ciment pe la rosturi;

- simple - usurinta la montare-demontare, manipulare si transport.

Cofrajele sunt utilizate pentru formarea urmatoarelor elemente:

cornise, aticuri bordari de goluri;

placi de beton turnat monolit pentru plansee:

- cu fata cofrajului din lemn sau metal, solutie utilizata foarte rar, de regula pentru zone reduse din suprafata planseului unde nu pot fi folosite panouri de cofraj prefabricate;

- cu cofraj pierdut realizata din tabla cutata.

Se va insista asupra masurilor N.T.S. si P.S.I. specifice si a aspectelor dificile la cofrare si decofrare.

4.2 LUCRARI PREGATITOARE

Pentru buna desfasurare a lucrarilor de cofraj, sunt necesare urmatoarele activitati premergatoare:

Analiza proiectului de executie al obiectului si a conditiilor specifice de executie, urmarind in special:

- sectiuni prin obiect, forme si dimensiuni ale elementelor din beton armat monolit;

- specificatiile privind obligativitatea continuitatii unor elemente din beton turnat monolit, rosturi de lucru, tehnologii de executie, sau alte indicatii tehnologice preconizate;

- dotarea santierului cu utilaje, cofraje, dispozitive de manipulare, scule, etc., in vederea alegerii procedeelor tehnologice;

- termenul de executie al obiectului;

- stadiul organizarii de santier si termenul de incepere al lucrarii propriu-zise;

- experienta anterioara a santierului in executia unor lucrari asemanatoare.

Gruparea elementelor de beton armat monolit si alegerea tehnologiilor.

Elementele se grupeaza dupa forma si dimensiuni, avandu-se in vedere tehnologia ce se poate adopta la fiecare grupa si indicatiile proiectantului privind obligativitatea continuitatii betonarii anumitor elemente, conform memoriului tehnic.

Asigurarea cu resurse, in care scop:

- se va verifica existenta in santier a utilajelor de ridicat necesare, luandu-se masurile necesare de procurare in cazul cand acestea lipsesc sau de adoptare a altor tehnologii de cofrare posibile;

- se vor procura seturile de cofraje necesare, dispozitivele de pachetizare si manipulare, precum si mijloacele de transport adecvate;

- se va verifica daca exista in dotarea echipei de lucru sculele, dispozitivele si aparatele de masura si control, echipamentele de protectia muncii;

- se stabileste structura optima a echipei de lucru.

Instruirea echipei de lucru, inainte de inceperea lucrului, la obiect de catre maistru, cand vor fi prelucrate:

- proiectul de executie al obiectului si documentatiile tehnologice de executie;

- fise de utilizare a dispozitivelor;

- se va insista asupra masurilor N.T.S. si P.S.I. specifice si aspectelor dificile la cofrare-decofrare.

Pregatirea lucrarilor la obiect de catre maistru, consta in:

- amenajarea locurilor de depozitare intermediara a cofrajelor, pentru curatire, ungere si intretinere;

- verificarea utilajelor de munca (utilaje de manipulare, seturi de cofraje, dispozitive de manipulare si pachetizare, scule, dispozitive si aparate de masura si control, echipamente de protectia muncii);

- verificarea materialelor si elementelor auxiliare;

- instruirea echipei de lucru la obiect;

- curatirea, nivelarea si compactarea terenului;

- preasamblarea elementelor de cofraj.

Verificarea lucrarilor premergatoare celor de cofraj se efectueaza de catre maistrul si seful echipei specializate, privind pozitia elementelor structurale realizate anterior (cote in plan orizontal, cote de nivel).

Abaterile limita de pozitie a elementelor va fi COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 - Anexa III.1.

Maistrul semneaza procesul verbal de constatare a executiei lucrarilor respective.

4.3 PRINCIPALELE ETAPE ALE EXECUTIEI UNEI LUCRARI DE COFRARE

In principiu, etapele executiei unei lucrari de cofrare sunt

a) Trasarea pozitiei cofrajelor:

- transportul si asezarea panourilor de cofraj la pozitie;

- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;

- verificarea si corectarea pozitiei panourilor;

- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor cu ajutorul elementelor speciale: caloti, juguri, tiranti, zavoare, distantieri, contravantuiri.

Aceste operatii se efectueaza dupa montarea si verificarea existentei si pozitionarii corecte a armaturilor, pieselor inglobate, ramelor pentru goluri prevazute in documentatia de executie.

b) Controlul si receptia lucrarilor;

c) Demontarea cofrajelor, dupa intarirea betonului;

d) Pregatirea unui nou ciclu.

4.4 TRASAREA POZITIEI COFRAJELOR

Suprafata pe care se efectueaza trasarea trebuie degajata de materiale, cofraje, dispozitive si curatata. Cu ajutorul teodolitului se transmit axele principale de la sol pe planseu, in raport cu care se traseaza apoi liniile de contur ale elementelor ce urmeaza a fi cofrate si liniile de pozitionare ale cofrajului.

4.5. CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE COFRARE

Etapele controlului de calitate la lucrarile de cofraje sunt:

a) Etapa preliminara - caracterizata prin asigurarea conditiilor tehnico-organizatorice necesare executarii si realizarii lucrarilor la nivel calitativ prevazut in documentatiile tehnologice si prescriptiile tehnice, constand din:

- verificarea lucrarilor premergatoare celor de cofrare;

- verificarea mijloacelor de munca cantitativ si calitativ conform documentatiei tehnologice;

- verificarea geometriei subansamblelor de cofraje si inscrierii in limitele abaterilor admisibile;

- verificarea subansamblelor de cofraje privind:

existenta tuturor elementelor prevazute in documentatia de executie;

fixarea corecta a elementelor de prindere (menghine, cleme, suruburi);

integritatea fetei cofrajului.

b) Etapa de executie - a lucrarilor la nivelul calitativ necesar in documentatiile tehnologice si prescriptiile tehnice, constand din:

- verificarea dupa trasarea si inscrierea in abaterile admisibile privind:

pozitia marcajelor fata de axele constructiei si fata de elementele corespunzatoare turnate la etajul inferior;

dimensiunea elementelor ce urmeaza a fi cofrate;

c) Etapa finala de verificare la receptia lucrarilor conform documentelor tehnologice si prescriptiilor tehnice.

La terminarea lucrarilor de cofraj se efectueaza receptia finala de catre o comisie formata din client (diriginte de santier atestat) si constructor (sef de lot, seful punctului de lucru, seful de echipa).

Comisia va efectua verificarile prevazute mai sus (Verificari dupa montarea fiecarui nivel de elemente), precum si alte verificari prevazute in "Fisele de utilizare", specifice, in tabelele cu "Operatii de verificare la receptii".

Rezultatele verificarii si remedierile ce trebuie facute se vor consemna in

"REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PENTRU VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR".

Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va incheia un nou proces verbal.

5. ARMAREA BETONULUI

5.1 CURATIREA SI INDREPTAREA BARELOR

Aceste operatii, se efectueaza inaintea taierii si fasonarii barelor.

La curatire se va indeparta:

- pamantul, urmele de ulei si vopsea, alte impuritati;

- rugina neaderenta care se desprinde prin lovire cu ciocanul;

- rugina aderenta prin frecare cu peria de sarma in zona de sudura a barelor care urmeaza sa fie inadite prin sudura.

Dupa indepartarea ruginii neaderente sau aderente, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametrul si anume:

*pentru bare cu d < 25mm abatere limita de -0,50mm;

*pentru bare cu d > 25mm abatere limita de -0,75mm;

Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite, trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la taiere sau fasonare, fara a se deteriora profilul. La intinderea cu troliul, alungirea maxima nu va depasi 1mm/m.

Nu se admite ruperea nervurilor sau altor elemente in cursul operatiei de indreptare.

5.2. FASONAREA BARELOR, CONFECTIONAREA SI MONTAREA CARCASELOR DE ARMATURA

Se vor face in stricta conformitate cu prevederile proiectului, si STAS 10107/0-90.

Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei in momentul montarii.

Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiect. In cazul armaturilor netede, ciocul se indoaie la 180^o, cu raza interioara de minimum 1,25d, si portiunea dreapta de la capat de 3d (d=diametrul barei).

In cazul armaturilor cu profil periodic, ciocul se indoaie la 90^o, cu raza interioara de 2d, si portiunea dreapta de la capat de 7d.

Indoirea barelor inclinate, a celor de trecere din stalpi in grinzi, sau a celor de trecere peste colturile unui cadru, se va face dupa un arc de cerc cu raza de cel putin 10d.

Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel putin 20d in zona intinsa si cel putin 10d in zone comprimate.

In cazul etrierilor care se indoaie dupa un unghi drept, cercul de indoire va fi de minim 2d (d=diametrul etrierului).

Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara socuri. La masinile de indoit cu 2 viteze, nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil periodic la viteza mare a masinii. Fasonarea cu diametre mai mari de 25mm se face la cald. Se recomanda sa nu se execute fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10⁰C.

5.3. LEGAREA ARMATURILOR

Legarea armaturilor trebuie efectuata la incrucisarea barelor, prin legaturi cu sarma neagra sau prin sudura electrica prin puncte. Cand legarea se face cu sarma, se vor executa 2 fire de sarma de 1-1,5mm.

Retelele de armaturi din placi vor avea legate, in mod obligatoriu,

2 randuri de incrucisari marginale, pe intreg conturul. Restul incrucisarilor, din mijlocul retelelor, vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensuri (sah).

La elemente de beton, vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor, sau cu ciocurile agrafelor. Restul incrucisarilor acestor bare, cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai in sah (cel putin din 2 in 2).

Barele inclinate vor fi legate, in mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se incruciseaza. Etrierii si agrafele montate inclinat fata de armaturile longitudinale se vor lega de toate barele longitudinale cu care se incruciseaza.

5.4 MONTAREA ARMATURILOR

Se poate face bara la bara (bare flotante), sub forma de subansambluri (carcase sau plase sudate), realizate in ateliere centralizate sau organizate in apropierea obiectivului.

Utilizarea subansamblelor realizate in conditii industriale asigura o crestere a productivitatii muncii.

La terminarea montarii armaturilor, datorita importantei deosebite a calitatii executiei acestora, cat si a faptului ca, dupa turnarea betonului, ele nu pot fi verificate cu mijloace simple, acestea vor fi obigatoriu receptionate, incheindu-se procese verbale de lucrari ascunse.

Pentru a putea face o comparatie cu cantitatea de armatura prevazuta in devize, este necesar sa se tina o evidenta a consumurilor pe obiecte sau parti de obiecte.

a) Montarea barelor flotante desi nu constituie un procedeu recomandabil se utilizeaza la fundatii, grinzi (in special la cele continue) si placi.

Executarea lucrarilor se face cu grija pentru a nu introduce in cofraj pamant, murdarii sau alte corpuri care ar dauna calitatii betonului.

La executarea fundatiilor, pe stratul de beton de egalizare se aseaza barele fasonate conform proiectului, legandu-se intre ele si montand distantierii pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton.

Se introduc, de asemenea, mustatile pentru mansonare stalpi, carcasele de buloane pentru ancorarea stilpilor, si se fixeaza de armatura fundatiei.

5.5 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON

Stratul de acoperire cu beton a barelor din elemente de beton armat, are drept scop asigurarea protectiei armaturii contra coroziunii si buna conlucrare a acesteia cu betonul. Grosimea necesara a stratului de beton pentru acoperirea armaturilor, este indicata in cap.8.2.6.

Montarea armaturilor va fi efectuata in pozitiile prevazute in proiect, asigurandu-se mentinerea acestor pozitii si in timpul turnarii betonului.

Distantierii pot fi confectionati din mase plastice sau prisme din mortar, prevazute cu cate o sarma, pentru a fi legate de armaturi.

5.6 INLOCUIREA ARMATURILOR

Se poate efectua, in cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect, cu respectarea conditiilor:

- adaptarea altor diametre, de acelasi tip de otel cu cel inlocuit, se va face astfel incat aria armaturii sa rezulte egala, sau cu cel mult 5% mai mare decat, cea din proiect;

- distantele minime si maxime, rezultate intre bare, precum si diametrele minime adoptate, trebuie sa indeplineasca conditiile din cap.10.2.;

- inlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel, decat cel prevazut in proiect, se va efectua numai pe baza datelor precizate de proiectant.

5.7 EXECUTAREA LUCRARILOR DE ARMATURI PE TIMP FRIGUROS

In scopul continuarii activitatii de constructii pe perioada de timp friguros (15 noiembrie - 15 martie), proiectul de organizare va fi completat de catre constructor, cu 30 zile inaintea inceperii acestei perioade.

In afara masurilor generale, care se iau pe santier, pentru lucrarile de armatura se vor avea in vedere urmatoarele masuri speciale:

- depozitarea armaturilor se va face in spatiile acoperite disponibile, iar in caz ca acestea nu exista, se vor proteja, astfel incat sa se evite caderea zapezii sau formarea ghetii pe suprafata barelor;

- barele pe suprafata carora s-a format gheata, trebuie curatate inainte de prelucrare, prin ciocanire cu ciocan de lemn, prin jet de apa fierbinte, aer cald sau abur. La fel se procedeaza si in cazul armaturilor montate, dar numai cu putin timp inaintea turnarii betonului, pentru a nu se forma din nou pojghite de gheata. Este interzisa dezghetarea cu ajutorul flacarii, deoarece prin afumarea suprafetei otelului, se micsoreaza aderenta la beton;

- fasonarea armaturii se va face la temperaturi pozitive, folosind spatii protejate;

- la fundatii puternic armate, montarea armaturilor se face cu putin timp inainte de turnare, deoarece in cazul unei eventuale inghetari, armatura ar impiedica operatiunea de dezghetare a fundului sapaturii;

- portiunile de armaturi care raman fara beton, dupa turnarea acestuia, se vor izola cu grija prin invelirea cu pasla minerala, calti sau carton asfaltat;

-in cazul, in care sunt necesare suduri, acestea nu vor fi executate la temperaturi sub - 5^oC, decat cu incalzirea barelor de sudat la 40 - 50^oC;

- nu se admite sudarea in locuri neacoperite, pe timp de furtuna sau ninsoare;

- legaturile de bare, plase sau carcase, care trebuie ridicate in vederea montarii, se vor curata de zapada sau gheata;

- cablurile pentru ridicare vor fi curatate de zapada sau gheata si vor fi verificate vizual sa nu aiba toroane sau sarme rupte. Legarea sarcinii se face numai de catre personalul autorizat, iar comanda de ridicare se va da numai de seful formatiei de lucru;

- pentru asigurarea functionarii utilajelor actionate de motoare electrice, se vor lua masuri de protejare a electromotoarelor.

Se recomanda, ca prin proiectul de organizare, sa nu se programeze executarea lucrarilor a caror protectie impotriva inghetului este dificila sau costisitoare, sau lucrari la elemente de constructii masive (fundatii).

CONDITII DE CALITATE, VERIFICAREA SI RECEPTIA LUCRARILOR DE ARMATURI

La terminarea montarii armaturii, in fiecare element de constructie, in care urmeaza a se turna beton, trebuie efectuata o verificare minutioasa, privind calitatea acestor lucrari, deoarece ele constituie lucrari ascunse, deci care nu pot fi controlate ulterior prin mijloace simple.

ATENTIE!: INAINTE DE TURNAREA BETONULUI, CONDUCATORUL PUNCTULUI DE LUCRU (maistru, inginer) ESTE OBLIGAT SA VERIFICE INTEGRITATEA, STABILITATEA, REZEMAREA PE TEREN, ETANSEITATEA, POZITIONAREA SI STABILITATEA ELEMENTELOR CE SE VOR INGLOBA IN BETON (armaturi, rame, placute metalice, instalatii, etc.), CONFORM DOCUMENTATIEI DE EXECUTIE.

Verificarile trebuie efectuate in concordanta cu cerintele din COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 - Anexa VI.1.

de catre client (diriginte de santier atestat), constructor (seful de lot) si proiectant si trebuie sa se refere la toate aspectele lucrarii si anume:

- numarul, diametrul si pozitia barelor in diferite sectiuni transversale, caracteristice elementului de structura;

- distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare;

- lungimea portiunilor de bare, care depasesc reazemele sau care urmeaza, ca fiind inglobate in elemente care se toarna ulterior (mustati);

- lungimi de petrecere la inadiri;

- numarul si calitatea legaturilor dintre bare;

- dispozitivele de mentinere a pozitiilor armaturilor in cursul betonarii;

- modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire sau beton a armaturii;

- pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor.

Aceste elemente se consemneaza cronologic in:

REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PENTRU VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR CE DEVIN ASCUNSE.

Nu sunt valabile procesele verbale de lucrari ascunse, incheiate numai de seful de lot. Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului verbal referitor la faza precedenta, daca aceasta devine o lucrare ascunsa.

Valabilitatea procesului verbal de lucrari ascunse este de 7 zile, daca in acest timp nu s-au executat betonarile, trebuie refacut procesul verbal.

Este interzisa prezentarea la banca finantatoare, in vederea decontarii, a taloanelor de plata a obiectelor pentru care nu exista proces verbal de lucrari ascunse, care sa ateste ca lucrarile sunt de calitate, conform proiectului sau prescriptiilor tehnice, sau ca in urma remedierilor efectuate, au fost aduse in aceasta situatie.

In procesul verbal de lucrari ascunse, incheiat dupa decofrarea elementului de beton armat, se va consemna si pozitia mustatilor.

Se interzice sa se execute lucrari, care sa inglobeze sau sa ascunda defecte ale structurii de rezistenta, sau care sa impiedice accesul si reparatiile corecte ale acestora.

6. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE

6.1. PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI

Prepararea si verificarea caracteristicilor betonului se face corespunzator precizarilor din COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 - cap. 5.

Materiale utilizate la prepararea betoanelor:

a) Cimenturi.

Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum si domeniul si conditiile de utilizare sunt precizate in COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 - Anexa I.1 si I.2.

Livrare si transport

Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate.

In cazul in care cimentul expediat de furnizor este preluat de o baza de aprovizionare, aceasta este obligata ca la livrarea catre utilizator sa elibereze un certificat de garantie in care se va mentiona:

- tipul de ciment si fabrica producatoare;

- data sosirii in depozit;

- numarul certificatului de calitate eliberat de producator;

- numarul avizului de utilizare dat de laborator;

- garantarea respectarii conditiilor de depozitare;

- numarul buletinului de reavizare de catre laborator, daca expedierea se face dupa expirarea termenului prevazut , cu precizarea conditiilor de utilizare.

Depozitare

Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie si verificarea capacitati libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau incaperile special amenajate conf. COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 - Anexa VI.1.

Ori de cate ori este posibil, depozitarea cimenturilor, primite direct de la producator, se va face dupa verificarea la laborator a caracteristicilor fizice.

Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale.

Depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie sa se faca in incaperi inchise. In cazul magaziilor din lemn, aceste vor avea streasini din minim 50 cm latime, iar pardoseala va fi ridicata cu cel putin 30cm deasupra nivelului terenului.

In cazul in care incaperea de depozitare are pardoseala de beton, sacii vor fi asezati pe scanduri dispuse cu interspatii, pentru a se asigura circulatia aerului la partea inferioara a stivei.

Sacii vor fi asezati in stive, lasandu-se o distanta libera de 50cm de la peretii exteriori si pastrand imprejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 randuri de saci suprapusi. In fiecare stiva se va afisa data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei.

Cimentul se va intrebuinta in ordinea datelor de fabricatie.

Durata de depozitare nu va depasi 60 zile de la data expedierii de catre producator pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 zile in cazul cimenturilor fara adaosuri.

Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat la lucrari de beton armat decit dupa verificarea starii de conservare si in conformitate cu prevederile din COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 - Anexa VI.1.

Controlul calitatii cimentului

Verificarea calitatii cimentului se va face:

la aprovizionare, conform COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 - Anexa VI.1.

Metodele de incercare sunt reglementate prin SREN 196-1, -2, -3, -4, -5, -6, -7, -21.

b) Agregate naturale

Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre 2201 si 2500 kg/mc, se folosesc agregate grele, provenite din sfaramarea naturala sau/si din concasarea rocilor.

Conditii tehnice

Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca agregatele sunt indicate in

STAS 1667-76 (anexa IV.3).

Cu acordul prealabil dintre producator si utilizator pentru agregatele concasate se vor lua in considerare prevederile din SR 667-98.

Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile:

(2) (3) (4)

0-3 3-7 7-16sau7-20 16-31sau16-30

In cazul utilizarii agregatelor concasate, sorturile (3), respectiv (4) pot fi inlocuite cu sorturile 8-16 sau 8-25mm, respectiv 16-25 sau 25-30mm.

Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul proiectantului si numai daca diametrul granulei maxime este de cel mult 3 ori mai mare decat diametrul nominal al granulei minime (cu exceptia sorturilor a caror granula este de pana la 5mm).

Depozitarea

Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltimea corespunzatoare evitarii amestecarii cu alte sorturi.

In cazul unor volume reduse de agregate, depozitarea se va face pe platforme de lemn, in lazi sau folosind amenajari recuperabile.

Nu este admisa depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate. Pentru depozitele de consum se pot folosi silozuri. Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care sa evite antrenarea de noroi si impurificarea agregatelor. In cazul aprovizionarii cu mijloace de cale ferata se va asigura un spatiu (compartiment) pentru depozitarea loturilor refuzate.

Controlul calitatii agregatelor

Verificarea calitatii agregatelor se va face:

la aprovizionare, conform prevederilor din COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 - Anexa VI.1.

Metodele de incercare sunt reglementate in STAS 4606-80 (anexa IV.4).

c) Apa

Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84.

d) Aditivi

Utilizarea aditivilor, la prepararea betoanelor poate avea ca scop:

- imbunatatirea lucrabilitatii, in cazul elementelor cu armaturi dese, sectiuni subtiri sau a betoanelor pompate;

- obtinerea de betoane de rezistenta superioara;

- reglarea procesului de intarire: intarziere sau accelerare, in functie de cerintele tehnologice;

- imbunatatirea comportarii la inghet-dezghet repetat;

- cresterea rezistentei, durabilitatii si imbunatatirea omogenitatii betonului.

Grupuri uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt indicate in COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 - cap 4.4.

Prepararea si transportul betonului.

Statiile de betoane.

Prin statie de betoane se intelege orice unitate care produce si livreaza beton, fiind dotata cu una sau mai multe instalatii (sectii) de preparat beton sau betoniere.

Statia de betoane cu o capacitate nominala de productie mai mare de 10mc beton/ora (respectiv productie efectiva mai mare de 50mc beton/schimb), sunt conduse de catre "seful setiei" si functioneaza pe baza certificatului de atestare eliberat la infiintarea statiei de comisia de atestare in prezenta unui reprezentant desemnat de ISCLPUAT.

Prepararea betonului trebui sa respecte cerintele din COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 - cap. 9.

Tipuri uzuale de beton

Pentru lucrarile curente de beton si beton armat, tipurile de beton se diferentiaza si se noteaza in functie de :

- clasa betonului;

- consistenta betonului proaspat;

- tipul de ciment utilizat;

- marimea agregatelor.

De exemplu un beton de clasa C16/20, cu permeabilitate P4, cu consistenta T3 preparat cu ciment H II/A-S 32.5 si avand agregate 0-31 se noteaza:

C16/20 (Bc20)-P4-T3-H II/A-S 32.5/0-31.- betoane simple si egalizari

Prepararea betonului

a) Dozarea materialelor.

La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urmatoarele abateri:

3% pentru agregate;

2% pentru ciment si apa;

5% pentru aditivi;

3% pentru cenusa de centrala termoelectrica.

Mijloacele de dozare vor fi verificate cel putin o data pe saptamana, folosindu-se greutati verificate in prealabil, masuratori sau alte procedee operative. Daca se constata depasirea a 1/2 din abaterile prevazute se va proceda astfel:

- daca defectiunea se constata la dozatoarele de ciment sau agregate , se va sista prepararea betonului la instalatiile respective pana la remedierea lor;

- daca defectiunea se constata la dozatoarele de apa sau aditivi, se admite functionarea in continuare a instalatiei (sectiei) de preparare, pe un interval de maxim 5 zile, perioada in care dozarea se va face cu recipienti gradati.

In cazul betonierelor care nu sunt dotate cu mijloace de cantarire si care nu sunt supuse testarii, se admite ca dozarea materialelor sa se faca volumetric, procedandu-se astfel:

- pentru apa si aditivi se vor folosi recipienti gradati.

Pentru nisip, pe baza curbei de infoiere, laboratorul va preciza corectiile necesare in functie de starea de umiditate.

Abaterile la dozarea volumetrica nu vor depasi 5% pentru agregate, respectiv 3% pentru ciment si apa, si 5% pentru aditivi.

b) Amestecarea betonului si incarcarea in mijloacele de transport.

Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere libera. In cazul utilizarii agregatelor cu granule mai mari de 40mm, se vor folosi numai betoniere cu cadere libera.

Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face conform prevederilor cartii tehnice a utilajului respectiv, dar incepand cu sortul de agregate cu granula mai mare.

Durata de amestecare va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei, dar va fi cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component.

Durata de amestecare se va majora dupa caz pentru:

- utilizarea de aditivi sau adaosuri (cenusa de centrala termoelectrica);

- perioade pe timp friguros;

- utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31mm;

- betoane cu lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 5 cm).

Durata de incarcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului in buncar tampon, va fi de maxim 20 minute.

La terminarea unui schimb sau la intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de 1 ora, este obligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu jet putenic de apa sau apa amestecata cu pietris si imediat golita complet.

Transportul betonului

Transportul betoanelor cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasarea de max. 5 cm, cu autobasculante cu bena amenajata corespunzator.

Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane.

Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.

Pe timp de arsita sau ploaie in cazul transportului cu autobasculante pe distante mai mari de 3 km, suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata, astfel incat sa se evite modificarea caracteristicilor betonului, ca urmare a evaporarii apei.

Durata de transport se considera din momentul terminarii incarcarii mijlocului de transport si sfarsitul descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile din tabelul 12.1 COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 - cap 12., pentru cimenturi de clasa 32.5/42.5 decit daca se utilizeaza aditivi intarzietori.

Observatie. In cazul transportului cu autobasculanta durata transportului se reduce cu 15 minute fata de limitele din tabelul 12.1.

Ori de cate ori intervalul de timp dintre descarcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor de transport depasesc o ora precum si intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa. In cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu apa cca.1mc, se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa.

6.2. PREGATIREA TURNARII BETONULUI

Inainte de a se incepe turnarea betonului se vor verifica:

a) Corespondenta cotelor cofrajelor, atat in plan orizontal, cat si pe verticala, cu cele din proiect.

b) Orizontalitatea si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor.

c) Verticalitatea cofrajelor, si corespondenta acestora in raport cu elementele nivelelor inferioare.

d) Existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etansarii lor.

e) Masurile pentru fixarea cofrajelor de elemente de sustinere.

f) Rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere existente si corecta montare si fixare a sustinerilor, existenta penelor sau altor dispozitive de decofrare.

g) Dispozitia corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si numarul lor, cu cele din proiect, solidarizarea armaturilor intre ele (prin legare, sudura, petrecere), existenta in numar suficient a distantierilor.

h) Instalarea conform proiectului, a pieselor ce vor ramane inglobate in beton sau care servesc pentru crearea de goluri,

In cazul in care se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca nesigura rezistenta si stabilitatea sustinerilor, se vor adopta masuri corespunzatoare.

Inainte de a se incepe betonarea, cofrajul si armaturile se vor curata de eventualele corpuri straine, mortar ramas la turnarea precedenta, rugina neaderenta, etc. si se va proceda la inchiderea ferestrelor de curatire.

In urma efectuarii verificarilor si masurilor mentionate mai sus, se va proceda la consemnarea celor constatate intr-un proces verbal de lucrari ascunse. Daca pana la inceputul betonarii intervin evenimente de natura sa modifice situatia constatata (intreruperi, accidente, etc.), se va proceda la o noua verificare conform prevederilor sus mentionate si la incheierea altui proces verbal.

Suprafata betonului turnat anterior si intarit, care va veni in contact cu betonul proaspat va fi curatata cu grija prin ciocanire, de o pojghita superficiala de ciment si betonul slab compactat, indepartandu-se materialul prin spalare cu jet de apa sau aer comprimat.

Cofrajele de lemn, beton vechi vor fi udate cu apa de mai multe ori, cu 2-3 ore inaintea turnarii betonului, iar apa ramasa in denivelari va fi indepartata.

Daca se constata crapaturi intre scandurile de cofraj, care nu s-au inchis la udarea acestuia, ele vor fi astupate.

Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor de transport local si de compactare a betonului.

Se interzice inceperea betonarii inainte de efectuarea verificarilor si masurilor indicate anterior.

6.3. REGULI GENERALE DE BETONARE

Betonarea constructiilor, va fi condusa de maistru sau seful punctului de lucru. Acestia vor fi permanent la locul de turnare si vor supraveghea comportarea si mentinerea pozitiei initiale a sustinerilor cofrajelor si armaturilor si vor lua masuri operative de remediere a deficientelor constatate. Acestea vor fi consemnate de condica de betoane.

Betonul trebuie sa fie pus in lucrare in maximum 15 min. de la aducerea lui la locul de turnare. Punerea in lucrare se va face fara intreruperi, iar daca acestea nu pot fi evitate se vor crea rosturi de lucru, conform prevederilor cap.6.5.

La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli:

a) La locul de punere in lucrare, descarcarea betonului se va face in bene, pompe de beton sau jgheaburi, pentru a se evita alte manipulari.

b) Daca betonul adus la locul de punere in lucrare prezinta segregari, se va proceda la descarcarea si reamestecarea lui pe platforme special amenajate, fara a se adauga apa.

c) Inaltimea de cadere libera a betonului, nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 m.

d) Turnarea betonului de la inaltime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi alcatuite din tronsoane de forma tronconica.

e) Betonul trebuie sa fie raspandit uniform si in grosime de cel mult 5 cm. Nu se admite intinderea betonului prin tragere cu grebla sau zvarlirea cu lopata la distante mai mari de 1,5 m.

f) Se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitiile prevazute in proiect, in deosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola. Daca totusi se produc asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii.

g) Se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului.

h) Nu este permisa lovirea sau scuturarea armaturii in timpul vibrarii betonului si nici asezarea pe armaturi a vibratorului.

i) In nodurile cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui. In cazul ca aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului.

j) Circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii, se va face pe punti speciale, care sa nu se rezeme pe armaturi.

k) Instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si a mijloacelor de transport pe plansee de beton, precum si depozitarea pe ele a schelelor si armaturilor pentru etajele superioare este permisa numai dupa 24 - 36 ore, functie de temperatura si tipul de beton utilizat.

Betonarea diferitelor elemente de constructie se va face conf. COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 - Anexa IV.1.

6.4 COMPACTAREA BETONULUI

Compactarea betonului se va executa prin vibrare mecanica. In cazul imposibilitatii de continuare a compactarii prin vibrare mecanica (defectarea vibratoarelor, intreruperi de curent electric, etc.), turnarea betonului se va continua pana la pozitia corespunzatoare unui rost, compactand manual betonul.

Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile tehnice si functionale si pentru care se dispune de presciptii de utilizare si intretinere.

Personalul care efectueaza vibrarea betonului, trebuie sa fie instruit in prealabil asupra tehnologiilor utilizate.

In cazul placilor, suprafata betonului vibrat se va nivela imediat dupa terminarea acestor operatii, cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe sipci de ghidare.

Alegerea tipului de vibrare (marirea capului vibratorului, forta perturbatoare si frecventa corespunzatoare acesteia), se va face in functie de dimensiunea elementelor si de posibilitatile de introducere a capului vibrator prin barele de armatura.

Durata de vibrare optima, din punct de vedere tehnico-economic, se situeaza intre durata minima de 5 sec. si durata maxima de 30 sec., in functie de lucrabilitatea betonului si tipul de vibrator utilizat.

Prelungirea duratei de vibrare pana la 60 sec., impusa de conditiile speciale locale, nu este de natura sa dauneze calitatii betonului.

Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea betonului s-a terminat, sunt urmatoarele:

- betonul nu se mai taseaza;

- suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;

- inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului si se reduce diametrul lor.

Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de 1,4 r, unde r este raza de actiune a vibratorului.

In cazul in care nu este posibila respectarea acestei distante (din cauza configuratiei armaturilor, a unor piese inglobate, etc.), se recomanda utilizarea concomitenta a mai multor vibratoare, distanta dintre ele depasind 2r.

Grosimea stratului de beton supusa vibrarii se recomanda sa nu depaseasca 3/4 din lungimea capatului vibrator. La compactarea unui nou strat, capul vibrator trebuie sa patrunda 5-15 cm in stratul compactat anterior.

Vibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea betonului din elemente de constructie cu suprafete mari si grosimi de 3-35cm, domeniul de grosime optima fiind de

3-20 cm.

Se recomanda ca durata vibrarii sa fie 50-60 sec. Timpul optim de vibrare se stabileste prin determinari si probe efectuate in opera cu prima sarja de beton ce se compacteaza.

Grosimea stratului de beton necompactat (turnat), trebuie sa fie de 1,1-1,35 ori mai mare decat grosimea finala a stratului compactat, in functie de lucrabilitatea betonului.

In cadrul determinarilor de proba, se stabileste si grosimea stratului de beton necompactat, necesara pentru realizarea grosimii finite a elementului.

Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor si riglelor vibrante, trebuie sa fie astfel stabilite, incat sa fie asigurata acoperirea succesiva a intregii suprafete de beton compactat.

6.5 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce din contractie, se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare, protejand suprafetele libere, prin:

- acoperirea cu materiale de protectie;

- stropirea periodica cu apa;

- aplicarea de pelicule de protectie.

Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip, etc. Aceasta operatie se face imediat ce betonul a capatat suficienta rezistenta, pentru ca materialul sa nu adere de suprafata acoperita.

Materialele de protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda.

Stropirea cu apa, va incepe dupa 2-12 ore de la turnare, in functie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit, pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment.

Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, in asa fel incat suprafata betonului sa se mentina umeda.

Se va folosi apa care indeplineste conditiile prevazute pentru apa de amestecare a betonului, care poate proveni din reteaua publica sau din alta sursa. In ultimul caz, apa trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84.

Stropirea se va face prin pulverizarea apei. In cazul in care, temperatura mediului este mai mica de 5⁰C, nu se va proceda la stropirea cu apa.

Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat, vor fi acoperite cu prelate sau folie de polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.

Betonul ce ar urma sa fie in contact cu apa curgatoare, va fi protejat de actiunea acesteia, prin devierea provizorie a apei timp de cel putin 7 zile dupa turnare sau prin sisteme etanse de protectie (palplanse sau batardouri).

6.6 EXECUTIA LUCRARILOR DE BETON PE TIMP FRIGUROS

In cazul lucrarilor executate pe timp friguros se vor respecta prevederile din Normativul C 16-84.

Masurile specifice ce se adopta in perioada de timp friguros se vor stabili tinand seama de:

- regimul termo-climatic real existent pe santier, in timpul prepararii, transportului, turnarii si protejarii betonului;

- dimensiunile si masivitatea sau sustinerea elementelor ce se betoneaza;

- gradul de expunere a lucrarilor, ca suprafata si durata, la actiunea timpului friguros in cursul intaririi betonului;

- intensitatea prezumata a frigului in perioada respectiva.

La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel, este necesar sa se exercite un control permanent si deosebit de exigent din partea conducatorului tehnic al lucrarii, delegatul clientului si oricand va fi nevoie din partea proiectantului.

In procesele verbale de lucrari ascunse, se vor mentiona masurile adoptate pentru protectia lucrarilor si constatarile privind eficienta acestora.

Cofrajele trebuie sa fie bine curatate de zapada si gheata. Se recomanda ca imediat inainte de turnarea betonului, sa se procedeze la curatirea finala prin intermediul unui jet de aer cald sau abur. In ceea ce priveste sustinerea cofrajelor, se va acorda atentie rezemarii lor, luandu-se masurile corespunzatoare, in functie de comportarea la inghet a terenului si anume:

- pentru pamanturile stabile la inghet, rezemarea popilor se face pe talpi asezate pe pamantul curatat de zapada, gheata, stratul vegetal si nivelat;

- pentru pamanturile nestabile, precum si in cazul umpluturilor, popii se vor aseza pe grinzi cu suprafata mare de rezemare, pe fundatii existente.

In functie de conditiile de temperatura, suprafata expusa si forma elementelor, se va stabili tipul de cofraj, modul de protejare a acestuia cu materiale termo-izolante sau de incalzire, precum si modul de rezemare a sustinerilor.

Depozitarea armaturilor se va face, de preferinta, in spatii acoperite disponibile, in lipsa unor asemenea spatii, armaturile vor fi protejate astfel ca sa se evite caderea zapezii sau formarea ghetii pe suprafata barelor.

Se recomanda utilizarea la prepararea betoanelor a aditivelor plastifianti, acceleratori sau antigel, in functie de particularitatile lucrarilor.

Utilizarea aditivilor se va face conform prevederilor din COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99.

La stabilirea compozitiei betonului, se va urmari adaugarea unei cantitati cat mai mici de apa de amestecare.

Reteta de beton, trebuie sa indice temperatura apei la introducerea in amestec, in functie de temperatura agregatelor si temperatura betonului la descarcarea din betoniera, care trebuie sa fie cuprinsa intre 15-30^oC.

La transportul betonului, se vor lua masuri pentru limitarea la minim a pierderilor de caldura ale betonului, prin:

- evitarea distantelor mari de transport, a stationarilor si a transbordarilor betonului;

- in cazul benelor si a basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate.

Inaintea incarcarii unei noi cantitati de beton, se va verifica daca in mijlocul de transport nu exista gheata sau beton inghetat, acestea fiind indepartate folosind un jet de apa calda.

Este obligatorie compactarea betoanelor, prin vibrare mecanica.

Protectia betonului dupa turnare, trebuie sa asigure o temperatura de minim 5^oC, pana cand betonul atinge o rezistenta de minim 50 daN/cm², moment de la care actiunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia.

In acest scop, suprafetele libere ale betonului vor fi protejate imediat dupa turnare prin acoperirea cu prelate, folii de polietilena sau saltele termoizolante, astfel incat intre ele si beton sa ramana un strat de aer stationar de 3-4 cm.

Durata minima de mentinere a protectiei, pentru asigurarea rezistentei de 50 daN/cm² se numeste durata de preintarire si este determinata de tipul de ciment utilizat, valoarea raportului apa-ciment si temperatura medie a betonului din lucrare.

Decofrarea se poate efectua, numai dupa verificarea rezistentei pe probe de beton pastrate in aceleasi conditii ca si elementul in cauza si dupa examinarea atenta a calitatii betonului pe fetele laterale ale pieselor turnate.

6.7 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

Controlul calitatii lucrarilor in conformitate cu COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 - cap 17.

Inaintea inceperii betonarii in afara verificarilor prevazute la capitolele anterioare, se va verifica si daca sunt pregatite corespunzator suprafetele de beton turnate anterior si cu care urmeaza sa vina in contact betonul nou, respectiv daca:

- s-a indepartat stratul de lapte de ciment;

- s-au indepartat zonele de beton necompactate;

- suprafetele in cauza prezinta rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi, intre betonul nou si cel vechi.

Constatarile acestor verificari, vor fi inscrise in procesul verbal de lucrari ascunse.

In cursul betonarii elementelor de constructii, se verifica daca:

- datele inscrise in fisele de transport ale betonului corespund celor prevazute si nu s-a depasit durata de transport;

- lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute;

- conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte;

- se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe;

- se asigura mentinerea pozitiei armaturilor si a pieselor inglobate;

- se asigura mentinerea dimensiunilor si formelor cofrajelor, precum si compactarea elementelor de sustinere si sprijinire;

- se aplica masurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat.

In condica de betoane se vor consemna:

- fisele de transport, corespunzatoare betonului pus in lucrare;

- ora inceperii si terminarii betonarii;

- temperatura mediului;

- masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat;

- evenimentele intervenite.

Receptia structurii de rezistenta se efectueaza pe intreaga constructie sau pe parti de constructie (fundatie, plansee), in functie de prevederile programului privind controlul de calitate pe santier, stabilit de proiectant impreuna cu clientul si constructorul. Aceasta receptie are la baza examinarea directa efectuata de cei trei factori pe parcursul executiei.

Suplimentar se va verifica:

- existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse, precum si a proceselor verbale de verificare a calitatii betoanelor, dupa decofrare si aprecierii calitatii betonului pus in lucrare;

- constatarile consemnate in cursul executiei de catre client, proiectant, etc.;

- confirmarea prin procese verbal a executarii corecte a masurilor prevazute in diferite documente examinate;

- consemnarile din condica de betoane;

- dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;

- dimensiunile diferitelor elemente, in raport cu prevederile proiectului;

- pozitia golurilor prevazute in proiect;

- pozitia relativa pe intreaga inaltime a constructiei a elementelor verticale;

- incadrarea in abaterile admise;

- comportarea la proba de inundare a teraselor;

- respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect;

- orice alta verificare, care se considera necesara.

In cazurile in care se constata deficiente in executarea structurii, se vor stabili masurile de remediere, iar dupa executarea acestora se precede la o noua receptie.

Aceasta dispozitie se va da dupa incheierea receptiei partiale a structurii de rezistenta. Receptia partiala va consta din efectuarea tuturor verificarilor mentionate, cu exceptia examinarii rezistentei betonului la 28 zile de la turnare, care se va face la receptia definitiva. In asemenea situatii, proiectantul va preciza unele parti de elemente asupra carora sa se poata efectua determinari ulterioare.

7. DECOFRAREA

7.1. REGULI GENERALE

La indepartarea elementelor de cofraj trebuie respectate prevederile din COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 - cap. 14

Dupa turnarea si intarirea betonului, se executa decofrarea pe baza unei dispozitii scrise date de seful de lot. La decofrare se vor respecta prevederile COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 - Anexa V.1.

In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele:

a) desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul de lot.

In cazul in care se constata defecte de turnare (goluri, zone segregate etc.) care pot afecta stabilitatea constructiei, decofrarea se va sista pana la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare.

b) sustinerile cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continuand simetric catre reazeme.

c) decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor si sustinerilor.

8. CONDITII DE CALITATE SI VERIFICARI CE TREBUIE RESPECTATE

Prezentul capitol cuprinde principalele conditii de calitate ce trebuie respectate si verificarile ce trebuie efectuate avind la baza Legea 10 privind Calitatea in Constructii si in conformitate cu COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 - Anexa VI.2.

Respectarea conditiilor tehnice de calitae se afla in sarcina sefilor de formatii, personalului tehnic si conducerii societatilor executante.

Se efectueaza urmatoarele verificari:

- pe parcursul lucrarilor, pentru toate categoriile de lucrari ce compun obiectivele de investitii, inainte ca ele sa devina ascunse prin acoperire (sau inglobate in alte categorii de lucrari sau elemente de constructii);

- la terminarea unei faze de lucrari;

- la receptia preliminara a obiectelor ce fac parte dintr-un obiectiv de investitie.

Verificarile se efectueaza conform reglementarilor in vigoare privind receptia obiectivelor de investitii.

Toate conditiile tehnice de calitate cuprinse in prezenta lucrare sunt extrase din prescriptiile tehnice de proiectare, executie si receptie, in vigoare la data elaborarii sale.

Listele complete ale acestor prescriptii sunt cuprinse in indicatoarele de standarde publicate anual de I.R.S. si in listele de Normative tehnice in vigoare.

Verificarea calitatii lucrarilor se face in scopul confruntarii acestora cu proiectul in limitele indicatorilor de calitate si ale abaterilor admisibile.

Dispozitiile de santier date de client si proiectant (care corespund normelor legale in vigoare) au aceeasi putere ca si proiectul de executie din punct de vedere al verificarilor efectuate.

Frecventele verificarilor sunt mentionate in prescriptiile tehnice.

In cazuri speciale, proiectantul poate sa prevada frecventa verificarilor.

In toate cazurile in care un rezultat provenit dintr-o verificare sau incercare efectuata pe parcurs referitoare la rezistenta, stabilitatea, durabilitatea sau functionalitatea lucrarii nu se incadreaza in limitele admise, prevazute in proiect sau in prescriptiile tehnice, decizia asupra continuarii lucrarilor nu va putea fi luata decat pe baza acordului dat in scris de client, cu avizul proiectantului.

Este cu desavarsire interzis a se proceda la executarea de lucrari care sa inglobeze sau sa ascunda defecte ale structurilor de rezistenta sau care sa impiedice accesul si repararea corecta sau consolidarea acestora.

In cazul in care verificarea se face prin sondaj (la faze de lucrari sau la receptii preliminare), in scopul obtinerii de date privind corectitudinea verificarilor si inregistrarilor efectuate pe parcurs, se va proceda astfel:

- daca un singur rezultat este necorespunzator, se va efectua inca un numar egal de sondaje;

-daca un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunzator, toate verificarile prevazute la prescriptiile tehnice trebuie refacute cu aceeasi metoda care sa dea rezultatele echivalente.

La cererea presedintelui comisiei de receptie preliminara a obiectivului, societatea executanta va intocmi o prezentare sintetica a tuturor verificarilor si incercarilor efectuate pe parcursul lucrarilor si pe faze de lucrari, prezentare care trebuie sa cuprinda pe scurt:

- date asupra frecventei verificarilor si probelor efectuate pentru fiecare tronson al obiectivului in comparatie cu prevederile presciptiilor tehnice;

- lista incercarilor suplimentare pentru cazul in care probele au fost nesatisfacatoare, precum si masurile aplicate in cazurile in care aceste rezultate s-au confirmat.

Procedeele de verificare se refera la:

- determinarea prin masuratori a concordantei elementelor verificate in comparatie cu prevederile din proiect;

- existenta documentelor de atestare a calitatii materialelor si a aparatelor utilizate

- efectuarea incercarilor probelor impuse de proiect si prescriptiilor tehnice si intocmirea documentelor cu rezultatele acestora, precum si procesele verbale de lucrari ascunse;

- verificarea directa, prin sondaj si efectuarea de incercari suplimentare.

Principalele conditii de calitate si verificarile care trebuie efectuate sunt cuprinse pe categorii de lucrari in Normativul C 56-85 pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii.

Orice modificari ulterioare in cuprinsul prescriptiilor indicate in lucrare ca si orice noi prescriptii aparute dupa elaborarea lucrarii de fata, se vor respecta in mod obligatoriu, chiar daca nu concorda cu prevederile din textul lucrarii.

In consecinta, utilizatorii prezentei lucrari trebuie sa cunoasca si sa mentina la curent listele prescriptiilor tehnice, operand treptat in acestea modificarile si completarile survenite.

In continuare sunt prezentate conditiile de calitate si verificarile ce trebuie efectuate pe categorii de lucrari la fundatii si elementele structurale (plansee) de beton armat.

8.1 FUNDATII (CARACTERISTICI GEOMETRICE)

Nici o lucrare de fundatii nu poate fi inceputa decat dupa verificarea si receptionarea (ca faza de lucru) a naturii terenului de fundare, a sapaturilor si dupa retrasarea generala a tuturor fundatiilor, a elementelor geometrice respective.

Abaterile admisibile ale fundatiilor directe sunt:

a) abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel:

- pozitia in planul orizontal a axelor fundatiilor    =10mm;

- pozitia in plan vertical a cotei de nivel    =10mm;

b) abateri dimensionale ale elementelor:

- dimensiuni in plan =20mm;

- inaltimi pana la 2 m =20mm;

- inaltimi peste la 2 m =30mm;

- inclinare fata de verticala a muchiilor si suprafetelor:

* pe 1 m liniar =3mm;

* pe toata inaltimea sau toata suprafata

elementului =16mm;

- inclinare fata de orizontala a muchiilor si

suprafetelor:

* pe 1 m liniar =5mm;

* pe toata lung. sau suprafata elem.    =20mm;

c) pentru abateri limita la fundatii directe, se aplica prevederile de la cap. 8.2.

In cazul fundatiilor de masini, se va efectua in plus o confruntare intre proiectul de constructie si cel de montaj si, daca este posibil, se va face direct cu utilajul in cauza.

Toate verificarile si incercarile prevazute in acest capitol se inregistreaza ca procese verbale de lucrari ascunse.

La fundatiile directe, verificarile minimale, in afara celor de mai sus, sunt:

- aplicarea masurilor de protectie prevazute in proiecte pentru agresivitati naturale (ale apelor subterane) in ceea ce priveste cimentul, gradul de impermeabilitate a betonului si acoperirea armaturilor;

- realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prevazute in proiect;

- betonarea continua a fundatiei, fara intreruperi, conform cap.6;

- frecventa incercarilor ce se efectueaza pe parcursul lucrarilor este aceeasi cu cea prescrisa pentru materialele din care este executat corpul fundatiilor.

La receptia pe faza de lucrari si la receptiile preliminare, comisiile respective vor efectua (in afara examinarii actelor incheiate pe parcurs, in ce priveste frecventa, continutul si incadrarea in prevederile proiectului si prescriptiilor tehnice, in limita abaterilor admisibile) si o serie de sondaje, in numarul pe care il vor aprecia ca necesar, in special in ceea ce priveste, formele, dimensiunile geometrice si calitatea corpurilor fundatiilor.

Lista prescriptiilor tehnice:

1) STAS 9824/0-74    - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor.

Prescriptii generale.

2) STAS 9824/1-87    - Masuratori terestre. trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice.

3) STAS 6054 - 77 - Terenuri de fundatie. Adancimea de inghet.

4) STAS 2745 - 90 - Teren de fundatie. Urmarirea tasarii constructiei prin metode topografice.

5) C 169 - 88 - Normativ privind executie si receptia lucrarilor de terasamente pentru fundarea constructiilor civile si industriale.

6) P 10 - 86 - Normativ privind proiectarea si executia lucrarilor de fundatii directe.

7) C 11 - 74 - Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje (Bul.constr. 4/75).

8) C 56 - 8 - Normativ privind verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente.

9) NE 012-99 - Cod de Practica pentru lucrarile din Beton, Beton Armat si Beton precomprimat

8.2 BETON SIMPLU, BETON ARMAT

Prevederile acestui capitol se aplica la executarea tuturor lucrarilor de beton simplu, si armat care intra in componenta constructiilor.

Verificari care se vor efectua pe parcursul executiei lucrarilor.

a) Toate materialele, ce intra in componenta unei structuri de beton simplu, sau armat nu pot fi introduse in lucrare decat daca in prealabil:

- s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat de calitate care sa confirme, fara dubiu, ca sunt corespunzatoare normelor respective (agregatele provenite din surse proprii vor fi verificate in prealabil conform STAS 1667-76 si 1799-88).

- s-au efectuat la locul de punere in opera incercarile prevazute in prescriptiile tehnice respective si cu frecventa pescrisa.

Betonul prevazut la statii, chiar situate in incinta santierului respectiv, poate fi introdus in lucrare numai daca este insotit de fisa de transport, din datele careia sa rezulte ca betonul este corespunzator calitatii prescrise in proiect si in prescriptiile tehnice.

b) Inainte de punerea in opera a betonului si armaturilor este necesar sa se efectueze verificarile prescrise in STAS 1799-88 (Incercari pe beton proaspat si confectionarea de epruvete).

c) Toate armaturile de orice fel, toate piesele inglobate, ancorajele vor fi verificate cu atentie deosebita, inaintea inceperii betonarii.

Verificarile vor fi efectuate din punct de vedere al numarului de bare, al pozitiei, formei si dispozitivelor de mentinere a pozitiilor pe parcursul betonarii si compactarii.

In cazul in care armaturile sau piesele inglobate comporta innadiri sau imbinari sudate, se vor efectua in plus verificarile prescrise de Normativul C 28-83.

Rezultatele acestor verificari se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse.

d) Betonarea nu va incepe decat numai dupa ce va fi verificata existenta proceselor verbale de lucrari ascunse, care sa confirme ca suportul structurii ce urmeaza a se executa corespunde intocmai prevederilor tehnice, precum si ca toate cofrajele si elementele de constructie adiacente corespund ca pozitie si dimensiuni cu proiectul si au fost curatate si corect pregatite.

e) Termenul de valabilitate al acestor procese verbale se stabileste conform Instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse, ele pot fi prelungite numai in cazul in care se produc intemperii sau alte influente nefavorabile pentru cofraje, sustineri, armaturi si in nici un caz mai mult de 30 zile.

f) Dupa decofrarea elementelor de beton, se va proceda la efectuarea urmatoarelor verificari:

- vizualizarea, bucata cu bucata, stabilindu-se si inregistrandu-se toate defectele aparute care depasesc in sens defavorabil pe cele admisibile prevazute la cap. 8. Examinarea vizuala se va completa, dupa caz, cu masuratori speciale; se va acorda o atentie deosebita zonelor de structura in care exista concetrari de armaturi;

- prin sondaje, pe baza de masuratori a diametrelor si pozitiilor elementelor structurale principale; numarul si tipul acestor verificari de elemente se stabilesc de comun acord intre reprezentantii clientului si a constructorului, eventual si a proiectantului. In cazul in care, la mai mult de un element abaterile depasesc pe cele admisibile, numarul elementelor verificate se va dubla, iar in cazul in care se mai gaseste inca o abatere peste cea admisa, se va convoca proiectantul pentru a stabili eventuala necesitate a unui releveu general care sa serveasca la luarea de masuri in continuare;

- orice alte verificari cerute de prescriptii speciale sau prin proiect.

Rezultatele acestor verificari se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse, in care se vor consemna si cazurile de abateri ce depasesc pe cele admisibile.

In toate cazurile in care abaterile constatate depasesc pe cele admisibile in sens defavorabil rezistentei, stabilitatii, durabilitatii sau functionalitatii obiectului, se interzice acoperirea elementelor decofrate cu orice fel de alte lucrari (tencuieli, ziduri adiacente, umpluturi, aplicare locala sau superficiala de mortar), care ar impiedica reexaminarea elementului sau accesul la el.

In aceste cazuri, nici o lucrare de remediere sau consolidare nu se va putea executa decat cu acordul scris si pe baza detaliilor date de proiectant. Corecta executare a remedierilor si consolidarilor trebuie consemnata intr-un proces verbal de lucrari ascunse.

g) Rezultatele incercarilor epruvetelor de beton, destinate verificarii realizarii clasei, trebuie comunicate conducatorului tehnic al punctului de lucru si reprezentantului clientului in termen de 48 ore de la incercare.

In toate cazurile in care rezultatul este mai mic decat cel admisibil pentru clasa respectiva a betonului, se va proceda strict conform COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99.

Verificarile pe faze de lucrari se efectueaza conform Instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.

Aceste verificari sunt de doua categorii: scriptice si directe.

a) Verificarile scriptice constau in examinarea:

- existentei tuturor proceselor verbale de lucrari ascunse si a buletinelor de incercare prescrise in proiectele de executie si in alte presciptii sau conditii tehnice, precum si in dispozitiile de santier date de client, proiectant sau organele de control;

- continutului si rezultatelor inscrise in documentele respective;

- actelor incheiate cu ocazia executarii de lucrari, de remedieri si consolidari pentru a se stabili daca acestea au fost executate in toate cazurile in care au fost necesare, precum si daca sunt de calitate corespunzatoare.

b) Verificarile directe constau din:

- examinarea vizuala, bucata cu bucata, a elementelor structurale, cu luarea in considerare a tuturor defectelor si abaterilor indicate la cap. 8;

- efectuarea sau prescrierea, in cazul depasirii valorilor admise sau in caz de dubiu, a unor incercari suplimentare si anume:

* incercari cu sclerometru, pentru stabilirea rezistentei superficiale a betonului,

* incercari prin metoda combinata, sclerometru si ultrasunete, pentru rezistenta betonului;

* extrageri de carote, pentru determinarea rezistentei betonului;

* incercari prin ultrasunete pentru determinarea defectelor interne ale betonului;

* incercari cu pachometru, pentru determinarea existentei si pozitiei anumitor armaturi;

* slituri in betonul de acoperire, pentru stabilirea existentei pozitiei si diametrului armaturilor si a grosimii stratului de acoperire;

* radiografii in acelasi scop;

* masurarea deschiderii si lungimii fisurilor;

* incercari prin incarcare statica in situ;

* orice alte incercari pentru formarea convingerii comisiei asupra calitatii structurii realizate si al corespondentei cu proiectul si conditiile de exploatare.

Verificari de efectuat la receptia finala a obiectivului.

a) Conducatorul tehnic al lucrarii in colaborare cu clientul este obligat sa pregateasca si sa predea intr-o forma organizata si insotite de borderou, urmatoarele:

- toate documentele incheiate pe parcursul executarii lucrariilor, inclusiv buletinele de incercare, dispozitiile de santier, procesele verbale de remedieri sau consolidari, actele de control sau expertize;

- interpretarea remarcilor incercarilor;

- o prezentare sintetica cu concluzii privind calitatea lucrarilor executate in comparatie cu prevederile proiectului.

b) Comisia de receptie preliminara a obiectivului, prin membrii sai de specialitate procedeaza la verificarile scriptice sau directe, completate cu concluziile prezentate mai sus.

c) Comisia de receptie sa verifice existenta documentelor de verificare si incercare pentru intregul obiectiv, efectuate cu frecventa indicata de prescriptiile tehnice in vigoare. In lipsa acestora receptia nu se poate face decat pe baza unei noi incercari sau expertizari ale caror concluzii sa poata inlocui documentele lipsa.

d) Verificarile directe se vor efectua de catre comisia de receptie prin sondaje, in numar suficient pentru a-si putea forma convingerea asupra certitudinii actelor prezentate.

In cazul in care o parte din aceste verificari au dat rezultate nesatisfacatoare se va dubla numarul verificarilor prin sondaj. Daca si in acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfacatoare, comisia va dispune amanarea, nu respingerea receptiei, pana la efectuarea unui supliment de incercari si a unei cercetari sau expertizari tehnice de ansamblu. Cercetarea sau expertizarea se va efectua pe baza unei teme date de comisia de receptie si va avea ca scop determinarea posibilitatilor si conditiilor in care constructia respectiva corespunde destinatiei pentru care a fost realizata.

Abaterile admisibile la lucrari de beton simplu si beton armat.

a) Abateri limita la dimensiunile elementelor executate monolit.

- lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor, placilor, peretilor:

* pana la 3 m 16mm;

* intre 3-6 m 20mm;

* peste 6 m 25mm;

- dimensiunea sectiunii transversale:

- grosimea peretilor si placilor:

* pana la 10cm 3mm;

* peste 10 cm 5mm;

- latimea si inaltimea grinzilor r:

* pana la 50 cm 5mm;

* peste 50 cm 8mm;

- fundatii - dimensiuni in plan:

* inaltime pana la 2m 20mm;

* inaltime peste 2 m 30mm.

b) Abateri limita la forma data muchiilor si suprafetelor:

- pentru 1m lungime de muchie, respectiv 1 m² de suprafata 4mm;

- pentru lungimea totala a muchiilor (L), respectiv suprafata totala cu latura cea mai mare L (indiferent de tipul elementelor):

* L pana la 3,00 m 10 mm;

* L = 3,01 - 9,00m 12 mm;

* L = 9,01 - 18,00m 16 mm;

* L > 18,00 m 20 mm;

Observatiile conform STAS 7384 - 85, prin abaterile de la forma se intelege distanta maxima dintre profilul adiacent de forma data (proiectata) in limitele lungimii, respectiv ale suprafetelor de referinta.

c) Abateri limita la inclinarea muchiilor si suprafetelor fata de prevederile proiectului:

Tipul si dimensiunea

elementului     Inclinarea muchiei sau supraf.(in mm)

fata de:

verticala orizontala oblica

(din pr.)

pe 1m lung. sau 1m² supr. 3 5 5

pe toata lung. sau toata

supr. Elem

-stalpi, pereti, fundatii 16 20 16

-grinzi    5 10 16

-fete sup. pereti diafragme - 10 16

-pereti de silozuri, castel

apa, turn, executate fara

glisare    40 - -

-placi de planseu sau acoperis - 10 10

- pentru exactitatea suprafetei de rezemare la elementele prefabricate cu latime L:

* L pana la 0,3 m 1 mm;

* L = 0,31 - 0,90 m 2 mm;

* L = 0,91 - 3,00 m 3 mm;

* L >3,01 m 4 mm;

- pentru inclinarea suprafetelor de rezemare

si paralelismul fetelor de contact fata de

prevederi proiect 2%;

d) Abateri limita la armaturi pentru beton armat:

- la lungimea segmentelor barei formale si lungimea totala din proiect:

* sub 1 m 5mm;

* intre 1-10m 20mm;

* peste - 10 m 30mm;

- lungimea de petrecere a barelor, la innadire prin suprapunere (fata de prevederile proiectului sau ale prescriptiilor tehnice) 3d;

- la pozitia innadirilor fata de proiect    50mm;

- distanta dintre axele barelor de proiect si de prescriptile tehnice:

* la grinzi si stalpi 3mm;

* la placi si pereti 5mm;

* la fundatii 10mm;

* intre etrieri si pasul ferestrelor    10mm;

- la grosimea stratului de beton de protectie fata de proiect si de prescriptiile tehnice:

* la placi 2mm;

* la grinzi, stalpi, pereti 3mm;

* la fund. si alte elem. masive 10mm;

- la imbinari si innadiri sudate conform Normativului C28-83

e) Defecte limita ale betonului monolit, inclusiv monolitizarile din imbinarile elementelor prefabricate:

- rupturi si stirbiri la colturi:

* pana la fata exterioara a armaturilor principale-cel mult 20 cm/m;

* pana la fata interioara a armaturii principale- cel mult una de maxim 5 cm lungime la 1 m;

* cu adancimea mai mare decat cele precedente si de maxim1/4 din dimensiunea cea mai mica a sectiunii -cel mult una de maxim 2 cm lungime la 1m;

* cu adancimi mai mari de 1/4 din dimensiunea cea mai mica a sectiunii - nu se admit;

- segregarile si lipsurile de sectiune, vizibile sau nu, la fata elementului:

* pana la fata exterioara a armaturii principale - maxim 40 cm²la 1 m²;

* pana la fata exterioara a armaturii principale - cel mult una de maxim 40 cm² la 1 m²;

* cu adancimi mai mari decat cele precedente, dar la maxim 1/4 din dimensiunea cea mai mica a sectiunii:

* la placi de planseu si acoperis max.20cm²/m²;

* la fundatii masive max.20cm²/m²;

* la grinzi, stalpi, buiandrugi max.5cm²/m²;

* pereti (diafragme) la cladiri max.10cm²/m²;

- fisuri - *pentru elementele incarcate cu mai putin decat incarcarea de exploatare - nu se admit decat fisuri superficiale de constructie cu adancime maxima pana la fata exterioara a armaturilor principale;

*pentru elementele cu incarcarea de exploatare - numai in limitele prescrise de STAS 10102 - 75;

- sparturi ale betonului afectate dupa intarirea lui, indiferent in ce scop, inclusiv pentru instalatii;

* numai in limitele mentionate anterior;

* nu se admit armaturi de rezistenta taiate sau intrerupte ca urmare a spargerilor de beton.

Acoperirea cu beton a armaturilor.

In conditii obisnuite de mediu.

In tabelul I este data clasificarea elementelor structurale dupa gradul de expunere la actiunea intemperiilor si a umiditatii, in conditii obisnuite de mediu, conform STAS 10.107/0-90, paragraf 6.1.2.

In functie de incadrarea in categoriile I-IV din tabelul I, in tabelul II sunt date pentru elemente din betoane de clasa ³ C16/20 grosimile minime admise pentru pentru stratul de acoperire cu beton a armaturilor, conform stas 10.107/0-90, paragraf 6.1.3. In cazul elementelor din C8/10 sau C12/15, valorile minime date in tabel se sporesc cu 5mm. Totodata, in toate cazurile grosimea acoperirii cu beton a armaturilor longitudinale va fi de cel putin 1,2d (d - diametrul armaturilor).

Tabelul I.

Tabelul II.

Observatii si precizari la tabelul II.

a. La elementele structurale (grinzi, placi etc.) din categoriile I si II care au la baza o portiune pe care devin subterane, intrand in categoria III, se poate mentine si pe aceasta portiune aceeasi grosime a stratului de acoperire cu beton ca si in partea supraterana, realizand diferenta de grosime a stratului de acoperire necesara in partea subterana prin tencuire, cu mortar de ciment de marca ³ M100.

b. Pentru elementele din categoria IV, grosimile sporite cerute pentru stratul de acoperire cu beton au in vedere si neplaneitatile inevitabile ale suprafetei de contact dintre elementul de beton armat si pamant. Valorile date in tabel se refera si la cazul cand elementele respective sunt in contact cu apa subterana, daca aceasta nu prezinta agresivitate chimica.

c. La elementele din categoria III care se afla in contact direct cu lichide, daca la fata de contact cu lichidul sunt protejate prin tencuire sau prin placare cu faianta, se poate reduce grosimea minima a stratului de acoperire cu beton, adoptandu-se valorile date in tabel pentru elementele de categoria II.

d. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor longitudinale va fi de regula multiplu de 5mm, obtinuta prin rotunjirea in plus sau cu cel mult 2mm in minus a valorii determinate pe baza prevederilor de mai sus.

e. La placi si la pereti, grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton date in tabelul II si conditia ³1.2d, se raporteaza la armaturile de pe primul rand.

Lista prescriptiilor tehnice de baza:

1) STAS 1799 - 88    Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betonului.

2) STAS 790 - 84 Apa pentru betoane si mortare.

3) STAS 1667 - 76    Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali.

4) STAS 1759 - 88    Incercari pe beton. Incercari pe beton proaspat.

5) STAS 1275 - 88    Incercari pe beton. Incercari pe beton intarit. Determinarea rezistentelor mecanice.

6) STAS 1336 - 80    Constructii. Incercare in situ.a construc. prin incercari statice.

7) STAS 3519 - 76 Incercari pe betoane. Verificarea impremeabilitatii la apa.

8) STAS 6652/1-82 Incercari nedistructive ale betonului. Clasificare si indicatii

indicatii generale.

9) NE 012-99 COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor de BETON si BETON ARMAT

10) C 28 - 83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton.

11) C 26 - 85 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu sclerometru.

12) C 54 - 81 Instructiunile tehnice pentru incercarea betonului prin extragere de carote.

13) C 117 - 70 Instr. tehnice pentru folosirea radiografiei la determ. defectelor din elementele de beton armat.

14) C 26- 85 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ultrasunete.

15) C 11 - 74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje.

16) P 59 - 86 Instructiuni pentru proiectarea si folosirea armaturii cu plase sudate a elementelor de beton.

17) C 156 - 72 Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3 - 71.