CAIET DE SARCINI

1. PREVEDERI GENERALE

Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia lucrarilor de teresamente, betonare, armare, cofrare si finisare. De asemenea documentatia cuprinde si conditiile tehnice ce trebuie sa fie indeplinite la executia lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie .

Executia structurilor din beton simplu si beton armat, verificarea calitatii ca si receptia lucrarilor se va face, in general, pe baza standardelor, instructiunilor si normativelor in vigoare, in mod special a Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton .

Obligativitatea, modificarea sau completarea caietului de sarcini

Prevederile prezentului caiet de sarcini sunt obligatorii pentru constructor si beneficiar la realizarea lucrarilor mentionate.

Constructorul (antreprenorul) este obligat sa asigure organizarea executarii, cadrele tehnice calificate si mijloacele tehnologice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor caietelor de sarcini si a proiectului de executie . Este obligat de asemenea, ca prin mijloace proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate sa efectueze pe cheltuiala sa toate incercarile si determinarile care sa certifice corectitudinea aplicarii prevederilor caietelor de sarcini . In cazul in care se dovedesc necesare verificari suplimentare, la cererea in scris a beneficiarului sau proiectantului, contra cost suportat de beneficiar, constructorul va asigura efectuarea incercarilor sau determinarilor respective .

Beneficiarul este obligat sa asigure controlul permanent al executiei lucrarilor prin dirigintele de santier si sa intervina in cazul incalcarii prevederilor caietelor de sarcini, mergand pana la intreruperea executiei, cu luarea masurilor de remediere .

In cazul imbunatatirii solutiilor constructive, proiectantul are dreptul de a modifica si (sau) completa proiectul si capitolele corespunzatoare din caietele de sarcini .Aplicarea modificarilor si (sau) completarilor devine obligatorie pentru constructor, dupa comunicarea in scris prin beneficiar .

In masura in care prin aplicarea modificarilor si (sau) completarilor aduse solutiilor constructive initiale rezulta modificari substantiale ale tehnologiei de executie, aceasta va fi pusa in acord de catre proiectant cu constructorul si beneficiarul, tinand seama de respectarea termenelor de punere in functiune .

Se mentioneaza ca prevederile prezentului caiet de sarcini sunt stabilite tinand seama de posibilitatile tehnologice actuale ale constructorilor .

TERASAMENTE , SAPATURI , UMPLUTURI

ASPECTE GENERALE

Acest capitol contine prevederi pentru executarea lucrarilor de terasamente constand in indepartarea stratului de pamant vegetal , saparea , incarcarea in mijloacele de transport , transportul , imprastierea si nivelarea pamantului pentru realizarea fundatiilor .

Toate aceste lucrari se vor executa pe trosoane , fara intreruperi si in timp cat mai scurt pentru a se evita variatiile importante de umiditate .

LUCRARI PREGATITOARE

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita proprietatii beneficiarului :

defrisari ;

curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni ;

decaparea si depozitarea pamantului vegetal ;

asanarea zonei lucrarii prin indepartarea apelor de suprafata ;

demolarea constructiilor existente .

Dupa demolarea constructiilor existente pe amplasament si transportul molozului in zona indicata de Primaria Municipiului Constanta, se va trece la curatirea terenului de frunze, crengi, iarba, buruieni si alte materiale pe intreaga suprafata de teren.

Decaparea pamantului vegetal se va face pe intreaga suprafata a terenului si se va depozita intr-un depozit provizoriu sau definitiv in vederea unei eventuale reutilizari.

Saparea si indepartarea stratului vegetal este necesara din considerente tehnologice, caracteristicile fizico-mecanice ale pamantului vegetal fiind improprii utilizarii lui in cazul lucrarilor de umplutura sau preluarii incarcarilor de la constructii, dar este necesara si din considerente economice, deoarece stratul vegetal reprezinta o valoare funciara si necesita reintroducerea lui in circuitul economic.

Indepartarea stratului vegetal se va face mecanizat , cu excavator pe senile de 0.4-0.7 mc. Depozitarea pamantului vegetal se va face pe santier .

TRASAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

Prin trasare se realizeaza transpunerea pe teren a formei si dimensiunilor exacte ale constructiei ce urmeaza sa se execute luandu-se din proiect coordonatele in plan (x,y) si de nivel (H) ale punctelor constructiei .

Lucrarile de trasare se executa parcurgand urmatoarele etape: ~ fixarea pe teren a reperelor la care se vor raporta elementele constructiei ;

~ trasarea pe teren a axelor principale ale constructiei ;

~ trasarea pe teren a conturului gropilor de fundatii .

Aceste operatii se fac pe baza planului general de situatie A2 si a planului de fundatii si de sapatura R1 .

In cazul acestei lucrari se vor folosi repere din lemn carbolinizat pe care se vor inscriptiona cotele de nivel si pe baza acestora se vor trasa axele principale A , B la distanta de 6.4 m si axele secundare 1 , 2 , 3 , 4 la distanta de 6.3 m, 4.2 m si respectiv 3.8 m. Axele constructiei se materializeaza prin tarusi de lemn cu lungime de 60 cm care vor fi protejati cu o aparatoare de lemn pentru a nu fi deplasati de muncitori sau vehicule in timpul lucrului . Apoi se va trasa conturul gropii generale de fundatie, contur ce va fi marcat pe suprafata terenului cu dulapi fixati cu ajutorul unor tarusi .

EXECUTAREA SAPATURILOR

Inainte de inceprea lucrarilor propriu-zise se va verfica daca pe amplsament nu sunt retele electrice , de apa , canalizare , etc.

La executarea sapaturilor se va urmari : planul de sapatura si de fundatii R1.

Sapaturi generale mecanizate

Sapatura generala se va executa cu excavatoare pe senile de 0.4-0.7 mc si se va opri cu 20 cm deasupra cotei profilului sapaturii , diferenta executandu-se manual .

Sapaturi manuale

Ultimul strat de pamant de cca 20 cm grosime se va sapa manual in ziua respectiva si imediat inainte de turnarea betonului in radier , pentru a se evita efectele negative cauzate de variatiile de umiditate .

Pentru a asigura stabilitatea sapaturii, se vor lua urmatoarele masuri:

- terenul din jurul sapaturii sa nu fie incarcat si sa nu sufere vibratii;

- pamantul rezultat din sapatura sa nu se depoziteze la o distanta mai mica de 1.00m de marginea gropii; pentru sapaturi de pana la 1.00m adancime, distanta se poate lua egala cu adancimea sapaturii;

- inlaturarea rapida a apelor de precipitatii sau provenite accidental;

- daca din cauze neprevazute, turnarea fundatiei nu se realizeaza imediat dupa sapare si se observa fenomene care indica pericol de surpare, se vor lua masuri de sprijinire a peretilor in zona respectiva, sau de transformare a lor in pereti cu taluz.

Pentru saparea manuala si transport, muncitorii trebuie sa fie dotati cu urmatoarele:

- pentru sapare: cazma, lopata, tarnacop, spit, ranga;

- pentru transport pe distanta mica: roaba, tomberon, bena, banda rulanta.

Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca dirigintele sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate . Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier .

2.5. UMPLUTURI.

Umpluturile din jurul radierului si subsolului se vor executa imediat ce constructia a depasit nivelul terenului ,acestea se vor executa in straturi de grosime max. 20cm.

VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

Orice lucrare de terasamente va fi inceputa dupa efectuarea operatiei de predare-primire a amplasamentului , trasarii reperelor cotei zero , etc., consemnata intr-un proces-verbal incheiat de delegatii beneficiarului, proiectantului si executantului.

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se va verifica intreaga trasare pe teren conform STAS 9824/1-76 .

La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii se vor verifica dimensiunile si cotele de nivel realizate si se vor compara cu dimensiunile din proiect ; in cazul in care este depasita oricare abatere admisibila este interzisa inceperea lucrarilor corpului radierului inainte de a se fi efectuat toate corecturile necesare aducerii spatiului respectiv in limitele admisibile .

In toate cazurile in care se constata ca, la cota de fundare stabilita prin proiect, natura terenului nu corespunde cu aceea avuta in vedere la proiectare, solutia de continuare a lucrarilor nu poate fi stabilita decat pe baza unei dispozitii scrise a proiectantului .

Pentru umpluturile de pamant utilizate pentru platforme , cai de acces pietonale sau cu circulatie auto usoara , sistematizari verticale , completarea sapaturilor de fundatie sau pentru conducte sub pardoseli , se va verifica :

indepartarea pamantului vegetal si a altor straturi indicate in proiect ;

corespondenta cu proiectul a naturii pamantului utilizat si a tehnologiei de compactare ;

realizarea gradului de compactare ( B ) , conform STAS 1913/13-83.

Rezultatele acestor verificari se vor inscrie in procesele verbale de lucrari ascunse.

2.7. STANDARDE DE REFERINTA

- C 169 -88     Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente ;

- C83 - 75 Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii ;

- C56 - 85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii ;

- P 10 - 86 Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe ;

- STAS 5091 - 71    Terasamente.Prescriptii generale ;

- STAS 2914 - 84    Lucrari de drumuri.Terasamente.Conditii generale.

- STAS 6054 - 77 Terenul de fundatie.Adancimea de inghet .

- STAS 1913/1-82 Terenul de fundatie.Pamanturi.Determinarea umiditatii.

- STAS 9824/0-74 Trasarea pe teren a constructiilor.Prescriptii generale.

- STAS 9824/1-75 Trasarea pe teren a constructiilor civile,industriale si agrozootehnice .

- STAS 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul .

- STAS 3300/2-85 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe.

3. STRUCTURA DE REZISTENTA

3.1. DESCRIEREA STRUCTURII

3.1.1. INFRASTRUCTURA

Avand in vedere valoarea presiunii conventionale p_conv = 120 KPa, stabilita pentru gruparea fundamentala a incarcarilor , rezultata din studiul geotehnic anexat , precum si valoarea incarcarilor transmise la terenul de fundare s-a optat pentru un sistem de fundare tip grinda de fundatie din beton armat de clasa C16/20 (Bc 20), de 30 cm grosime.

Deschiderile intre stalpi fiind mari de 5.8 m radierul va fi prevazut cu grinzi principale si grinzi secundare , grinzile secundare avand rolul de a rigidiza radierul si de a reduce deschiderea de lucru a placii .

Peretii subsolul vor fi realizati din beton armat cu grosimea de 25 cm si zidarie de caramida de 7.5 cm grosime cu rol de protectie . Peste acesti pereti se va realiza un planseu din beton armat de 14 cm grosime, respectiv 12 cm , care impreuna cu peretii de subsol si cu radierul formeaza un sistem rigid capabil sa preia eforturile din structura de rezistenta si sa le transmita terenului de fundare .

Principalele faze ale tehnologiei de executie a infrastructurii sunt :

- realizarea stratului de egalizare de 5 cm grosime ;

- montarea cofrajelor in placa radierului ;

- montarea armaturilor in placa radierului ;

- turnarea betonului in placa ;

- decofrarea ;

- montarea cofrajelor in grinzi ;

- montarea armaturilor in grinzi ;

- turnarea betonului in grinzi;

- decofrarea ;

- montarea cofrajelor in peretii subsolului ;

- montarea armaturilor in peretii subsolului ;

- turnarea betonului in peretii subsolului;

- decofrarea ;

- executarea hidroizolatiei in jurul cladirii ;

- executarea umpluturilor si a compactarii acestora ;

- montarea cofrajelor in planseul peste subsol ;

- montarea armaturilor in planseul peste subsol ;

- turnarea betonului in planseul peste subsol ;

- decofrarea ;

Executarea lucrarilor de fundare se vor face in stricta concordanta cu prevederile normativului P10-86.

3.1.2. SUPRASTRUCTURA

Aceasta va fi o structura in cadre din beton armat , cu grinzi dispuse pe directii perpendiculare si cu plansee din beton armat de 14 cm, respectiv 12 cm grosime , dispuse la nivelul grinzilor . O asemenea structura prezinta avantajul unei bune utilizari a spatiului , putand sa imbrace intim gabaritele cerute de exploatarea constructiei

Stalpii structurii sunt din beton armat monolit de clasa C16/20 , de forma dreptunghiulara, cu sectiunea 50*60 cm constanta pe toata inaltimea cladirii.

Grinzile cadrelor sunt realizate din beton armat monolit de clasa C16/20, de sectine dreptunghiulara, variabila (35*60 cm, 25*60 cm, 30*50 cm, 20*30 cm), dispuse pe directii perpendiculare .

Tehnologia de executie a cadrelor cuprinde urmatoarele lucrari pentru toate tipurile de elementele componente : cofrarea elementului respectiv ,armarea elementului respectiv, turnarea si compactarea betonului si decofrare ; lucrari ce vor fi prezentate detaliat in subcapitolele urmatoare.

3.2. COFRAREA BETONULUI

3.2.1. GENERALITATI

Cofrajele sunt constructii temporare , necesare constructiilor pentru redarea formei si dimensiunilor elementelor din beton, precum si pentru sustinerea acestora in perioada cand ele nu au capacitatea de a o face singure .

Solutiile de realizare a cofrajelor trebuie sa fie :

- economice, astfel incat costul consumul de materiale si de manopera sa rezulte in ponderi cat mai scazute din totalul necesar realizarii constructiei ;

- rezistente la sarcinile ce le revin , in special :

* din greutatea (impingerea) betonului care solicita elementele de sustinere sau fata cofrajului;

* la montari-demontari si manipulari repetate ;

* la actiunea agentilor atmosferici ;

- exacte, in privinta redarii corecte a formei si dimensiunilor elementelor din beton in limita abaterilor admisibile ;

- etanse, astfel incat sa nu permita scurgerea laptelui de ciment pe la rosturi;

- simple, astfel incat sa asigure :

* insusirea rapida de catre muncitori a tehnicii de lucru ;

* usurinta la montare-demontare , manipulare si transport .

Cofrajele sunt utilizate in prezentul proiect pentru realizarea radierului, peretilor subsolului, stalpilor grinzilor si placilor .

LIVRARE , DEPOZITARE , MANIPULARE

Receptia panourilor de cofraj se face pe loturi, la furnizor.

Verificarea calitatii la receptie se face prin examinarea unei probe reprezentand 5% din lot ; daca din aceasta proba o cantitate mai mare de 10% nu corespunde , lotul se receptioneaza panou cu panou; verificarea dimensiunilor se va putea face folosind sabloanele care au servit la confectionarea panourilor , dupa o prealabila verificare atenta a acestora ; pentru fiecare lot de panouri constructorul va verifica existenta certificatului de calitate emis de furnizor .

Transportul panourilor , atat de la furnizor la santier ( dupa efectuarea receptiei ) cat si de la un santier la altul se va face de preferinta in pachete de cel mult 500 kg, cuprinzand 10-16 panouri de acelasi tip, asamblate prin balotare.

Manipularea pachetelor se poate face cu o macara de capacitate corespunzatoare folosind dispozitive de manipulare adecvate . Se interzice aruncarea sau bascularea panourilor . Atat panourile de cofraj cat si celelalte materiale si elemente de inventar ce formeaza setul de cofrare se vor manipula cu atentie pentru a nu se degrada prematur si a nu se descompleta .

Depozitarea panourilor de cofraj se va face pe tipuri , in stive , pe suporti de 15-20 cm inaltime , chiar si pentru o perioada scurta de neutilizare , stivele vor fi formate prin suprapunerea panourilor astfel imperecheate incat suprafetele lor de contact cu betonul sa se afle fata in fata . Daca depozitarea urmeaza a se face pe o perioada mai indelungata, stivele se vor acoperi cu prelate sau cu folii de polietilena .

Dupa recuperarea prin decofrare a panourilor de cofraj si a celorlalte piese componente ale setului de cofraj , acestea vor fi curatate de resturile de beton si vor fi unse pentru o mai buna conservare pana la urmatoarea folosire . Pentru ungerea de garda , imediat dupa curatire , se recomanda folosirea emulsiei parafinoase SIN avand urmatoarea compozitie :

- parafina 20 - 25 %

- sapun 1,5 - 2 %

- apa 78,5 - 73 %

Tratarea cofrajelor se va face la rece intr-un strat subtire .

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE COFRARE CU PANOURI

Lucrari pregatitoare si principalele etape ale cofrarii

Pentru orice element de constructii operatiile de montare a panourilor de cofraj se succed in principiu in urmatoarea ordine :

curatirea si nivelarea locului de montaj;

trasarea pozitiei cofrajelor;

transportul si asezarea panourilor si a celorlalte materiale si elemente de inventar, in apropierea locului de monta;

curatirea si ungerea panourilor;

asamblarea si sustinerea provizorie a acestora;

verificarea pozitiei cofrajelor pentru fiecare element de constructie, atat in plan cat si pe verticala, si fixarea lor in pozitia corecta;

incheierea, legarea ( blocarea ) si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor de montare (caloti, juguri, tiranti, zavoare, distantieri, contravantuiri, proptele, etc. ) si etansarea rosturilor.

La folosirea panourilor de cofraj se vor evita pe cat posibil practicarea gaurilor in astereala si baterea cuielor in schelet. Se interzice cu desavarsire taierea sau cioplirea panourilor in scopul adaptarii lor dimensionale sau de detaliu la cazuri particulare de folosire, in toate aceste cazuri fiind necesara adoptarea unor completari la fata locului sau folosirea unor panouri speciale .

Panourile de care sunt fixate cutiile pentru gaurile de trecere, sipcile pentru santuri ale traseelor de instalatii, etc., vor fi folosite cu aceeasi destinatie la fiecare refolosire.

Cutiile si sipcile se vor fixa de panouri in cuie avand grosimea minima de 1,8 mm. Pentru a se usura decofrarea panourilor echipate cu astfel de piese in relief, acestea vor fi curatate si unse cu deosebita atentie.

Contravantuirile esafodajelor vor fi bime stranse cu dispozitivelelor de asamblare, verificarea lor fiind obligatorie.

Termenele la care se va realiza decofrarea elementelor din beton sunt cele din *Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat* - NE 012-99.

Imediat dupa decofrare se vor indeparta bavurile de pe suprafata betonului folosind raschete, dalti sau polizoare si se vor remedia eventualele defecte ale suprafetei betonului in conditiile art.5.67 din NE 012-99 .

Pentru buna desfasurare a lucrarilor de cofraj sunt necesare urmatoarele activitati pregatitoare :

1.Analiza proiectului de executie si a conditiilor specifice de executie, urmarind in special :

- sectiuni prin obiectiv , forme si dimensiuni ale elementelor din beton armat monolit si prefabricat;

- specificatiile privind obligativiatatea continuitatii unor elemente din beton turnat monolit , rosturi de lucru , tehnologii de executie sau alte indicatii tehnologice preconizate ;

- dotarea santierului cu utilaje , cofraje , dispozitive de manipulare,scule , etc. , in vederea alegerii proceselor tehnologice ;

- termenul de executie al obiectivului ;

- stadiul organizarii de santier si termenul de incepere a lucrarilor propriu - zise .

2.Gruparea elementelor de beton armat monolit si alegerea tehnologiilor

Elementele se grupeaza dupa forma si dimensiuni , avandu-se in vedere tehnologia ce se poate adopta la fiecare grupa si indicatiile proiectantului privind obligativitatea continuitatii betonarii anumitor elemente .

Intocmirea proiectului tehnologic operativ privind lucrarile de cofraj .

Conditii privind cofrarea diferitelor elemente de constructii

Pentru solidarizarea si sprijinirea panourilor se folosesc montanti , clesti , distantieri , dulapi de aliniere , proptele , etc.

La fundatiile continue se traseaza mai intai axul longitudinal pe fundul santului ( sapaturii ) , fata de care apoi se va trasa pozitia fetelor interioare ale panourilor de cofraj .

Fixarea cofrajelor la fundatii se va face cu montanti , proptele, tarusi , distantieri , etc. , dupa care in prealabil s-a verificat pozitia cofrajelor in raport cu prevederile proiectului .

Cofrajele din panouri se ung cu atentie inaintea montarii armaturilor in scopul de a se usura operatia de decofrare si a se mari numarul de folosiri ale panourilor . Ungerea se face imediat dupa montarea cofrajului sau chiar in timpul montarii lui.

Pentru ungere se vor folosi substante produse industrial in acest scop sau unguentul de garda aplicat dupa decofrare , fiind interzisa folosirea motorinei sau a petrolului lampant care degradeaza materialele lemnoase . Este recomandabil ca aplicarea unguentului sa se faca prin pulverizare .

La operatiile de armare se va avea grija ca unguentul sa nu atinga carcasele de armaturi .

Inainte de inceperea turnarii betonului se vor amenaja si verifica , la pereti si la stalpi , podinele de lucru pentru muncitorii betonisti , avand inaltimea si latimea corespunzatoare si fiind prevazute cu parapete de protectie precum si punti de circulatie deasupra armaturilor la plansee . De asemenea se va verifica starea de functionare a mijloacelor pentru transportul , punerea in opera si compactarea betonului ( autoagitatoare sau basculante , pompe de beton sau bene , vibratoare ) .

Decofrarea elementelor de constructii

La decofrarea elementelor , ordinea operatiilor este , in general , inversa fata de cele indicate la montarea acestora :

desfacerea zavoarelor de sustinere ( montanti , rigle , moaze , caloti );

scoaterea fururilor de compensare la pereti ;

scoaterea panourilor la pereti, incepand de la fururi;

demontarea scandurilor de aliniere, respectiv a ramei de trasare .

La decofrarea elementelor orizontale ( grinzi , nervuri , placi ) ordinea operatiilor este , in general , urmatoarea :

- slabirea contravantuirilor , pentru a permite coborarea esafodajului in ansamblu ;

- coborarea elementelor de sustinere verticale cu minimum 10 cm prin actionarea asupra dispozitivelor amintite ( pene , filete , etc. ) ;

- scoaterea la placi a fururilor de compensare si a panourilor de cofraj ;

- demontarea esafodajului , si anume : demontarea grinzilor , a contravantuirilor si a popilor .

Abateri admisibile

Abateri limita la dimensiunile sectiunilor transversale : 3 mm

Tolerante la rectiliniaritatea muchiilor : *pe 1 m : 3 mm

*pe toata lungimea muchiei : 4 mm

Tolerante la planeitatea suprafetei : 3 mm

Deformatiile pe care le sufera cofrajul in timpul turnarii si compactarii betonului nu vor depasi limitele admisibile cuprinse in tabelul 1 al anexei X.3. din NE 012-99 .

Verificari in vederea receptiei

Etapele controlului de calitate la lucrarile de cofraje sunt :

a) Etapa preliminara caracterizata prin asigurarea conditiilor tehnico-organizatorice necesare executarii si realizarii lucrarilor la nivelul calitativ prevazut in documentatiile tehnologice si prescriptiile tehnice , constand din:

verificarea lucrarilor premergatoare celor de cofraje ;

verificarea mijloacelor de munca cantitativ si calitativ conform documentatiilor tehnologice ;

verificarea geometriei subansamblurilor de cofraj si inscrierii in limitele abaterilor admisibile ;

verificarea subansamblurilor de cofraj privind existenta tuturor elementelor prevazute in documentatia de executie; fixarea corecta a elementelor de prindere ( menghine,cleme,suruburi,etc.);integritatea fetei cofrajului.

b) Etapa de executie a lucrarilor la nivelul calitativ prevazut in documentatiile tehnologice si prescriptiile tehnice , constand din :

verificari dupa trasare si inscriere in abaterile admisibile privind pozitia marcajelor fata de axele constructiei si fata de elementele corespunzatoare turnate la etajul inferior ; dimensiunea elementelor ce urmeaza a fi cofrate ;

verificarea dupa montarea elementelor de baza privind existenta tuturor elementelor prevazute in documentatie , fixarea corecta si stabila a elementelor de prindere si legatura,pozitionarea corecta fata de marcaj , in limitele abaterilor admise ;

verificari dupa montarea fiecarui nivel de elemente privind :

- existenta tuturor elementelor prevazute;

- fixarea corecta si stabila a elementelor de prindere si legatura;

- pozitia golurilor, inclusiv a celor destinate verificarii la receptia structurii, a pozitiei reciproce a axelor verticale ale elementelor de la diferite niveluri;

- incheierea corecta si asigurarea etanseitatii;

- curatirea cofrajelor;

- asigurarea masurilor de protectia muncii si PSI;

- pozitionarea corecta fata de marcaj;

- dimensiunile cofrajului;

- pozitionarea fata de orizontala si verticala.

c) Etapa finala de verificare la receptia lucrarilor conform documentatiilor

tehnologice si prescriptiilor tehnice.

La terminarea lucrarilor de cofraj se efectueaza receptia finala de catre o comisie formata din beneficiar ( diriginte de santier ) si constructor ( sef de lot, seful punctului de lucru, seful de echipa ). Comisia va efectua verificarile prevazute mai sus precum si alte verificari prevazute in *Fisele de utilizare * specifice.

Rezultatele verificarii si eventualele remedieri ce trebuie facute se vor consemna in * Registrul de procese verbale pentru verificarea lucrarilor ce devin ascunse *. Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va incheia un nou proces verbal .

Inainte de turnarea betonului conducatorul punctului de lucru (maistru, inginer ) este obligat sa verifice integritatea , stabilitatea, rezemarea pe teren , etanseitatea , pozitionarea si stabilitatea elementelor ce vor fi inglobate in beton ( armatura ,rame, goluri, placute metalice , instalatii , etc. ) conform documentatiei de executie.

Dupa turnarea si intarirea betonului se executa decofrarea pe baza unei dispozitii scrise date de seful de lot . La decofrare se vor respecta prevederile din Normativul NE 012-99 .

3.2.4. STANDARDE DE REFERINTA

-C11-74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a

panourilor din placaj pentru cofraje ;

-NE 012-99    Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat ;

3.3 ARMAREA BETONULUI

GENERALITATI

La realizarea acestei constructii se vor folosi :

- armaturi de rezistenta , care asigura elementului rezistenta necesara;

- armaturi de repartitie, care au rolul de a repartiza sarcinile;

- armaturi de montaj, care servesc pentru montarea armaturilor de rezistenta (etrieri,

care au si rol de rezistenta, agrafe, capre,etc);

Otelul beton utilizat trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89, pentru oteluri cu profil neted OB37 si profilate PC52, PC60 respectiv STAS 438/2-91 si STAS 438/3, /4-98 pentru sarme trase si plase sudate pentru beton armat.

3.3.2. LIVRARE , DEPOZITARE , MANIPULARE

Livrarea otelului beton se face numai conform prevederilor in vigoare si insotita de certificate de calitate care vor cuprinde :

- valorile proprietatilor mecanice rezultate din incercari;

- rezultatele indoirii la rece;

- rezultatele analizei chimice.

Livrarea otelului beton se face in legatura de bare sau colaci, masa minima a unui colac este de 40 kg, iar masa maxima este de 600 kg.

Colacii vor fi legati strans in trei sau mai multe locuri; marcarea se va face prin vopsire; depozitarea otelurilor pentru armaturi se va face astfel incat sa se evite conditiile care favorizeaza corodarea si murdarirea barelor cu pamant sau alte materiale .

EXECUTIA LUCRARILOR DE ARMARE A BETONULUI

1.Curatirea si indreptarea barelor sunt operatii care trebuie efectuate inaintea taierii si fasonarii acestora.La curatire se va indeparta :

pamantul , urmele de ulei , vopsea sau alte impuritati ;

rugina neaderenta care se desprinde prin lovire cu ciocanul ;

rugina aderenta , prin frecarea cu peria de sarma in zona de sudare a barelor sau care urmeaza a fi indoite prin sudura .

Dupa indepartarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente , reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru prevazute in anexa III.1 din NE 012-99 si anume :

pentru bare cu D 25 mm abatere limita de -0,5 mm ;

pentru bare cu D 25 mm abatere limita de -0,75 mm .

Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite , trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la taierea si fasonarea barelor , fara a se deteriora insa profilul. La intinderea cu troliul alungirea maxima nu va depasi 2 mm / m .

Nu se admite ruperea nervurilor sau a proeminentelor in cursul operatiei de

indreptare .

2.Fasonarea barelor , confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectantului . Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate , in asa fel incat sa se evite confruntarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei in momentul montarii .

Pentru a le impiedica smulgerea din beton, armaturile sunt prevazute la capete cu ciocuri, care se vor indoii in functie de tipul si de diametrul barei .

In cazul armaturilor netede ciocul se va indoii la 180 cu raza interioara de minim 2,5 D si portiunea dreapta de la capat de 3 D .

In cazul armaturilor cu profil periodic ciocul se va indoii la 90 cu raza interioara de minim 2,5 D si portiunea dreapta de la capat de 7 D completate cu prevederi suplimentare din STAS 10107/0-90 , cap. 6.2.,6.3.,6.4.,6.5.

In cazul etrierilor care se va indoii dupa un unghi drept , cercul de indoire va fi de minim 2 D ( D=diametrul etrierului ).

Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu o miscare lent, fara socuri. La masinile de indoit cu doua viteze nu se admite curbarea barelor din otel cu profil periodic la viteza mare a masinii. Fasonarea barelor cu diametre mai mari de 25 mm se face la cald. Se recomanda sa nu se execute fasonarea armaturilor la temperaturi sub 10C.

3. Legarea armaturilor trebuie efectuata la incrucisarea barelor, prin legaturi cu sarma neagra sau cu sudura electrica prin puncte.

Cand legarea se face cu sarma, se vor utiliza 2 fire de sarma de 1-1,5 mm diametru.

Retelele de armaturi din placi si din pereti vor fi legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale, pe intreg conturul. Restul incrucisarilor, din mijlocul retelelor, vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensuri ( sah ) .

La grinzi si stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii la colturile etrierilor sau a ciocurilor agrafelor. Restul incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai in sah ( cel putin din 2 in 2 ) .

4. Innadirea barelor se face in conformitate cu prevederile proiectului. Astfel trebuie respectate urmatoarele prevederi principale :

Innadirea armaturilor cu diametrul peste 25mm se face prin sudare (obligatoriu de la diametrul de 32mm). Nu se vor innadi cu sudura bare avand diametrul sub 10mm.

Innadirea armaturilor cu sudura se face de regula prin procedeele obisnuite de sudare prin topire, cu arc electric pe baza prevederilor din prescriptiile speciale

Sectiunea armaturilor intinse, din otel PC60 sau PC52, innadite prin petrecere fara sudura, intr-o singura sectiune trebuie sa fie de maximum 50% din sectiunea totala de armatura intinsa.

Lungimea de suprapunere a armaturilor innadite din otel laminat la cald, amplasate in zona intinsa a elementelor solicitate la incovoiere, compresiune excentrica si intindere excentrica cu excentricitate mare, va fi egala cel putin cu valorile lungimilor de ancorare prevazute in tabelul 1, multiplicate cu coeficientul: Ks = 1+ rﻨ, in care rﻨ este raportul dintre aria armaturilor innadite intr-o aceeasi sectiune si aria tuturor armaturilor din sectiunea respectiva.

Lungimea minima de suprapunere pentru armaturile innadite din zona comprimata va fi de 3d pentru elemente executate cu betoane de clasa mai mica ca Bc 22,5 . Lungimile de suprapunere pot fi reduse in mod corespunzator daca innadirea se face intr-o zona cu solicitare mai redusa.La elementele solicitate la compresiune, pe lungimea de suprapunere a armaturilor in zona de intindere, etrierii vor fi indesiti, distanta maxima intre ei fiind de 10d.

Tabelul 1: Lungimile de ancorare a armaturilor

5. Montarea armaturilor se poate face bara cu bara ( bare flotante ) sau sub forma de subansambluri ( carcase sau plase sudate ) realizate in ateliere centralizate sau organizate in apropierea obiectivului . Utilizarea subansamblurilor realizate in conditii industriale asigura o crestere a productivitatii muncii .

La terminarea montarii armaturilor, datorita importantei deosebite a calitatii executiei acestora cat si faptul ca dupa turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace simple , acestea vor fi obligatoriu receptionate incheindu-se procese verbale de lucrari ascunse.

Pentru a se putea face o comparatie cu cantitatea de armatura prevazuta in devize este necesar sa se tina o evidenta a consumurilor pe obiect sau parti de obiecte .

Montarea armaturilor va fi efectuata in pozitiile prevazute in proiect, asigurandu-se mentinerea acestor pozitii si in timpul turnarii betonului.

La montare se va prevedea :

cel putin 3 distantieri la fiecare metru patrat sau perete;

cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp;

cel putin un distantier la fiecare 2 metri liniari de grinda sau in zona cu armatura pe doua sau mai multe randuri.

Distantierii pot fi confectionati din mase plastice sau prisme din mortar prevazute cu cate o sarma pentru a fi legate de armaturi.

Se interzice folosirea cupoanelor de otel beton.

Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor,se vor folosi capre din otel beton sprijinite pe cofraj dispuse intre ele la distanta de maximum 1 m ( respectiv 1 buc./mp ).

In cazul placilor in consola distanta dintre caprele de mentinere a pozitiei armaturii va fi de maximum 50 cm ( respectiv 4 buc. / mp ).

Se recomanda ca atunci cand se dispune de mijloace mecanice de ridicare si montaj, armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate, de preferinta sudate prin puncte.

5.a. Montarea barelor flotante desi nu constituie un procedeu recomandabil, se utilizeaza la fundatii , grinzi, pereti si placi.

Executarea lucrarilor se va face cu grija pentru a nu introduce in cofraj pamant, murdarii sau alte corpuri care ar dauna calitatii betonului.

La executarea fundatiilor, pe stratul de beton de egalizare se aseaza barele fasonate conform proiectului, legandu-se intre ele si montand distantierii pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton.

Se introduc de asemenea mustatile pentru stalpi sau pereti si se fixeaza de armatura fundatiei.

Radierele se realizeaza prin introducerea intai a barelor plasei inferioare

( ridicate sau drepte ) pe locurile insemnate anterior. Peste ele se aseaza barele pe directia perpendiculara si se leaga .

Se aseaza caprele de rezemare a plasei superioare, mai intai pe o directie si apoi pe cealalta, legandu-se conform prevederilor constructive .

Urmeaza introducerea distantierilor pentru realizarea stratului de acoperire cu beton.

5.b. Montarea carcaselor se face de regula cu ajutorul mijloacelor mecanice de ridicat, dotate cu dispozitive adecvate care permit montarea fara a le deforma sau deteriora .

Efectuarea montajului carcaselor necesita o serie de pregatiri, printre care :

partea de constructii in care se face montarea sa fie degajata de alte elemente sau materiale de constructii;

elementele de cofraj sa fie deschise;

cofrajul sa fie curatat de murdarii, moloz, capete de scandura, zapada;

verificarea dimensiunilor geometrice ale cofrajului .

Asezarea in cofraj a carcaselor treuie facuta cu grija pentru a nu produce

deformarea acestora sau chiar a cofrajului.

5.c. Montarea plaselor sudate comporta o anumita operatiune pregatitoare ce are ca scop scurtarea timpului de armare si obtinerea unei calitati superioare, aceste operatii fiind:

verificarea dimensionala si calitativa a plaselor;

remedierea defectelor constatate ( noduri slabe sau desfacute );

prelucrarea propriu-zisa prin taieri, decupari, legari de bare suplimentare.

5.d. Montarea armaturii se face in doua moduri:

- la sol cu introducerea ulterioara in cofraj, solutie ce permite realizarea cofrajului si armaturii in paralel. Pe o platforma cu raza de actiune a mijlocului de ridicare se realizeaza armatura ( inferioara , superioara , distantieri , etc. ) dupa care cu un dispozitiv cadru se ia si se monteaza in cofraj .

- montarea directa in cofraj plasa cu plasa care necesita insemnarea cu creta a pozitiei plaselor pe cofraj, productivitatea muncii este mai scazuta dar se limiteaza posibilitatea erorii. Plasele ancorate pe reazeme se monteaza prin taierea ultimei bare transversale si introducerea prelungirii barelor longitudinale intre etrierii reazemelor.

La realizarea armaturii cu ajutorul plaselor sudate trebuie urmarit ca:

ultimele doua bare marginale de pe fiecare latura a plaselor sa nu prezinte mai mult de 5 % noduri nesudate;

asezarea plaselor sa se faca intr-o succesiune care sa permita, fara a stanjeni montarea plaselor urmatoare;

innadirile prin petrecere sa fie executate corect;

sa se asigure mentinerea pozitiei plaselor in timpul betonarii si asigurarea grosimii stratului de acoperire cu beton.

6. Stratul de acoperire cu beton a barelor din elementele de beton armat are drept scop asigurarea protectiei armaturii contra eroziunii si buna conlucrare a acesteia cu betonul. Grosimea necesara a stratului de beton pentru acoperirea armaturilor este indicata in tabelul 2 :

7. Inlocuirea armaturilor se poate efectua, in cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, cu respectarea urmatoarelor conditii:

adaptarea altor diametre, de acelasi tip de otel cu cel inlocuit se va face astfel incat aria armaturii sa rezulte egala sau cel mult cu 5 % mai mare decat cel prevazut in proiect , dar fara a schimba tipul de otel;

distantele minime si respectiv maxime rezultate intre bare, precum si diametrele minime adoptate trebuie sa indeplineasca conditiile din NE 012-99;

inlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel decat cel prevazut in proiect se va efectua pe baza datelor precizate de proiectant .

8. Executarea lucrarilor de armaturi pe timp friguros

In scopul continuarii activitatii de constructii pe perioada de timp friguros

( 15 noiembrie - 15 martie ) proiectul de organizare va fi completat de catre executant cu 30 de zile inaintea inceperii acestei perioade, cu masuri menite sa faca posibila continuarea lucrarilor.

In afara masurilor generale care se iau pe santier, pentru lucrarile de armatura se vor avea in vedere urmatoarele masuri speciale:

depozitarea armaturilor se va face de preferinta in spatii inchise, iar in cazul ca acestea nu exista se vor proteja cu prelate, folii, astfel incat sa se evite caderea zapezii sau formarea ghetii pe suprafata barelor;

barele pe suprafata carora s-a format gheata trebuie curatate inainte de prelucrare prin ciocanire cu ciocan de lemn, prin jet de apa fierbinte, aer cald sau abur. La fel se procedeaza si in cazul armaturilor montate, dar numai cu putin timp inaintea turnarii betonului pentru a nu se forma din nou pojghita de gheata . Este interzisa dezghetarea cu ajutorul flacarii deoarece prin afumarea suprafetei otelului se micsoreaza aderenta la beton;

fasonarea armaturii se va face la temperaturi pozitive ( in cazuri speciale si sub 0 C ) folosind dupa posibilitati, spatii inchise;

la fundatiile puternic armate, montarea armaturilor se va face numai cu putin timp inainte de turnare, deoarece in cazul unei eventuale inghetari, armatura ar impiedica operatiunea de dezghetare a fundului sapaturii;

portiunile de armaturi care raman afara din beton dupa turnarea acestuia se vor izola cu grija prin invelirea cu pasla minerala, calti, etc., carton asfaltat , pentru a nu se produce inghetarea betonului care adera la ele;

in cazul in care sunt necesare suduri, acestea nu vor fi executate la temperaturi sub - 5 C decat cu incalzirea barelor de sudat la 40-50C.

nu se admite sudarea in locuri neacoperite pe timp de ploaie, furtuna sau ninsoare;

legaturile de bare, plase sau carcase care trebuie ridicate in vederea montarii, se vor curata de zapada sau gheata;

cablurile ( sufele ) pentru ridicare vor fi de asemenea curatate de zapada sau gheata si vor fi verificate vizual daca sunt bune pentru a fi utilizate fara tronsoane sau sarme rupte. Legarea sarcinii se face numai de catre oameni instruiti in acest sens, iar comanda de ridicare se va da numai de seful formatiei de lucru;

pentru asigurarea bunei functionari a utilajelor de debitat - fasonat, actionate de motoare electrice, se vor lua masuri de protejare a motoarelor impotriva intemperiilor.

Se va verifica consistenta motoarelor in lagare, se va sufla cu aer sub

presiune la colector si bobinaj pentru eliminarea prafului sau umezelii.

Se recomanda ca prin proiectul de organizare amintit sa nu se programeze executarea lucrarilor a caror protectie impotriva inghetului este dificila sau costisitoare ( placi subtiri in incaperi unde se asigura usor temperaturi necesare lucrului normal - fasonari, asamblari de carcase, etc. ) sau lucrari la elemente de constructii masive executate in spatii care pot fi usor inchise (fundatii, etc.).

9. Conditii de calitate, verificarea si receptia lucrarilor de armaturi

La terminarea montarii armaturii in fiecare element de constructie in care urmeaza a se turna beton, trebuie efectuata o verificare foarte minutioasa privind calitatea acestor lucrari , deoarece ele constituie *LUCRARI ASCUNSE*, deci nu mai pot fi controlate ulterior cu mijloace simple .

Verificarile trebuie efectuate de catre beneficiar ( diriginte de santier ), executant ( seful de lot ) si proiectant si trebuie sa se refere la toate aspectele lucrarii si anume:

numarul, diametrul, pozitia barelor in diferite sectiuni transversale caracteristice elementului de structura;

distanta dintre etrier , diametrul acestora si modul lor de fixare;

lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elemente care se toarna ulterior ( mustati );

lungimi de petrecere la innadiri;

calitatea sudurilor;

numarul si calitatea legaturilor dintre bare;

dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii

( capre, distantieri, etc.);

modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton a armaturii;

pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor;

Aceste elemente se consemneaza cronologic in * REGISTRUL DE

PROCESE VERBALE PENTRU VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR CE DEVIN ASCUNSE *

Nu sunt valabile procesele verbale de lucrari ascunse incheiate numai de seful de lot. Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului verbal referitor la faza precedenta , daca aceasta devine ascunsa. Valabilitatea procesului verbal de lucrari ascunse este de 7 zile; daca in acest timp nu s-au executat betonarile, trebuie refacut procesul verbal.

In procesul verbal de lucrari ascunse incheiat dupa decofrarea elementului din beton se va consemna si pozitia mustatilor.

Se interzice cu desavarsire sa se execute lucrari care sa inglobeze sau sa ascunda defecte ale structurii de rezistenta sau care sa impiedice accesul si reparatiile corecte ale acestora. Registrul constituie un document oficial si ca atare se numeroteaza si se parafeaza de catre directorul intreprinderii de executie sau imputernicitul acestuia.

Este obligatorie completarea cu cerneala a tuturor rubricilor, iar ruperea foilor si stersaturilor sunt interzise.

Registrul va fi vizat de catre organele tehnice ale firmei executante si ale beneficiarului, ale forurilor tutelare precum si de catre proiectant.

Scopul procesului verbal de lucrari ascunse este de a consemna calitatea lucrarilor si conformitatea lor cu proiectul si prescriptiile tehnice in vigoare

( inclusiv abaterile admisibile ).

Remedierile defectiunilor sau ale abaterilor mai mari decat cele admisibile se vor efectua numai cu avizul scris al beneficiarului, respectiv al proiectantului.

STANDARDE DE REFERINTA

NE 012-99    Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat

C 56 - 89    Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii

Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton .

STAS 438/1-80 Otel beton laminat la cald .

3.4. BETOANE SIMPLE SI ARMATE

In acest capitol sunt prezentate pe marci si elemente de constructii conditiile de preparare si punere in opera a betonului.

MATERIALE SI PRODUSE

1.Betonul marfa - betonul livrat de statiile de betoane trebuie obligatoriu sa fie insotit de fisa de calitate. Sortimentele de beton ce se livreaza trebuie respectate, pentru fiecare marca, urmatoarele caracteristici prevazute de norme: consistenta, marimea maxima a agregatelor, tipul de ciment utilizat.

2.Ciment

Stabilirea cimentului s-a facut tinand seama de urmatoarele criterii:

marca betonului;

conditii de executie;

conditii de exploatare.

3. Agregate

Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta intre 2201- 2500 kg/mc se folosesc agregate grele provenite din sfaramarea naturala sau din concasarea rocilor.

Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterate de aer, apa sau inghet.

4. Apa

Apa utilizata la prepararea betonului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : - sa fie limpede si fara miros;

-sa aiba reactie neutra, slab acida sau slab alcalina( maxim=10 ; minim=4 ) ;

-sa nu contina deseuri sau scurgeri provenite de la fabrici de celuloza, de zahar, glucoza, acid sulfuric, vopsele, cocserii, ateliere de galvanizare

LIVRAREA , DEPOZITAREA , MANIPULAREA

Cimentul poate fi depozitat in saci sau vrac.

Depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie sa se faca in incaperi inchise, fara umezeala, bine aerisite.

Pastrarea cimentului vrac se face in depozite de tip siloz.

Durata de depozitare nu va depasi 3 luni de la data fabricarii pentru cimenturile cu intarire normala si respectiv o luna in cazul cimenturilor cu intarire rapida ( RIM ).

Cimentul depozitat un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat la lucrari de beton si beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice.

Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor fi declasate si folosite numai in domeniul corespunzator noii marci.

Inainte de folosirea cimentului se va face controlul calitatii cimentului, efectuandu-se urmatoarele verificari:

constatarea existentei certificatului de calitate;

examinarea starii de conservare;

verificarea constantei de volum.

Aceste verificari se respecta lunar precum si in cazul evenimentelor

accidentale ca: umezire, amestecare cu corpuri straine .

Depozitarea agregatelor se face pe platforme betonate si separat pe suporturi compartimentate corespunzator evitarii amestecarii cu alte sorturi .

EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE

Preparare si transportul betonului

Preparare si verificarea caracteristicilor betonului se face corespunzator

precizarilor din NE 012-99 , cap.5 .

Transportul betonului de lucrabilitate L3 si L4 (tasarea conului 59cm,respectiv 10-15 cm ) se face cu autoagitatoare, iar a celor cu lucrabilitate L2 ( tasarea conului 1-4 cm) cu autobasculante cu bena amenajat corespunzator.

Se admite transportul betonului de lucrabilitate L3 cu autobasculanta cu conditia ca la locul de descarcare sa se asigure reomogenizarea amestecului.

Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, benzi transportoare, vagoneti, jgheaburi sau roabe.

Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderile laptelui de ciment.

Pe timp de arsita sau ploaie suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata astfel incat sa evite modificarea caracteristicilor betonului.

Durata de transport se considera din momentul inceperii incarcarii in mijlocul de transport si sfarsitul descarcarii acesteia si nu poate depasi valorile de mai jos decat cand se utilizeaza aditivi intarzietori .

de beton C Ciment marca 35 Ciment marca 40

- sub 10 C 90 60

In cazul autobasculantelor durata maxima se reduce la 15 minute.

Ori de cate ori intervalul de timp dintre descarcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor de transport depaseste o ora, precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa.

2.Pregatirea turnarii betonului

Inainte de a se incepe turnarea betonului se vor verifica:

corespondenta cotelor cofrajelor, atat in plan orizontal cat si in plan vertical cu cele din proiect;

orizontalitatea si planeitatea cofrajelor;

existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitatii lor;

masurile pentru fixarea cofrajelor de elemente de sustinere;

dispozitia corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si numarul lor, cu cele din proiect, solidarizarea armaturilor intre ele (prin legare ,sudura , petrecere), existenta in numar suficient a distantierilor;

instalarea conform planului proiectului a pieselor ce vor ramane inglobate in beton sau care servesc pentru crearea de goluri .

In cazul in care se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca

neasigurata rezistenta si stabilitatea sustinerilor se vor adopta masuri corespunzatoare.

Inainte de a se incepe betonarea, cofrajul si armaturile se vor curata de

eventualele corpuri straine, mortar ramas de la turnarea precedenta, rugina neaderenta, etc. si se va proceda la inchiderea ferestrelor de curatire.

In urma efectuarii verificarilor si masurilor mentionate mai sus se va proceda la consemnarea celor constatate intr-un proces verbal de lucrari ascunse. Daca pana la inceputul betonarii intervin unele evenimente de natura sa modifice situatia constatata ( intreruperi, accidente, etc.) se va proceda la o noua verificare si la incheierea unui nou proces verbal.

Suprafata betonului turnat anterior si intarit, care va veni in contact cu betonul proaspat, va fi curatat cu deosebita grija prin ciocanire, de pojghita superficiala de ciment si de betonul slab compactat, indepartandu-se apoi materialul prin spalare cu jet de apa sau cu aer comprimat.

Cofrajele din lemn, betonul vechi si zidariile vor fi bine udate cu apa de mai multe ori , cu 2 - 3 ore inainte si imediat inaintea turnarii betonului iar apa ramasa in denivelari va fi indepartata.

Se vor verifica de asemenea suprafetele de zidarie pe care urmeaza a se turna betonul, prin confruntarea cotelor reale cu cele din proiect si se va proceda la curatirea resturilor de mortar.

Daca se constata crapaturi intre scandurile de cofraj care nu s-au inchis la udarea acesteia, ele vor fi astupate.

Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor de transport si de compactare a betonului.

Se interzice inceperea betonarii inainte de efectuarea verificarilor si masurilor indicate.

REGULI GENERALE DE BETONARE

1.Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de maistrul sau seful punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea comportarea si mentinerea pozitiei initiale a sustinerilor cofrajelor si armaturilor si va lua masuri operative de remediere a oricaror deficiente constatate. Atat deficientele constatate cat si masurile adoptate vor fi consemnate in condica de betoane.

2. Betonul trebuie sa fie pus in lucrare in maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare. Punerea in lucrare se va face fara intreruperi, iar daca acestea nu pot fi evitate se vor crea rosturi de lucru.

3. La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:

la locul de punere in lucrare, descarcarea betonului se va face in bene, pompe de beton sau jgheaburi, pentru a se evita alte manipulari;

daca betonul adus la locul de punere in opera prezinta segregari, se va proceda la descarcarea si reamestecarea lui pe o platforma special amenajata, fara a se adauga insa apa;

inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 m;

turnarea betonului de la inaltime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi alcatuite din tronsoane de forma tronconica;

betonul trebuie sa fie raspandit uniform si in grosime de cel mult 50 cm. Nu se admite intinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvarlirea cu lopata la distante mai mari de 1,5 m;

se vor lua masuri pentru evitarea deformarii sau deplasarii armaturilor fata de pozitia prevazuta in proiect, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola; daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele se vor corecta in timpul turnarii;

se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului;

nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul vibrarii betonului si nici asezarea pe armaturi a vibratorului;

in nodurile cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, prin vibrarea lui; in cazul ca aceste masuri nu sunt suficiente se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului;

circulatia muncitorilor si utilajelor de transport in timpul betonarii se va face pe punti speciale care sa nu rezeme pe armaturi, fiind interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe cofraje;

in cazul turnarii unor betoane speciale ( aparent , torcret , etc. ) sau a unor elemente de constructii diferite de cele indicate, se vor respecta prescriptiile speciale sau precizarile date prin proiect.

COMPACTAREA BETONULUI

1.Compactarea betonului se executa prin vibrarea mecanica in cazul

imposibilitatii de continuare a compactarii prin vibrare ( defectarea vibratoarelor , intreruperi de curent electric , etc. ) , turnarea betonului se va continua pana la pozitia corespunzatoare unui rest , compactand manual betonul ;

Se pot utiliza numai vibratoare omologate , pentru care se cunosc

caracteristicile tehnice si functionale si pentru care se dispune de prescriptii de utilizare si intretinere ;

3. Personalul care efectueaza vibrarea betonului trebuie sa fie instruit in prealabil asupra modului de utilizare , a procedeului pe care urmeaza sa il aplice ;

4. In cazul placilor suprafata betonului vibrat se va nivela imediat dupa terminarea acetei operatii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe sipci de ghidare ;

5. Alegerea tipului de vibrare ( marimea capului vibratorului , forta perturbatoare si frecventa corespunzatoare acestuia ) se va face in functie de dimensiunile elementelor si de posibilitatile de introducere a capului vibrator ( butelie ) printre barele de armatura ;

6.Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare interna se recomanda sa fie L3 sa L4 ;

7.Durata de vibrare optima , din punct de vedere tehnico-economic , se situeaza intre durata minima de 5 sec. si durata maxima de 30 sec in functie de lucrabilitatea betonului si tipul de vibrator utilizat .

8.Prelungirea duratei de vibrare pana la 60 sec. , impusa de conditii locale , nu este de natura a dauna calitatii betonului . Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea betonului s-a terminat , sunt urmatoarele :

betonul nu se mai taseaza ;

suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa ;

inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului si se reduce diametrul lor .

9.Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de 1,4 x r , unde r este raza de actiune a vibratorului . In cazurile in care nu este posibila respectarea acestei distante ( din cauza configuratiei armaturilor , a unor piese inglobate sau din alte cauze ) se recomanda utilizarea concomitenta a mai multor vibratoare , distanta intre ele depasind 2 x r.

10.Grosimea stratului de beton supusa vibrarii se recomanda sa nu

depaseasca din lungimea capului vibrator ( butelia ) ; la compactarea unui nou strat butelia trebuie sa patrunda 5.15 cm in stratul compactat anterior ;

11.Vibrarea de suprafata se va utiliza prin compactarea betonului din elementele de constructie de suprafata mare si grosimi de 3 .. 35 cm , domeniul de grosime optima fiind de 8 .. 20 cm .

12.Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de suprafata se recomanda sa fie L2 ( tasare 1-4 cm ) ;

13.Se recomanda ca durata vibrarii sa fie de 30-60 sec. Timpul optim de vibrare se stabileste prin determinari de proba efectuate in opera la prima sarja de beton ce se compacteaza .

14.Grosimea stratului de beton necompactat ( turnat ) trebuie sa fie de 1,1 - 1,35 mai mare decat grosimea finala a stratului compactat , in functie de lucrabilitatea betonului . In cadrul determinarilor de proba prevazute la punctul anterior se stabileste si grosimea stratului de beton necompactat necesara pentru realizarea grosimii finite a elementului ;

15. Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor si riglelor vibrante trebuie sa fie astfel stabilita incat sa asigure acoperirea succesiva a intregii suprafete de beton compactat .

TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

1.Pentru asigurarea conditiilor favorabile de intarire si pentru reducerea deformatiilor din contractie se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare protejand suprafetele libere prin :

acoperirea cu materiale de protectie ;

stropirea periodica cu apa ;

aplicarea de pelicule de protectie .

2.Acoperirea cu materiale de protectie se va face cu : prelate , rogojini , strat de nisip , etc..Aceasta operatie se face de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere de suprafata acoperita . Materialele de protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda .

3.Stropirea cu apa va incepe dupa 12 ore de la turnare in functie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment . Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore , in asa fel incat suprafata betonului sa se mentina umeda . Se va folosi apa care indeplineste conditiile prevazute pentru apa de amestecare a betonului , care poate proveni din reteaua publica sau din alta sursa . In ultimul caz apa trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84. Stropirea se va face prin pulverizarea apei . In cazul in care temperatura mediului este mai mica decat 5 C nu se va proceda la stropirea cu apa.

4.Pe timpul ploios , suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena , atat timp cat , prin caderea precipitatiilor , exista pericolul antrenarii pastei de ciment .

5.Betonul ce ar urma sa fie in contact cu apa curgatoare va fi protejat de actiunea acestora prin devierea provizorie a apei timp de cel putin 7 zile dupa turnare sau prin sisteme etanse de protectie ( palplanse sau batardouri ) .

EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON PE TIMP FRIGUROS

Prevederi generale

1.In cazul lucrarilor executate pe timp friguros , se vor respecta prevederile din Normativele C16-84 si NE 012-99 .

2.Masurile specifice ce se adopta in perioada de timp friguros se vor stabili tinand seama de :

regimul termoclimatic real existent pe santier in timpul prepararii , transportul , turnarii si protejarii betonului;

dimensiunile si masivitatea sau subtirimea elementelor ce se betoneaza ;

gradul de expunere a lucrarilor ca suprafata si durata - la actiunea timpului friguros in cursul intaririi betonului ;

intensitatea prezumata a frigului in perioada respectiva .

3.La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar sa se exercite un control permanent si deosebit de exigent din partea conducatorului tehnic al lucrarii , delegatului CTC si al beneficiarului si , oricand va fi nevoie , din partea proiectantului . In procesele verbale de lucrari ascunse se vor mentiona masurile adoptate pentru protectia lucrarilor si constatarile privind eficienta acestora .

Lucrari executate monolit

4.Cofrajele trebuie sa fie bine curatate de zapada si gheata , Se recomanda ca imediat inaintea turnarii betonului sa se procedeze la curatirea finala prin intermediul unui jet de aer cald sau abur .

In ceea ce priveste sustinerile cofrajelor se va acorda o atentie deosebita rezemarii lor , luandu-se masurile corespunzatoare , in functie de comportarea la inghet a terenurilor si anume :

pentru pamanturile stabile la inghet , rezemarea popilor se va face pe talpi asezate pe pamantul curatat in prealabil de zapada , gheata si stratul vegetal , si nivelat ;

pentru pamanturile nestabile precum si in cazul umpluturilor , popii se vor aseza pe grinzi cu suprafata mare de rezemare , pe fundatii existente , etc..

In functie de conditiile de temperatura , suprafata expusa si forma elementelor , se va stabili tipul de cofraj , modul de protejare a acestuia cu materiale termoizolante sau de incalzire , precum si modul de rezemare a sustinerilor .

5.Depozitarea armaturilor se va face de preferinta in spatii acoperite disponibile , in lipsa unor asemenea spatii armaturile vor fi protejate astfel incat sa se evite caderea zapezii sau formarea ghetii pe suprafata barelor .

Barele acoperite cu gheata vor fi curatate inainte de taiere si turnare , prin ciocanire cu un ciocan de lemn . Fasonarea armaturilor se va face numai la temperaturi pozitive folosind , dupa caz , spatii incalzite . Dezghetarea cu ajutorul flacarii este interzisa .

6. Se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente supuse pe santier la tratament termic in scopul accelerarii intaririi betonului , conform anexei IV.1 din Normativul NE 012-99 . Pentru betoane de marca B200 si B250 , tipurile de ciment indicate a se utiliza sunt Pa 35 , Hz 35 , SR 35 si SRA 35 . Cimentul de tipul M30 poate fi utilizat numai cu acordul proiectantului si numai justificat de imposibilitatea procurarii unui tip din cimenturile indicate a se utiliza din considerente tehnico-economice temeinic fundamentate .

7.Se recomanda utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifianti , acceleratori sau antigel , in functie de particularitatile lucrarilor . Utilizarea aditivilor se va face conform prevederilor din anexa V.4. din Normativul NE 012-99.

8.La stabilirea compozitiei betonului se va urmari adoptarea unei cantitati cat mai reduse de apa de amestec .

9.Reteta de beton afisata la locul de preparare a betonului trebuie sa indice urmatoarele :

temperatura apei la introducerea in amestec in functie de temperatura agregatelor in ziua prepararii betonului ;

temperatura betonului la descarcarea din betoniera care trebuie sa fie cuprinsa intre +15 C si + 30 C .

10.La transportul betonului se vor lua masuri pentru limitarea la minimum a pierderilor de caldura ale betonului prin :

evitarea distantelor mari de transport , a stationarilor pe trasee si a transbordarilor betonului ;

in cazul benelor si basculantelor , acestea vor fi acoperite cu prelate .

11.Inaintea incarcarii unei noi cantitati de beton , se va verifica daca in mijlocul de transport utilizat nu exista gheata sau beton inghetat ; acestea vor fi indepartate cu grija in cazul ca exista , folosind un jet de apa calda ;

12.Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor prin vibrare mecanica .

13.Protejarea betonului dupa turnare trebuie sa asigure acestuia temperatura de minim +5 C pe toata perioada de intarire necesara pana la atingerea rezistentei de minim 50 daN/cm2 , moment de la care actiunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia. In acest scop suprafetele libere ale betonului vor fi protejate imediat dupa turnare prin acoperire cu prelate , folii de polietilena , saltele termoizolante , etc. , astfel incat intre ele si beton sa ramana un strat de aer stationar ( neventilat ) de 3.4 cm grosime . Durata minima de mentinere a protectiei pentru atingerea rezistentei de 50 daN/cm2 se numeste * durata de preintarire * si este determinata de : - tipul de ciment utilizat si valoarea raportului A/C ;

- temperatura medie a betonului din lucrare .

Durata de preintarire se poate aprecia cu ajutorul tabelelor de mai jos .

14.Decofrarea se poate face numai dupa verificarea rezistentei pe probe de beton pastrate in aceleasi conditii ca si elementul in cauza si dupa examinarea atenta a calitatii betonului pe fetele laterale ale pieselor turnate , efectuandu-se in acest scop unele decofrari partiale , de proba .

3.4.8. DECOFRAREA

1.Reguli generale

a.    La indepartarea elementelor de cofraj trebuie avut in vedere ca rezistenta betonului sa fi atins valorile de mai jos ( exprimate direct sau in procente fata de marca ) :

se indeparteaza L 6 m 6mL12m L12m

ca fetele si muchiile elementului sa nu fie deteriorate

mentinerea popilor de 50% 60% 60%

siguranta

In cazurile curente , in lipsa incercarilor , se vor respecta termenele minime de decofrare indicate mai jos , tinand seama de temperatura medie din perioada de intarire a betonului si de tipul cimentului utilizat :

se indeparteaza si deschiderea C F25 M30(Hz35) Pa35 P40

elementului de beton

+10 3 2 2 2

+15 2 1 1 1

popilor de siguranta L 6 m +10 - 8 5 5

+15 - 6 4 3

popilor de siguranta L6m +10 - 12 8 5

+15 - 8 6 4

+10 - 18 18 10

+15 - 12 10 8

+10 - 24 18 11

+15 - 16 12 7

+10 - 32 28 21

+15 - 21 18 14

b.    In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele :

desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul de lot.In cazul in care se constata defecte de turnare ( goluri , zone de segregare , etc. ) care pot afecta stabilitatea constructiei , decofrarea se va sista pana la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare ;

sustinerile cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continuand simetric catre reazeme ;

slabirea pieselor de fixare ( pene , vinciuri , etc. ) se va face treptat , fara socuri ;

decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca de catre elemente ce se decofreaza , ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului si sustinerilor .

c.In cazul constructiilor etajate avand deschideri mai mari de 3 m , la decofrare se vor lasa sau se vor monta popi de siguranta .

c. Dupa decofrarea oricarei parti de constructie se va proceda , de catre seful

lotului , delegatul beneficiarului si eventual de catre proiectant , la o examinare amanuntita a tuturor elementelor de rezistenta ale structurii , incheindu-se un proces verbal de lucrari ascunse , in care se vor consemna calitatea lucrarilor precum si eventualele defecte constatate si aprecierea importantei lor . Este interzisa efectuarea de operatii de orice fel , inaintea acestei examinari . In cazul in care se constata defecte importante ( goluri , zone segregate sau necompactate , etc. ) remedierea acestora se va face numai pe baza detaliilor acceptate de proiectant si cu supravegherea beneficiarului . Dupa executarea acestor remedieri se va intocmi procesul verbal de lucrari ascunse in care se va mentiona procedeul de remediere adoptat . La lucrarile la care se prevede aplicarea unor finisaje , defectele superficiale se vor remedia odata cu executarea finisajului respectiv .

CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

Controlul calitatii lucrarilor se face in conformitate cu capitolul 10 din NE 012-99 din care se prezinta mai jos un extras :

Inaintea inceperii betonarii se va verifica si daca sunt pregatite corespunzator suprafetele de beton turnate anterior si cu care urmeaza sa vina in contact betonul nou , respectiv daca :

- s-a indepartat stratul de lapte de ciment;

- s-a indepartat zona de beton necompactat ;

- suprafetele in cauza prezinta rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre betonul nou si vechi .

Constatarile acestor verificari se vor inscrie in procesul verbal de lucrari ascunse .

In cursul betonarii elementele de constructii se vor verifica daca :

datele inscrise in fisele de transport ale betonului corespund celor prevazute si nu s-a depasit durata de transport ;

lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute ;

conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte;

se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe

se asigura mentinerea pozitiei armaturilor si a pieselor inglobate ;

se asigura mentinerea dimensiunilor si formelor cofrajelor precum si comportarea elementelor de sustinere si sprijinire ;

se aplica masurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat .

In condica de betoane se vor consemna :

fisele de transport corespunzatoare betonului pus in lucrare ;

ora inceperii si terminarii betonarii ;

temperatura mediului ( in perioada de timp friguros ) ;

masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat ;

evenimente intervenite ( intreruperea turnarii , intemperii , etc. ).

In cazul in care conducatorul de lot raspunde direct si de prepararea

betonului , acesta este obligat sa verifice in paralel calitatea cimentului si a agregatelor , precum si modul de dozare , amestecare si transport al betonului. Constatarile acestor verificari se trec in condica de betoane .

La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica si consemna in procesul verbal de lucrari ascunse :

aspectul elementelor , semnalandu-se daca se intalnesc zone de beton necorespunzatoare ( necompactat , segregat , goluri , rosturi , etc. ) ;

dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor ;

distantele dintre diferite elemente ;

pozitia elementelor verticale ( stalpi , diafragme , pereti in raport cu cele corespunzatoare situate la nivelul imediat inferior ;

pozitia golurilor de trecere ;

pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna ulterior ;

Calitatea betonului pus in lucrare se considera corespunzatoare daca :

nu se constata defecte de turnare sau de compactare ( goluri , segregari , intreruperi de betoane , etc. ) ;

la ciocanire se inregistreaza un sunet corespunzator si uniform ;

calitatea betonului livrat este corespunzatoare ;

rezultatele incercarilor efectuate pe epruvete confectionate pe santier sau a celor nedistructive sunt corespunzatoare .

Rezultatele aprecierii calitatii betonului pus in lucrare pentru fiecare parte de structura , se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar si executant . Daca nu sunt indeplinite conditiile de calitate se vor analiza de catre proiectant masurile ce se impun .

2.Receptia structurii de rezistenta se efectueaza pe intreaga constructie sau pe parti de constructie ( fundatii , tronson , scara , etc. ) in functie de prevederile programului privind controlul de calitate pe santier , stabilit de proiectant impreuna cu beneficiarul si executantul . Aceasta receptie are la baza examinarea directa efectuata de cei trei factori pe parcursul executiei. Suplimentar se va verifica :

existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse precum si a proceselor verbale de verificare a calitatii betoanelor dupa decofrare si de apreciere a calitatii betonului pus in lucrare ;

constatarile consemnate in cursul executiei de catre beneficiar ,

proiectant , CTC sau alte organe de control ;

confirmarea prin proces verbal a executarii corecte a masurilor prevazute in diferitele documente examinate ;

consemnarile din condica de betoane ;

dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel ;

dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului ;

comportarea la proba de inundare a teraselor ;

respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate , compozitia betonului , gradul de impermeabilitate , gradul de gelivitate , etc. ;

orice alta verificare se considera necesara .

Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de

rezistenta se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar , proiectant si executant , precizandu-se in concluzie daca structura in cauza se atesta sau se respinge .

In cazurile in care se constata deficiente in executarea structurii , se vor

stabili masurile de remediere , iar dupa executarea acestora se va proceda la o noua receptie .

Acoperirea elementelor structurii cu alte elemente ( ziduri , tencuieli ,

protectii , finisaje , etc. ) este admisa numai in baza dispozitiei de santier data de beneficiar si proiectant . Aceasta dispozitie se va da dupa incheierea receptiei structurii de rezistenta sau , in cazuri justificate , dupa incheierea receptiei structurii de rezistenta sau , in cazuri justificate , dupa incheierea receptiei partiale a structurii de rezistenta .

Receptia partiala va consta din efectuarea tuturor verificarilor mentionate cu

exceptia examinarii rezistentei betonului la varsta de 28 zile care se face la receptia definitiva a structurii de rezistenta . In asemenea situatii proiectantul va preciza unele parti de elemente asupra carora sa se poata efectua determinari ulterioare si care nu se vor acoperi decat dupa incheierea receptiei definitive a structurii .

In cazul constructiilor cu caracter deosebit in ceea ce priveste alcatuireaconstructiva sau tehnologia de executie sau a celor de importanta deosebita , prin proiect se poate prevedea ca receptia structurii de rezistenta sa se faca prin incercari in situ .

3.5. TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT

3.5.1.TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A CADRELOR

Executia monolita a cadrelor de beton armat se foloseste atunci cand este necesara realizarea unor noduri rigide la imbinarea intre stalpi si rigle.

Tehnologia de executie monolita a cadrelor din beton armat cuprinde urmatoarele lucrari: armarea si cofrarea stalpilor, cofrarea si armarea riglelor, turnarea si compactarea betonului in stalpi si rigle si decofrarea.

1. Cofrarea si armarea elementelor cadrului

Aceste lucrari sunt similare celor prin care se realizeaza fiecare element in parte (stalpi si grinzi). O atentie deosebita trebuie acordata armarii nodurilor, precum si cofrarii acestor zone.

Cofrarea si armarea stalpilor

La cofrarea stalpilor se folosesc atat cofrajele demontabile alcatuite din panouri, juguri (caloti) si sprijiniri metalice de inventar, cat si cofrajul metalic pentru stalpi cu toate piesele necesare cofrarii imbinarii stalp-grinda.

Lungimea panourilor de cofraj se alege astfel incat sa se realizeze inaltimea stalpului pana sub grinda, reducandu-se la minimum volumul completarilor. La partea inferioara a cofrajului se lasa o fereastra, pentru a se putea scoate din cofraj, inainte de turnarea betonului, deseurile care s-au adunat in interior la baza stalpului. Fereastra este prevazuta cu un capac care astupa golul in timpul turnarii betonului.

Lucrarile de armare a stalpilor constau in alcatuirea carcaselor si legarea acestora de armaturile celorlalte elemente ale structurii de rezistenta. Carcasele se pot realiza fie direct in cofraj, la pozitia indicata in proiect, fie pe bancul de lucru si se monteaza ulterior la pozitie.

Asamblarea carcaselor pe bane este mai des utilizata, deoarece duce la cresterea productivitatii si asigura o calitate superioara lucrarilor de armaturi.

Inainte de montarea carcaselor se elimina deseurile de la baza stalpilor, se indreapta mustatile de continuitate si se pun in pozitia necesara pentru imbinare. Dupa montarea carcasei, barele ei verticale se imbina cu mustatile lasate din fundatie sau din stalpul etajului inferior. Imbinarea se realizeaza prin legarea cu sarma moale sau prin sudare.

Dupa cofrarea stalpului, se asigura stabilitatea cofrajului prin contravantuiri si apoi se executa cofrajul riglei cadrului.

Cofrarea si armarea grinzilor

Pentru grinzi se pot folosi cofraje demontabile din panouri netipizate sau tipizate, din scandura sau placaj.

Cofrajele demontabile netipizate sunt alcatuite din trei panouri din scanduri solidarizate cu chingi, reprezentand partile laterale si partea inferioara a cofrajului grinzii. La partea inferioara, partile laterale sunt prinse cu cuie de panoul de fund, iar la partea superioara sunt prinse cu sipci dispuse transversal. Panoul de la partea inferioara are latimea egala cu latimea grinzii si reazema pe popi de lemn care au la partea superioara o scandura asezata pe muchie. La partea de jos, popii reazema prin intermediul unor pene de talpi de dulapi. Popii se aseaza in axa grinzilor si se solidarizeaza intre ei cu clesti sau contravantuiri. Cand grinzile reazema pe stalpi , cofrajul grinzii intra in lacasul prevazut in panourile cofrajului pentru stalpi. Cand grinzile reazema pe ziduri portante, cofrajul se executa pe lungimea corespunzatoare distantei intre ziduri.

Cofrajele demontabile tipizate sunt alcatuite din panouri de cofraj modulate, completari si sustineri obisnuite sau de inventar. Panourile de fund au latimea egala cu latimea grinzii, iar cele laterale au latimea egala cu inaltimea grinzii pana sub placa planseului plus latimea panoului de fund.

Grinzile se pot arma direct in cofraj sau prin executia carcaselor la bancul de lucru si montarea lor ulterioara in cofraj. Grinzile se pot arma direct in cofraj dupa montarea armaturii stalpilor, astfel:

- se insemneaza cu creta sau cu creionul, pe marginea cofrajului, pozitia indicata in proiect pentru etrieri;

- se introduc etrierii in cofraj in dreptul semnelor; daca etrierii sunt inchisi, latura lor superioara se lasa deschisa pentru a se putea introduce barele longitudinale;

- se introduc barele drepte de la partea inferioara a grinzii, se asaza la pozitia din proiect si se leaga cu sarma de etrieri;

- se aseaza apoi barele ridicate, calaretii si toate celelalte bare prevazute la pozitia din proiect, inchizandu-se etrierii si legandu-se cu sarma.

O atentie deosebita trebuie data respectarii pozitiei armaturii in cofraj si pe reazeme, precum si acoperirii cu beton, atat pe fundul grinzii, cat si lateral.

Dupa montarea carcasei de armatura a riglei, se executa armarea nodului prin indoirea si petrecerea barelor din stalpi si rigle. La stalpii cadrelor etajate, barele longitudinale se innadesc prin petrecere sau prin suduri in zona de deasupra nivelului fiecarui etaj. Mustatile lasate din stalpii nivelului inferior pentru imbinari trebuie sa depaseasca nivelul superior al planseului cu 3d. Pe portiunea indoirii, etrierii se indesesc, astfel ca distanta maxima intre ei sa nu depaseasca 10d. In cazul unui nod central armatura trece prin nod, asigurand continuitatea riglei si in acelasi timp legatura monolita dintre stalpi si rigla.

2. Turnarea si compactarea betonului

Inainte de betonarea cadrelor, se efectueaza verificarile obisnuite dinaintea turnarii betonului la stalpi si grinzi, o atentie deosebita acordandu-se nodurilor cadrului, zonelor cu armaturi inclinate si cu etrieri suplimentari. Turnarea betonului trebuie executata concomitent din cele doua extremitati ale cadrului, pentru a se evita deplasarea cofrajului datorita incarcarii excentrice la turnarea dintr-o singura parte.

Constructiile cu structura din cadre de beton armat se betoneaza numai be baza fisei tehnologice care indica pe faze ordinea de executie a lucrarilor. Intre terminarea betonarii stalpilor si inceperea betonarii riglei se lasa o pauza de 1-2 ore, pentru ca betonul proaspat din stalpi sa aiba timp sa se taseze. Pentru vibrarea betonului turnat in cadre se folosesc vibratoare de cofraj si vibratoare de interior si, acolo unde nu este posibila o vibrare corespunzatoare, se iau masuri suplimentare de compactare manuala. In stalpi, betonul se toarna continuu. In cazuri deosebite se admite intreruperea betonarii cadrului in stalpi, sub rigla cadrului sau sub nivelul vutelor. La cadrele etajate, intreruperea se face la baza stalpului superior. Betonarea in riglele cadrului se poate intrerupe intre (1/4-1/5)L, (L fiind deschiderea riglei).

La reluarea betonarii, suprafata rosturilor de lucru se curata cu grija de betonul care nu a fost compactat si de pojghita de lapte de ciment. Durata intreruperii betonerii la rosturile de lucru nu poate depasi anumite limite, in functie de natura cimentului utilizat si de temperatura mediului exterior, fiind cuprinsa intre 4 si 10 ore. Dupa terminarea lucrarilor de turnare si compactare a betonului in cadre, se iau masuri de protejare, asigurandu-se un mediu umed cel putin sapte zile, prin stropirea cu apa la intervale de 2-6 ore si acoperirea fetei riglelor cu rogojini sau cu folii din material plastic.

3. Decofrarea cadrelor turnate monolit

Ordinea de decofrare a elementelor cadrului este urmatoarea: intai se desfac partile laterale ale cofrajului stalpilor si riglei, cand betonul are rezistenta la compresiune de minimum 25 daN/cm2, si apoi partile orizontale ale cofrajului riglei. La decofrare se are in vedere ca sa nu se produca socuri, sa nu se deterioreze atat cofrajul (in vederea refolosirii lui cu reparatii minime), cat si a elementului decofrat.

3.5.2. TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A PLANSEELOR DIN BETON ARMAT

Tehnologia de executie a planseelor din beton armat monolit cuprinde urmatoarele lucrari: cofrare, armare, montare a pieselor si a elementelor de instalatii, turnare si compactare a betonului, decofrare.

1. Lucrari de cofrare

Cofrajele demontabile tipizate sunt alcatuite din panouri si elemente de sustinere si solidarizare de inventar (popi, grinzi extensibile, clesti etc.). Panourile de cofraj se dispun astfel incat sa acopere in totalitate suprafata planseului sau sa se foloseasca un numar minim de completari.

La cofrarea planseelor cu placi drepte se foloseste si cofrajul din panouri metalice, care asigura obtinerea de suprafete plane si netede, in conditiile unui numar mare de refolosiri.

Succesiunea operatiilor pentru cofrarea planseelor este: curatirea si nivelarea locului de montaj, trasarea pozitiei cofrajelor, ridicarea cofrajelor si a elementelor componenete pe locurile trasate si sustinerea lor provizorie, verificarea si definitivarea pozitiei lor, fixarea definitiva.

La planseele cu placi si grinzi dispuse dupa o directie, cofrarea este aceeasi ca la planseele cu placi drepte, cu particularitatile de executie a cofrajului pentru grinzi, prezentate la tehnologia de executie a grinzilor din beton armat monolit. Cofrajul pentru planseele cu grinzi principale si secundare se executa din panouri tipizate si netipizate. O atentie deosebita trebuie acordata cofrarii intersectiilor grinzilor, pentru a se folosi minimum de completari sau de materiale ce nu se pot refolosi.

2. Armarea planseelor

Armarea planseelor cu plase din bare independente se realizeaza, de obicei, direct in cofraj, ordinea operatiilor fiind urmatoarea:

- se aseaza barele drepte, legandu-se cu sarma de armatura din centuri sau din grinzi;

- se aseaza armatura de repartitie si se monteaza calaretii in directia barelor drepte, legandu-se de armatura de repartitie de la partea superioara a placii.

In cazul placilor dublu armate, se monteaza intai barele de rezistenta, peste care se aseaza si se leaga cel de-al doilea rand de bare de rezistenta.

O importanta deosebita la armarea placilor o are acoperirea cu beton, precum si mentinerea armaturii la pozitia din proiect. Aceasta se realizeaza cu ajutorul distantierilor. Armatura din plansee se leaga cu sarma de armatura din grinzi. Centurile si grinzile se armeaza cu bare independente sau cu plase sudate, in tehnologiile prezentate anterior. Dupa executia armarii planseelor, se monteaza piesele si elementele de instalatii inglobate, precum si tiparele pentru realizare golurilor si a traseelor instalatiilor realizate ulterior betonarii planseelor.

3. Turnarea si compactarea betonului

Inainte de turnarea betonului in plansee, se executa operatiile pregatitoare:

- se verifica cofrajele din punctul de vedere al dimensiunilor, calitatii si stabilitatii, precum si a pozitiei pieselor inglobate;

- se verifica armaturile din punctul de vedere al alcatuirii constructive si al pozitiei;

- se curata cofrajul si armaturile si se uda abundent cu 2-3 ore inainte de turnare (la cofrajele din lemn);

- se asaza pe cofraje podinele de circulatie pentru muncitori, utilajele si materialele necesare betonarii.

Se recomanda ca planseele sa se betoneze pe toata suprafata lor, adica betonul adus la locul de punere in opera sa se toarne odata in cofrajul placilor si al centurilor sau in cofrajul placilor, grinzilor si sa se vibreze.

La planseele cu grinzi, se betoneaza grinzile in straturi continue si se vibreaza cu pervibratorul sau cu vibratoarele de cofraj. Se continua cu betonarea placilor pana la nivelul superior marcat cu repere. Pentru vibrare se folosesc vibratoare de suprafata (placi vibrante sau rigle vibrante).

O atentie deosebita se acorda betonarii intersectiilor grinzilor sau zonelor de rezemare a planseelor pe stalpi, unde sunt armaturi dese. Betonul trebuie sa umple complet cofrajul, sa nu prezinte segregari sau goluri. A vand in vedere volumul mare de beton necesar executiei monolite a planseelor, este indicata folosirea pompei de beton.

In timpul betonarii planseelor, muncitorii si utilajele folosite trebuie sa circule pe podine si pe trasee special amenajate, care reazema pe cofraje; nu se admite circulatia pe armaturi, care ar putea produce deformarea sau deplasarea lor, si nici crearea de aglomerari de beton prin descarcarea lui intr-un singur loc.

Daca nu se poate asigura turnarea betonului in tot planseul, se admite intreruperea betonarii si crearea de rosturi de lucru conform proiectului. Rosturile de lucru sunt prevazute in zonele de solicitari minime. Cand grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasa 3-5cm sub nivelul inferior al placii sau vutei placii. La placi, rostul de lucru va fi paralel cu armaturile de rezistenta sau cu latura cea mai mica si situat in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschidere.

La planseele cu grinzi si nervuri, cand se betoneaza in directia nervurilor, rostul trebuie sa fie in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea grinzii principale, pe cat posibil se va cauta ca in placa rostul sa fie la sfertul deschiderii. Rosturile la planseele cu grinzi si nervuri se recomanda a se alterna intre diferitele campuri, eveitandu-se crearea unui rost continuu. Durata maxima admisa a intreruperilor de betonare pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii nu trebuie sa depaseasca momentul de incepere a prizei cimentului folosit. Cnda s-a produs o intrerupere mai mare, reluarea turnarii este permisa dupa pregatirea suprafetei rosturilor. Suprafata rosturilor de lucru la grinzi va fi perpendiculara pe axa lor, iar la placi perpendiculara pe suprafata lor. Suprafat rostului se curata de betonul ce nu a fost bine compactat si de pojghita de lapte de ciment, iar imediat, inainte de turnarea betonului proaspat, va fi spalata abundent cu apa.

Dupa terminarea betonarii planseelor, se iau masuri care sa asigure conditii favorabile de intarire si sa reduca deformatiile din contractii. Umiditatea betonului se mentine minimum 7 zile dupa turnere, protejand suprafetele libere prin acoperirea cu materiale de protectie si stropirea cu apa, la intervale de 2-6 ore, dar dupa 2-12 ore de la turnare. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat se acopera cu prelate sau cu folii de polietilena, pentru a evita spalarea pastei de ciment. Daca temperatura aerului este sub +5tC, betonul nu se mai stropeste, ci se iau masuri de protejare contra inghetului.

4. Decofrarea

Dupa ce betonul s-a intarit, cofrajele se demonteaza prin desfacerea legaturilor si indepartarea elementelor componente ale acestuia. La planseele cu grinzi, se decofreaza intai panourile laterale grinzilor si pe urma partile orizontale ale cofrajului si placilor, la fel ca in cazul precedent.

Planseele peste subsol trebuie sa indeplineasca si conditia de izolare termica. In acest scop, planseul peste subsol se izoleaza termic. O solutie eficienta de termoizolare o constituie placarea lui la partea inferioara cu materiale termoizolante rigide. Folosirea materialelor termoizolante rigide simplifica tehnologia de executie a planseelor, deoarece acestea se pozeaza in cofraj inainte de aramarea si betonarea planseului. Legatura cu planseul monolit este asigurata de mustati din otel-beton sau agrafe legate de armatura planseului si inglobate in beton.

Izolatia termica a planseelor din beton armat se realizeaza cu materiale elastice (saltele de vata minerala sau umpluturi din materiale anorganice-zgura, granulit,etc.), numai la partea superioara a planseului.

Termoizolatia amplasata la partea superioara a planseului de beton armat este protejata cu o folie bitumata peste care se toarna o sapa din mortar, armata sau nearmata, ca suport al pardoselii.

Izolarea fonica a planseelor din beton armat monolit se asigura prin masivitatea acestora, masurile suplimentare de izolare fonica luandu-se la realizarea pardoselilor sau la finisarea tavanului.

3.5.3. TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A SCARILOR DIN BETON ARMAT MONOLIT

Scarile din beton armat turnat monolit se pot executa odata cu planseele intre care sunt prevazute sau dupa executia acestora. Daca scarile se toarna dupa executia planseelor este necesar ca din podeste sau din grinzile de podest sa fie lasate mustati pentru legarea lor cu armaturile rampei sau ale vangului. Executia monolita a scarilor din beton armat cuprinde urmatoarele lucrari: trasarea, cofrarea, armarea, turnarea si compactarea betonului si decofrarea.

1. Trasarea scarilor

In functie de tipul scarii, se traseaza linia oblica care indica partea inferioara a rampei sau vangului, precum si intradosul treptelor. Pentru trasarea profilului treptelor se stabilesc pozitiile primei si ale ultimei trepte de pe fiecare rampa, verificand ca distantele dintre ele sa corespunde cu numarul si latimea treptelor indicate in proiect. Apoi se traseaza linia oblica ce trece prin varfurile treptelor si o linie orizontala la nivelul podestului. Pe aceasta linie orizontala se traseaza impartirea treptelor dupa latimea lor si cu firul cu plumb se imparte corespunzator linia oblica. Trasarea se materializeaza pe peretele care limiteaza scara si pe scandurile care cofreaza golul scarii.

2. Cofrarea scarilor

Scarile din beton armat turnat monolit pot fi executate intr-o singura etapa (rampa, vang, trepte) sau in doua etape (intai rampa sau vangul si apoi treptele). In primul caz se executa cofrajul inclinat al rampei sau vangului si cofrajul pentru contratreapta. Cofrajul trebuie executat conform proiectului, cu o precizie sporita, si se contravantuieste cu deosebita grija. Pentru scarile care se executa in doua etape, se cofreaza intai elementele de rezistenta (podeste, vanguri), se betoneaza si apoi se executa cofrajul treptelor. Cofrajul pentru podeste, rampe si vanguri este asemanator cu cofrajul pentru placi, putand fi realizat din cherestea sau panouri din cofraj sustinute cu elemente de inventar. Cofrajul pentru contratreapta se realizeaza ca un tipar, reprezentand negativul contratreptei, pentru a permite operatiile de betonare si de finisare.

3. Armarea scarilor

Podestele, rampele si grinzile de vang se armeaza dupa regulile date pentru placile si grinzile de beton armat. O atentie deosebita se acorda legaturilor de continuitate a armaturilor din scara cu armatura planseelor care le uneste. In cazul scarilor cu trepte independente incastrate in pereti, se va avea in vedere ca armatura de rezistenta sa se mentina, pe tot timpul betonarii, la partea superioara (deoarece lucreaza ca niste grinzi in consola). La scarile cu rampe din beton armat, trepte nu au rol de rezistenta, de aceea se executa din beton simplu.

4. Turnarea si compactarea betonului

Betonul se toarna pornind de la partea de jos a scarii si se compacteaza cu pervibratoarele sau cu vibratoarele de cofraj. La scarile asezate pe o placa portanta, betonul trebuie sa aiba o consistenta vartoasa, pentru a nu curge pe panta cofrajului. Daca scara are vanguri, acestea se toarna odata cu treptele. La scarile incastrate in zidarie, betonul trebuie sa umple complet locasurile prevazute in zid si sa fie bine compactat in aceste zone. La turnarea unei scari se admit rosturi de lucru numai in lungul grinzilor de podest, cand acesta nu se pot turna integral. In cazul treptelor executate ulterior rampei, este necesar ca la turnarea placii de beton armat sa se prevada mustati de legatura sau sa se introduca in ea cupoane scurte din otel-beton cu diametrul mic, pentru a asigura legatura treptelor de beton cu placa. Treptele din beton simplu se toarna direct pe placa din beton armat, in cofraje puse pe inaltimea contratreptei, dupa ce s-au executat operatiile de curatire si udare abundenta a placii. In unele cazuri se executa betonarea treptelor odata cu placa de beton armat, operatie care este insa greoaie. Cand treptele se finiseaza prin mozaicare, betonarea si finisarea se pot executa simultan.

5. Decofrarea

Ordinea de decofrare este urmatoarea: intai se decofreaza partile laterale (contratreptele, partile laterale de vang sau de rampe) si apoi partile orizontale sau inclinate (de la podeste, rampe si grinzi). Pentru decofrarea partilor laterale, betonul trebuie sa aiba rezistenta la compresiune minimum 25 daN/cm2, iar pentru decofrarea partilor orizontale sau inclinate de 50-70%, din marca, in functie de marimea elementului cofrat.

3.5.4. TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A ACOPERISULUI TERASA DIN BETON ARMAT MONOLIT

Acoperisurile realizate din beton armat monolit sunt plate, din ultimul planseu al constructiei care constituie si structura portanta a invelitorii. Un acoperis trebuie sa satisfaca conditii de izolare hidrofuga si termica. In acest scop, structura lui este alcatuita din urmatoarele straturi succesive cu rol bine determinat:

strat protectie pietris cu grosimea de 4 cm ;

mortar de poza cu grosimea de 2 cm ;

hidroizolatie 2c+3b cu grosimea de 0.4 cm ;

sapa armata rabit cu grosimea de 5 cm ;

termoizolatie vata minerala rigida cu grosimea de 10 cm ;

bariera de vapori folie polietilena ;

sapa de egalizare cu grosimea de 2 cm ;

placa din beton armat monolit cu grosimea de 12 cm ;

tencuiala mortar cu grosimea de 2 cm.

Tehnologia de executie a stratului-suport (placa din beton armat) s-a prezentat anterior.

1. Tehnologia de executare a hidroizolatiei

Executia hidroizolatiilor cuprinde urmatoarele lucrari:

- verificarea si remedierea elementelor de constructie inainte de inceperea hidroizolatiilor;

- executarea amorsajului;

- executarea straturilor de etansare prin vopsire;

- executarea hidroizolatiei propriu-zise din foi bitumate;

- executarea hidroizolatei la puncte dificile (rosturi, guri de scurgere, strapungeri);

- executarea straturilor de protectie a hidroizolatiei.

a. Verificarea si remedierea elementelor de constructie inainte de inceperea hidroizolarii

Verificarile se refera la stratul-suport al hidroizolatiei care este sapa suport. La aceste verificari se urmareste daca au fost realizate pantele de 2%, daca este asigurata planeitatea necesara si daca este respectata umiditatea suportului. Intersectiile suprafetelor (scafe, dolii, muchii, coame) se rotunjesc cu o raza de curbura de 3-5 cm.

Umiditatea stratului suport se controleaza cu ajutorul umidometrelor electrice sau prin lipirea la cald a unor fasii din carton bitumat de 300X200 mm in diferite puncte ale stratului suport. Daca la smulgerea fasiilor (dupa 1-2 ore de la lipire) desprinderea se realizeaza in masa stratului de bitum folosit la lipire sau se sfasie cartonul bitumat, inseamna ca suprafata suport este corespunzatoare din punctul de vedere al umiditatii maxime admise. De asemenea, se verifica pozitia pieselor inglobate pentru scurgeri si strapungeri, remediindu-se defectele constate. Suprafata suport a hidroizolatiei se curata foarte bine.

b. Executarea amorsajului

Amorsajul se executa cu solutii bituminoase, prin vopsire si frecare energica, in doua straturi succesive aplicate pe suprafata suport perfect uscata. Fiecare strat se aplica numai dupa uscarea celui precedent. Consumul de solutie pentru ambele straturi este de minimum 0.400l/m2. Daca amorsarea se executa cu suspensie de bitum filerizat, suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata. Amorsajul se executa in trei straturi succesive, dar numai dupa uscarea fiecaruia dintre ele, consumul de suspensie fiind de minimum 0.500 kg/m2.

c. Executarea straturilor bituminoase de etansare prin vopsire

Solutia de bitum se aplica la rece, prin vopsire cu peria de par sau fibra, cu gletuitorul de cauciuc sau cu o pensula groasa, in trei straturi succesive, dupa uscarea fiecarui strat. Consumul de solutie bituminoasa pentru fiecare strat este cuprins intre 1.5 si 2 l/m2.

d. Executarea hidroizolatiei din straturi multiple

Aceasta hidroizolatie se executa dupa ce stratul de amorsaj este uscat si temperatura exterioara este de minimum +5tC pe timp frumos si fara vant.

Hidroizolatia cu straturi multiple din foi de carton bitumat se obtine prin executarea a cel putin doua straturi lipite de suprafta suport si intre ele si acoperite cu cu straturi de masa bituminoasa. Executia se incepe prin derularea sulurilor de foi de carton bitumat, care trebuie sa fie bine curatate si intinse un timp pentru indreptarea si relaxarea lor. Foile se croiesc la lungimea necesara, dupa pozarea lor pe portiunea ce urmeaza a fi hidroizolata si se ruleaza din nou in suluri stranse. Pentru lipire se deruleaza sulurile peste un strat de mastic fierbinte, turnat din cancioc, in fata si pe toata lungimea solului. Petrecerile trebuie sa aiba 7-10 cm si se preseaza cu o spatula din lemn sau cu canciocul, pentru a elimina excesul de mastic. Procedeul este asemanator pentru toate straturile, avandu-se grija sa se alterneze petrecerile prin lipirea de la inceput la marginea suprafetei a unei fasii cu latimea de 1/2, 1/3 sau 1/4 din latimea foii, in functie de numarul straturilor ce se suprapun. Aplicarea materialelor in foi se incepe de la partea cea mai coborata a suprafetei, consumul de mastic pentru fiecare strat fiind cuprins intre 2.5 si 2 l/m2.

La executarea hidroizolatiilor din foi de panza bitumata si carton bitumat, intai se alica panza bitumata in straturi, dupa care se aplica ultimul strat din carton bitumat. In dreptul elementelor verticale ale terasei (aticuri, peretii cosurilor de ventilare si ai cosurilor de fum), se realizeaza suprafata de racordare pe care se lipesc fasii din panza bitumata (lata de 30-50 cm), inainte de executarea hidroizolatiei in camp.

d. Executarea hidroizolatiei in puncte dificile

Punctele dificile ale hidroizolatiei sunt acelea unde hidroizolatia este strapunsa de diverse instalatii. In aceste zone, stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa aiba o panta de minimum 5% pe latime de 25 cm, daca punctele dificile sunt interioare. O atentie deosebita trebuie acordata racordarii hidroizolatiei care vine in contact cu diversele piese ale instalatiei. Principala conditie pe care trebuie sa o indeplineasca aceste zone este sa asigure scurgerea apelor pluviale fara stagnari, de aceea se acorda o mare atentie executarii straturilor de protectie a hidroizolatiei in aceste zone.

f. Executarea straturilor de protectie a hidroizolatiei

Protectia hidroizolatiei la terase se executa pentru eliminarea efectelor negative ale insoririi si pentru crearea posibilitatii de circulatie a oamenilor.

La terasele necirculabile, peste hidroizolatia protejata se asterne un strat de pietris de 4 cm grosime, cu granulatia de 6-15 mm.

4. ARHITECTURA

4.1. ZIDARIE DIN ELEMENTE DE BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT

Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executare a peretilor din blocuri de beton celular autoclavizat .

4.1.1. STRUCTURA BETONULUI CELULAR AUTOCLAVIZAT

Betonul celular este un beton usor compus din:

- liant (ciment, var, ghips);

- agregate minerale grele (nisip) sau usoare (cenusa de termocentrala), la care se imprima o structura celulara prin inglobarea unui volum mare de gaze, obtinand o structura cu o cantitate mare de pori (cca. 85% din volum) distribuita in celule sferice si izolate; structura rezulta cu pori de dimensiuni sub 3 mmm.

Structura celulara se executa prin:

- inspumare: amestecarea liantului cu apa si cu o spuma stabila obtinuta din spumogen (cheratina hidrolizata cu var);

- saponina (glucozide ale unor plante);

- emulsie de sapun de colofoniu si clei;

- solutie de naftinati de sodiu; dupa amestecare, mineralele se fixeaza pe invelisul bulelor de spuma sub forma unor pelicule subtiri, care inchid in ele goluri de aer (spumo-beton). Spumo-betoanele se obtin dintr-un amestec de ciment si var (ca liant), nisip silicos (ca agregat), spumogen, adaos de solutie de clorura de calciu;

- expandare cu gaze: amestecarea liantului (sau a liantului si agregatelor) cu apa si substante generatoare de gaze (suspensie de pulbere de aluminiu, apa oxigenata), care, reactie sau descompunere termica, dezvolta aparitia gazelor care maresc masa amestecului (gazbeton).

Gazbetonul este de tip GBN (gazbeton pe baza de nisip si de tip GBC (gazbeton pe baza de cenusa).

Intarirea betoanelor celulare se realizeaza in conditii normale de temperatura (necesita timp indelungat de depozitare a elementelor prefabricate, in vederea evitarii contractiilor si evitarii aparitiei maririi rosturilor de imbinare ale elementelor de constructii) sau prin autoclavizare (asigurarea cresterii mari de rezistenta la termene scurte, reducerea deformatiilor si contractiilor sub sarcina de durata).

Betonul celular autoclavizat pe baza de var si cenusa de termocentrala se obtine din aceste materiale, utilizand ca agent expansiv pulberea de aluminiu. Astfel, se va realiza un beton celular care se va intari prin autoclavizare.

Aceste betoane se caracterizeaza prin:

- porozitate;

- absorbtie de apa ridicata;

- rezistenta la gelivitate;

- rezistenta la foc;

- capacitate de izolare termica si fonica prin existenta golurilor in masa lor;

B.c.a. se prezinta sub forma de blocuri mici si sub forma de placi. Se utilizeaza la executarea:

- zidarii portante (de rezistenta) la cladiri ;

- elementelor fonoizolatoare si termoizolatoare pentru pereti, acoperisuri, conducte de termoficare, camere frigorifice; - izolatii si straturi termoizolatoare;

- straturi mixte.

Tencuiala nu adera bine pe peretii realizati din b.c.a. O posibilitate pentru finisarea peretilor este prin tapetarea la interior si prin aplicarea unui film dintr-un material pe baza de polimeri la exteriorul cladirilor.

4.1.2. MASURI CONSTRUCTIVE

In vederea realizarii de structuri rezistente si stabile cu pereti portanti din blocuri de b.c.a., se recomanda a se respecta o serie de masuri constructive, astfel:

- utilizarea blocurilor din b.c.a. la structurile cu pereti portanti transversali si longitudinali sau cu pereti portanti si pereti de contravantuire asezati perpendiculari pe acestia, realizandu-se o structura casetata;

- peretii portanti transversali si longitudinali sa se execute concomitent, realizandu-se o tesere in trepte, pentru a se asigura o buna contravantuire;

- rosturile de dilatatie-contractie sa se prevada la o distanta de maxim 30m, prin dublarea peretilor; la cladirile cu lungimea mai mica de 50m, poate sa nu se prevada aceste rosturi;

- golurile in peretii portanti sa fie uniform distribuite in lungul peretelui, iar planurile sa poate prelua incarcarile ce le revin;

- latimea plinurilor de zidarie sa fie cel putin egala cu cea a golurilor, dar cel putin sa fie de 1,20m;

- prevederea de pilastri din zidarie de caramida sau stalpisori din beton armat pentru a mari capacitatea de rezistenta a peretilor transversali de contravantuire;

- nu este permisa executarea de slituri pentru instalatii in peretii din b.c.a. Instalatiile se monteaza aparent si se mascheaza cu placi de b.c.a. sau cu tencuiala de rabit;

- cosurile de fum si de ventilatie si se realizeaza independent de zid, din caramida plina sau din elemente prefabricate;

- buiandrugii peste golurile de usi si de ferestre sa se realizeze din beton armat monolit sau prefabricat (obligatoriu pentru gradul 8 si 9 de seismicitate si recomandabil pentru grad 7) lungimea de rezemare a buiandrugilor sa fie de cel putin 20cm, pentru zone seismice de gradul 6, si 25 cm, pentru zone seismice de gradele 7,8 sau 9. Buiandrugii din peretii exteriori se captusesc la exterior cu placi din b.c.a.

nu se admite ca, la acelasi nivel, peretii portanti sa fie executati din alte materiale, ci numai din blocuri de b.c.a.

4.1.3. VERIFICAREA LUCRARILOR

Verificarea calitatii zidariilor se face pe tot timpul executiei de catre seful de echipa si maistrii, iar la lucrarile ascunse si de catre seful de echipa si reprezentantul beneficiarului

Rezultatele tuturor verificarilor care se refera la zidarii, se vor inscrie in procese verbale de lucrari ascunse.

La incheierea fazei de rosu se fac verificari prin sondaj pe baza carora comisia de receptie incheie un proces verbal in care se consemneaza verificarile efectuate, rezultatele obtinute si concluziile cu privire la posibilitatea continuarii lucrarilor.

4.1.4. STANDARDE DE REFERINTA

Elementele din BCA trebuie sa corespunda normativului P 104 - 83 "Instructiuni tehnice pentru proiecarea si executarea peretilor si acoperisurilor din elemente din beton celular autoclavizat" si urmatoarele standarde:

- STAS 8036 - 81 - Beton celular autoclavizat - Conditii tehnice generale;

- STAS 7344 - 86 - Beton celular autoclavizat - Denumirea caracteristicilor fizice si mecanice;

- STAS 1083 - 80 - Beton celular autoclavizat - Elemente nearmate;

4.2. TENCUIELI

4.2.1.GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatii ale lucrarilor de tencuieli obisnuite aplicate pe zidarie de b.c.a. si de beton la cladiri social-culturale .

4.2.2. MATERIALE :

- Nisip natural de rau    - STAS 1667 - 76

- Praf de piatra - STAS 1134 - 71

- Ipsos de constructii    - STAS 545 - 66

- Var hidratat in pulberi - STAS 9201 - 80

- Var pasta - STAS 146 - 80

- Aracet E 50 - STAS 7058 - 80

- Pigmenti naturali    - STAS 6476 - 71

- Ciment PA 35 - STAS 1500 - 78

- Apa pentru mortare    - STAS 790 - 80

- Carton asfaltat CA 400 - STAS 138 - 75

4.2.3. PREPARAREA TENCUIELILOR

Tencuielile umede obisnuite se pot executa :

- pe santier (respectand instructiunile tehnice privind compozitia si prepararea, conf. C 17 - 82) ;

- in centrala sau statii de preparare, conform C 17 - 82.

Tencuieli subtiri (tratamentele) se executa cu mortar preparat in cantitati mici la locul de lucru sau cu paste gata preparate, livrate in bidoane.

Dupa proportia lor in constructie, tencuielile pot fi :

- tencuieli interioare, executate in interiorul cladirilor pe pereti si tavane ;

- tencuieli exterioare, sau pe fatada, care acopera suprafete exterioare ale peretilor .

Dupa natura suprafetei pe care se aplica se vor executa tencuieli pe suprafete de caramida in doua straturi (grund si tinci - strat vizibil).

Dupa modul de finisare al fetei vazute, tencuielile vor fi :

- obisnuite (driscuite), urmand a primi finisajul definitiv prin zugravire ;

- tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin ;

- tencuieli gletuite, la care stratul vizibil se executa dintr-un strat subtire din pasta de ipsos sau var cu adaos de ipsos, ipsos cu adaos de aracet (GIPAC), bine netezite cu drisca de glet, fiind intrebuintate la interior pe pereti si tavane pentru a crea un finisaj de o calitate superioara ;

- tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale ( cu praf de piatra), prelucrate prin raschetare sau periere in timpul cat mortarul nu este perfect intarit.

Pentru obtinerea tencuielii cu aspect de piatra naturala (similipiatra) :

- tencuieli exterioare, aplicate prin stropire cu pistolul cu aer comprimat, preparate cu ciment, praf de piatra (sau nisip 0.1mm) aracet si ipsos.

4.2.4. CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI

Perioada maxima de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel ca ele sa poata fi utilizate in bune conditii, variaza in functie de natura liantului astfel :

- la mortarele cu var (marca M 4 T) pana la 12 ore ;

- la mortarele cu ipsos-var (marca M 50 T) pana la 15 minute ;

- la mortarele cu ipsos-var (marca M 50 T) in care s-a introdus un intarzietor de priza, pentru a se evita intarirea rapida, pana la o ora ;

- la mortarele de ciment (marca M 100 T) si ciment-var (marca M 50 T) fara intarzietor - pana la 10 ore ;

- la mortarele de ciment (marca M 100 T) si ciment-var (marca M 50 T) cu intarzietor, pana la 16 ore .

Consistenta mortarelor se va stabili in raport cu felul lucrarilor si cu suprafata pe care se aplica. Mortarele de tencuiala pentru executarea diferitelor straturi ale tencuielilor vor trebui sa corespunda urmatoarelor tasari ale conului etalon :

- pentru sprit, in cazul aplicarii mecanizate a mortarelor - 12cm ;

- pentru sprit, in cazul aplicarii manuale a mortarelor, - 9cm ;

- pentru grund, in cazul aplicarii manuale 7.8cm iar in cazul aplicarii mecanizate 10.12cm ;

- pentru stratul vizibil executat cu mortar fara ipsos 7.8cm ;

Consistenta mortarelor cu adaos de aracet E 50 determinata de conul etalon, trebuie sa fie urmatoarea :

- pentru tencuieli aplicate pe suporturi poroase, 10.11cm ;

- pentru tencuieli aplicate pe alte suporturi. 7.8cm .

4.2.5.EXECUTIA LUCRARILOR

1. Operatiuni pregatitoare

Controlul, pregatirea stratului suport si lucrari ce trebuie terminate pentru a nu produce deteriorari tencuielilor .

Pentru executarea tencuielilor de buna calitate se va efectua in prealabil un control al suprafetelor care urmeaza a fi tencuite ; suprafetele suport trebuie lasate un anumit timp pentru ca ulterior sa nu se mai produca tasari ce ar putea provoca fisurarea si coscovirea tencuielilor ; astfel, zidaria de caramida a peretilor trebuie lasata sa se usuce (mortarul sa se intareasca in rosturi), iar suprafetele de beton sa fie uscate pentru ca umiditatea sa nu mai influenteze ulterior aderenta tencuielilor.

La inceperea lucrarilor de tencuieli trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor .

Suprafetele suport pe care se aplica tencuielile trebuie sa fie curate, fara urme de noroi, pete de grasime. Tencuielile nu se vor aplica decat dupa remedierea eventualelor deficiente constatate.

Pentru a se obtine o buna aderenta a tencuielilor fata de diferitele straturi suport, acestea trebuie pregatite in vederea tencuirii, cu conditia ca ele sa fie rigide, plane, uscate, rugoase si sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate mai mari decat acelea indicate de prescriptiile tehnice in vigoare.

Abaterile mai mari decat cele admise se vor rectifica prin cioplirea iesindurilor si prin acoperirea intrandurilor mari (peste 40mm) cu o plasa de rabit prinsa cu cuie in rosturile zidariei, peste care se va executa tencuiala.

Rectificarea intrandurilor mai mari de 70mm pe suprafetele exterioare ale cladirilor, se va face prin confectionarea in prealabil a unor cofraje cu forma profilurilor, in care se toarna beton, eventual armat cu impletitura din sarma fixata cu cuie.

Rosturile zidariei de b.c.a. vor fi curatate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o adancime de 3.5mm, iar suprafetele netede de beton vor fi aduse in stare rugoasa.

Deasemeni, se va acoperi cu plasa de rabit si suprafetele de lemn sau metal, existente pe suprafetele din zidarie de b.c.a. (ghermele, grinzi, buiandrugi).

Pe suprafetele de lemn acoperite cu rabit, sub plasa de rabit se va aplica un strat de carton asfaltat, pentru a se evita umflarea lemnului in contact direct cu tencuiala.

2. Executarea trasarii suprafetelor de tencuit

Executarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face dupa controlul si pregatirea stratului suport.

La efectuarea trasarii, prin diferite metode : cu repere de mortar (stalpisori), scoabe metalice lungi sau sipci din lemn, sau cu repere metalice de inventar, se va verifica modul de fixare a acestor repere, asa incat sa se obtina un strat de mortar cu grosimea stabilita.

Pe suprafetele exterioare (fatade), trasarea se va face in acelasi mod ca si pe suprafetele interioare. In mod obligatoriu se vor fixa repere de trasare la toate colturile fatadei, precum si pe suprafetele dintre golurile ferestrelor.

3. Executarea amorsarii

Suprafetele peretilor din zidarie de b.c.a. vor fi in prealabil stropite cu apa si eventual vor fi ancorate prin strop cu mortar fluid in grosime de maximum 3mm, care va avea aceeasi compozitie cu a mortarului pentru stratul de grund.

In timpul executarii amorsarii suprafetelor se va urmari ca spritul sa fie aplicat cat mai uniform, fara discontinuitati prea mari, iar inainte de aplicarea grundului se va verifica daca spritul este suficient intarit, fara prelingeri pronuntate si daca suprafata amorsata este suficient de rugoasa si aspra la pipait cu mana.

4. Executarea grundului

Grundul, cel mai gros strat al tencuielii (5.20mm grosime) se va aplica dupa cel putin 24 de ore de la aplicarea spritului, la suprafete de beton si dupa o ora la suprafetele de b.c.a.. Pe suprafetele de zidarie de b.c.a., care sunt amorsate numai prin stropirea cu apa, grundul se poate aplica imediat. In cazul cand suprafata spritului este uscata, sau pe timp foarte calduros, aceasta suprafata se va uda in prealabil cu apa, inainte de a se aplica grundul.

Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat, intr-una sau doua reprize, grosimea fiind de pana la 20mm.

Pentru suprafetele de beton care sunt netede si cu absorbtie de apa redusa, stratul de fisurare (circa 5mm grosime) se va executa cu mortar cu adaos de aracet E 50, dupa ce in prealabil suprafetele acestor pereti au fost amorsate.

Aplicarea mecanizata a spritului si grundului in incaperile cladirilor, pe pereti si tavane, pana la inaltimea de 3m se va executa de pe pardoselile respective.

Aplicarea manuala a spritului si grundului pe tavane si la partea superioara a peretilor se va executa de pe platforme de lucru continue, rezemate pe popi metalici extensibili, de inventar si direct de pe pardoseala pentru partea inferioara a peretilor.

Aplicarea grundului pe timp de arsita se va face luandu-se masuri contra uscarii prea rapide, prin acoperirea suprafetelor respective, pe care s-a aplicat grundul, cu rogojini umezite sau alte mijloace.

Este cu desavarsire interzis sa se aplice stratul de grund pe suprafete inghetate sau daca exista pericolul ca grundul sa inghete inainte de intarire.

In timpul executarii grundului se va urmarii obtinerea unui strat cu o grosime care sa se incadreze in limitele admise si se va verifica daca s-a realizat o suprafata verticala si plana, care sa ascunda si sa rectifice toate defectele stratului suport. De asemenea se va verifica ca suprafata grundului sa nu prezinte asperitati pronuntate, zgarieturi, neregularitati, ciupituri, etc.

Spritul si grundul se va aplica de sus in jos, de pe schele montate la circa 50 cm fata de suprafata de lucru.

Inainte de aplicarea stratului vizibil se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nehidratat, care sa se poata stinge ulterior in contact cu umiditatea din stratul de grund si din stratul vizibil aplicat ulterior si sa provoace in acest mod impuscaturi pe suprafetele tencuite.

5. Executarea stratului vizibil

Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit - tinci - de aceeasi compozitie cu a stratului de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pana la 1mm, sau in cazuri speciale, numai cu ciment si praf de piatra.

Pentru obtinerea unei grosimi minime a stratului vizibil (2.5mm), mortarul de tinci se va arunca cu mistria la anumite intervale de timp (circa 5 minute) astfel ca intre aceste intervale sa se niveleze cu drisca.

Stratul vizibil se va prelucra in functie de materialele utilizate, precum si in functie de sculele utilizate, tencuielile respective purtand urmatoarele denumiri : driscuite, gletuite, stropite, sclivisite, decorative din materiale speciale, etc.

Tencuielile interioare gletuite se vor realiza fie prin inchiderea porilor tinciului cu un strat subtire (circa 1mm) de pasta de var cu adaos de ipsos (glet de var), fie prin acoperirea tinciului cu un strat subtire (de circa 2mm) de pasta de ipsos (glet de ipsos), netezita fin.

Pentru gletul de var, in pasta de var se va adauga circa 100kg ipsos la 1mc de var pasta, pentru a se accelera intarirea gletului.

Pe suprafetele de beton nu se va aplica direct gletul de var sau ipsos, fara straturi intermediare. In cazul suprafetelor rezultate netede de la decofrare, se va folosi o pasta speciala GIPAC (conform C3-76).

Finisarea exterioara a suprafetelor netede de beton se poate face si cu pasta subtire tip INCERC pe baza de praf ciment alb, aracet E 50, oxizi coloranti.

Aceasta pasta se va prepara la locul de lucru din doua parti si anume: o parte solida (praf de piatra, ciment alb si oxizi coloranti) si o parte lichida (aracet E 50 si apa). Cele doua parti componente se vor amesteca pe santier intr-o targa, in cantitati strict consumabile intr-o ora de lucru.

Pastele subtiri GIPAC si tip INCERC se vor intinde pe suprafetele netede ale betoanelor, stropite in prealabil cu apa, fie cu drisca de glet, fie cu aparatul de zugravit manual sau electric. Daca este necesar, aceste paste se pot colora prin amestecarea cu oxizi minerali frecati cu apa, obtinandu-se chiar stratul de finisaj gata colorat.

Lucrarile de tencuieli pe timp friguros (la o temperatura mai mica de +5C) nu sunt recomandate. In cazul in care totusi este necesar a se lucra si pe timp friguros se vor lua masuri speciale. Protectia tencuielilor executate pana la intarirea mortarelor folosite se va face prin luarea urmatoarelor actiuni:

- umiditate mare, care intarzie intarirea mortarului si-l altereaza ;

- uscarea fortata, care provoaca pierderea brusca a apei din mortarul de pe suprafata tencuita, uscarea care poate proveni din curent de aer, expunerea indelungata la razele soarelui, supraancalzirea incaperilor ;

- lovituri, vibratii, provenite din darea in exploatare a cladirilor respective inainte de termen ;

- inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor.

6. Calitatea si verificarea aspectului tencuielilor

Tencuielile fiind lucrari destinate, in general, a ramane vizibile, calitatea din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricand, chiar dupa terminarea intregului obiect.

Se interzice inceperea executiei oricaror lucrari de tencuire, inainte ca suportul in intregime sau succesiv pentru fiecare portiune ce urmeaza a fi tencuita.

Inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (invelitori, plansee), sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte pentru instalatii, tamplarie), precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare (ghermele, praznuri).

Mortarele preparate centralizat vor fi introduse in lucrare dupa ce s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificate de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.

De asemeni mortarele pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o fisa tehnica care sa contina indicarea tuturor caracteristicilor tehnice ale mortarelor.

Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie, utilizarea si aplicarea compozitiei mortarului indicat in proiect si a straturilor succesive in grosimile prescrise.

Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual, cercetand suprafata tencuita, forma muchiilor, scafelor si profiluri.

Suprafetele tencuite sa fie uniforme, sa nu prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria.

Se va verifica planeitatea, verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor si a muchiilor.

4.2.6. STANDARDE DE REFERINTA

- C 18 - 83 - Instructiuni tehnice pentru executarea tencuielilor umede .

- C 17 - 82 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de

zidarie si tencuieli .

- C 16 - 79 - Instructiuni tehnice pentru executarea lucrarilor pe timp friguros

- STAS 1667 - 76 - Nisip natural de rau sau cariera

- STAS 1134 - 71 - Praf de piatra

- STAS 8625 - 70 - Pasta GIPAC

- STAS 6476 - 71 - Pigmenti naturali

- N 140 - 79 - Prepararea mortarelor

- STAS 7058 - 80 - Aracet E 50

- STAS 790 - 80 - Apa pentru mortare

- STAS 1500 - 78 - Ciment PA 35

- STAS 146 - 80 - Var pasta

- STAS 9201 - 80 - Var hidratat in pulberi

- STAS 545 - 66 - Ipsos de constructii

- STAS 138 - 75 - Carton asfaltat CA 400

4.3. ZUGRAVELI

4.3.1. GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru lucrari de zugraveli cu lapte de var la pereti din zidarie ce au fost tencuiti.

Zugravelile cu lapte de var se aplica la interior cat si la exterior.

4.3.2. MATERIALE

- Ulei de in - STAS 16 - 70

- Ulei tehnic de in    - STAS 18 - 70

- Ulei tehnic de rapita    - STAS 2078 - 70

- Ulei tehnic de floarea soarelui    - STAS 2710 - 70

- Var pentru constructii    - STAS 146 - 70

- Apa pentru mortare    - STAS 790 - 73

- Oxizi pigmenti pentru vopsele

- Hartie pentru slefuire uscata    - STAS 1581 - 71

- Corpuri abrazive cu liant economic    - STAS 4593 - 68

4.3.3.TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA MATERIALELOR

Varul gras in bulgari se livreaza in vrac si se transporta in vagoane inchise.

Depozitarea materialelor pentru zugraveli se va face in depozite inchise sau acoperite, ferite de umezeala. Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor. Se recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre +7C si +20C. In timpul depozitarii se va urmarii ca ambalajul sa fie ermetic inchis, pentru a se evita scurgerea, uscarea sau murdarirea produselor.

La locul de munca, compozitia de zugraveala se transporta si se pastreaza in galeti de tabla zincata.

4.3.4. EXECUTIA LUCRARILOR

1. Operatiuni pregatitoare

Lucrarile care trebuie terminate inainte de inceperea zugravelilor vor fi :

- terminarea executiei instalatiilor electrice, sanitare ;

- efectuarea probelor prescrise pentru instalatii ;

- montarea tamplariei cu exceptia drucarelor si sildurilor ;

- executarea pardoselilor reci, inclusiv lustruirea ;

- rectificarea planseelor si a tencuielilor ce urmeaza a fi zugravite ;

- executarea placajelor.

2. Pregatirea stratului suport

In vederea finisarii cu zugraveli de var, suprafetele trebuie sa fie driscuite cat mai fin, astfel ca urmele de drisca sa fie cat mai putin vizibile ; toate reparatiile trebuie sa fie executate ingrijit, terminate si uscate.

La suprafetele de beton plane si netede, toti porii ramasi de la turnare se vor umple cu mortar de ciment-var. De asemenea, petele ca urme de decofrol se vor freca cu piatra de slefuit sau cu perii de sarma. Dupa aceea suprafata se va curata bine de praf, pentru a se asigura aderenta stratului de finisaj pe suprafata suport.

Inainte de inceperea lucrarilor de zugravire a fatadelor trebuie sa fie complet executate toate lucrarile de la fatada constructiei ca : jgheaburi, burlane, glafuri, socluri si trotuare.

3. Prepararea compozitiilor de zugraveli cu lapte de var

Laptele de var folosit la zugraveli se prepara din var pasta gata stins, prin diluarea pastei de var cu apa in proportie de 1 parte var la 1,5 parti apa (in volume) si amestecare pana la perfecta omogenizare. In cazul ca nu exista pe santier var gata pregatit laptele de var se poate prepara din bulgari in proportie de 2.2,5 parti apa la 1 parte var bulgari (in volume). Nu se va face prepararea in recipienti (butoaie, galeti) din tabla neagra, deoarece ruginesc si schimba culoarea laptelui de var.

Varul pasta poate fi folosit la zugraveli dupa 3 - 5 zile de la preparare.

Laptelui de var I se adauga amestecand continuu, pana la omogenizare, grasimi (ulei de in, de rapita sau de floarea soarelui in proportie de 12% - in volume). Se mai poate folosi si seu topit tehnic, in aceeasi proportie, care insa se va incalzi pana la topire si se va amesteca numai in cazul prepararii laptelui de var bulgari si anume inainte de racirea amestecului.

Pentru zugraveli colorate se va adauga in compozitie pigmenti pana la nuanta dorita. Laptele de var strecurat se amesteca cu colorantul muiat in apa cu 24 ore inainte de strecurare. Este necesar ca compozitiile colorate sa se prepare in cantitati suficiente pentru zugravirea cel putin a unei incaperi (la interior) sau a unei fatade (la exterior) pentru a se evita variatiile de nuanta in cadrul aceluiasi camp vizibil.

Inainte de intrebuintare, compozitia se va strecura prin site fine (900 ochiuri/cm2) cu tesatura din sarma de alama pentru retinerea atat a impuritatilor cat si a particulelor de var nestins sau de pigment.

5. Conditii de executie

Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe numai la o temperatura a aerului, de cel putin +5C. Acest regim se va mentine in tot timpul executarii lucrarilor si cel putin inca 8 ore dupa executarea lor.

Finisarea nu se va executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la inceperea ploii (in conditii de temperatura care sa permita uscarea suprafetelor).

De asemenea, se va evita lucrul la fatade in orele de insorire maxima sau vant puternic, pentru a evita uscarea accelerata si craparea peliculei.

Inainte de inceperea zugravelilor se va verifica daca suprafetele stratului suport au atins umiditatea de regim de 3%. Aceasta se obtine in conditii obisnuite (umiditate relativa a aerului de 60% si temperatura de +18C.20C), dupa cca 30 zile de la executarea mortarelor. Umiditatea se verifica cu aparatul electric tip Hygrometter (bazat pe principiul variatiei rezistivitatii electrice a materialelor functie de umiditatea lor), sau cu aparatul de carbid tip C.M. In lipsa acestor aparate indicate, se poate verifica daca stratul suport s-a uscat suficient prin urmatoarea metoda: cu ajutorul unei pensule curate se aplica pe o portiune mica (circa 2 x 5cm) din suprafata suport o solutie de fenolftaleina in alcool, in concentratie de 1% ; daca portiunea respectiva se coloreaza in violet sau roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3%.

6. Executia zugravelilor

Zugravelile cu lapte de var se executa in doua-trei straturi. Primul strat are rol de grund (constituind stratul de legatura intre suprafata pregatita si zugraveala), el creeaza o suprafata uniforma ca porozitate, putere de absorbtie si culoare.

Aplicarea primului strat se va face imediat dupa terminarea lucrarilor pregatitoare, cel mult dupa 24 ore. In caz contrar, stergerea prafului se va efectua din nou inainte de aplicarea primului strat de zugraveala.

Se va avea in vedere delimitarea de la inceput a suprafetelor care trebuie sa fie zugravite diferit, prin trasarea unor linii subtiri intre suprafetele respective.

Zugraveala se aplica prin stropire cu aparate de pulverizat. Pentru a asigura o mai buna aderenta de stratul suport, primul strat de zugraveala se poate aplica cu bidineaua.

Se admite si aplicarea manuala cu bidineaua a tuturor straturilor zugravelii numai pe suprafete mici.

In cazul zugravelii manuale, intinderea straturilor se va face, purtandu-se bidineaua pe directii perpendiculare. La plafoane, ultima netezire se va face pe directia luminii (spre fereastra), iar la pereti in sens orizontal. In timpul lucrului se vor evita depunerile la fundul vasului.

Fiecare strat de zugraveala se va aplica numai dupa uscarea celui precedent.

Pentru aplicarea zugravelii mecanizate prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizat ;

-cu actiune discontinua, la care pentru fiecare alimentare a rezervorului cu compozitia de zugraveala este necesara intreruperea lucrului ;

-cu actiune continua la care compozitia de zugraveala este absorbita de pompa aparatului printr-un furtun, dintr-un vas alimentat continuu.

Pentru aplicarea zugravelii cu actiune discontinua, se poate folosi aparatul tip Calimax.

Inainte de aplicarea compozitiei de zugraveala se executa urmatoarele operatiuni pregatitoare :

- se umple rezervorul cu compozitia de zugraveala, asezandu-se pe gura rezervorului o sita pentru strecurarea ei ;

- se ridica presiunea in rezervor prin pompare manuala la 3.5 atmosfere ;

- se deschide robinetul si se regleaza jetul ;

- se verifica manometrul si legatura furtunului la rezervorul si la tija duzei.

Pentru aplicarea zugravelii cu actiune continua se poate folosi aparatul electric de zugravit (AEZ - 1) cu compozitia de zugraveala strecurata in prealabil. Se alimenteaza continuu un recipient separat pe masura consumului de unde este absorbita prin furtun in rezervorul de presiune si respinsa prin furtunul de refulare in pulverizator.

Inainte de aplicarea compozitiei de zugraveala se executa urmatoarele operatiuni pregatitoare :

- se prepara compozitia de zugraveala cu o astfel de consistenta incat sa se asigure posibilitatea de a fi pulverizata si se strecoara prin sita ;

- se umple recipientul de alimentare continua si se introduce furtunul de absorbtie in acest recipient ;

- se actioneaza pompa cu membrana pana la presiunea de 5.6 atmosfere si se deschide robinetul pulverizatorului ;

- se verifica buna functionare a aparatului (manometrul), legatura furtunului de absorbtie cu aparatul, legatura furtunului de refulare cu duza si cu pulverizatorul, starea de functionare a pompei si a pulverizatorului ;

- se regleaza jetul.

Pentru executarea zugravelilor cu aparatele de pulverizat se procedeaza in felul urmator:

- se ridica presiunea in pompa pana la cea de lucru, se deschide robinetul de la pulverizator si se incepe stropitul ;

- jetul sub care compozitia de zugraveala iese din duza pulverizatorului trebuie sa fie cu stropi fini si in unghi drept fata de suprafata care se finiseaza, iar duza sa se afle la o distanta de suprafata de 0,75.1,00m, astfel incat compozitia care se pulverizeaza sa nu cada pe jos si sa nu ricoseze ;

- pentru aplicarea uniforma a compozitiei de zugraveala, se executa cu duza pulverizatorului, miscari in spirala ;

- fiecare strat se aplica numai dupa uscarea celui precedent .

Dupa terminarea lucrului se va spala aparatul atat la interior cat si la exterior precum si furtunul si pulverizatorul prin introducerea unei cantitati de apa in interiorul aparatului, creandu-se din nou presiune.

La zugravirea fatadelor, pentru a se impiedica uscarea brusca si cojirea zugravelilor, se va evita aplicarea acestora pe soare puternic. Aplicarea se va face in primele ore ale diminetii sau dupa amiaza (in lunile de vara). In cazul cand este necesar sa se lucreze pe timp insorit, suprafata se va uda cu apa in prealabil.

4.3.5. VERIFICAREA SI CALITATEA LUCRARILOR

Controlul se va face din timpul executiei de catre executant, prin organele sale de control tehnic de calitate, precum si de catre beneficiar si proiectant, urmarindu-se respectarea prevederilor din proiect.

Pe parcursul executarii lucrarilor de zugraveli, se verifica in mod special de catre seful punctului de lucru urmatoarele :

- indeplinirea conditiilor de calitate ale suprafetelor suport, consemnandu-se aceasta in procese verbale de lucrari ascunse ;

- calitatea principalelor materiale ce intra in opera conform standardelor si normativelor interne de fabricatie respective ;

- respectarea prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier ;

- corectitudinea executiei

Pentru lucrari gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere sau refacere.

Receptia lucrarilor de zugraveli se va face numai dupa uscarea lor completa.

Examinarea se va face vizual, verificandu-se urmatoarele :

- corespectarea zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile proiectului si dispozitiile ulterioare, spre a se constata concordanta lucrarilor executate cu prevederile acestora ;

- aspectul zugravelilor, ele trebuind sa aibe un ton de culoare uniforma, sa nu prezinte pete, scurgeri, stropi, basici si cojiri, fire de par sau urme de la bidinea.

Nu se admit corecturi sau retusari locale care distoneaza cu tonul general, chiar la distante mai mici de 1m;

- verificarea aderentei zugravelilor interioare si exterioare prin frecarea usoara cu palma pe perete. O zugraveala aderenta nu trebuie sa se ia pe palma ;

- rectilinitatea liniaturilor de separatie se verifica cu ochiul si la nevoie cu un dreptar de lungime adecvata. Ele trebuie sa fie fara innadiri si de o latime uniforma pe toata lungimea lor, neadmitandu-se la un perete mai mult de doua devieri izolate, care sa nu se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2mm.

Intretinerea zugravelilor se va face prin curatarea de praf cu perii cu coada lunga cu fire de par sau sintetice .

4.3.6. STANDARDE DE REFERINTA

- Normativ C 66 - 70 - Instructiuni privind executarea si receptionarea

lucrarilor de zugraveli.

4.4.VOPSITORII

4.4.1.GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru lucrari de vopsitorii cu vopsea de ulei pe tamplarie de lemn si metal.

4.4.2. MATERIALE

Materialele folosite la vopsitorii sunt folosite la tamplarii de lemn si metalice atat la interior cat si la exterior.

Materialele utilizate la executarea vopsitoriilor sunt urmatoarele :

- Benzina de extractie    - STAS 47 - 75

- Diluant 104 - STAS 3124 - 75

- Grund pentru astupat porii    - STAS 5192 - 75

- Chit pe baza de ulei    - STAS 6592 - 75

- Vopsele, lacuri emailuri pe baza de ulei

- Grund anticoroziv, pe baza de minium de plumb 351 - 6

- Diluant pentru chit de cutit pe baza de ulei D 001 - 3

- Ceara de albine - STAS 3064 - 74

- Ceara pentru parchet

- Alcool tehnic

- Hartie pentru slefuire uscata    - STAS 1581 - 61

- Panza pentru slefuire uscata - STAS 1582 - 61

- Lichid de lustruit    - STAS 5190 - 75

- Decapant D 002 - 10

- Apa de lustruit Novolin Super D 002 - 31

4.4.3. TRANSPORTUL,LIVRAREA SI DEPOZITAREA MATERIALELOR PENTRU VOPSITORII

Materialele utilizate la lucrari de vopsitorie, produse de M.I.Ch. se vor livra si transporta in bidoane de tabla cu capacitatea de 0,250 ; 0,500 ; 1,00 ; 5,00 ; 10,00 ; 15,00; 25,00 litri sau butoaie din PVC cu saci din polietilena la interior cu capacitatea de 50kg.

Ele se vor depozita separat de lacuri, in locuri uscate si ferite de inghet.

Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor, avand scris pe usa urmatoarea inscriptie :

- PERICOL DE FOC

- NU FUMATI

- NU INTRATI CU FOC DESCHIS

Se recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre +7C si +20C.

In timpul depozitarii se va urmari ca ambalajul sa fie ermetic inchis, pentru a se evita scurgerea, uscarea sau murdarirea produselor.

La manipularea recipientelor cu lac sau cu vopsea cu solventi inflamabili, acestea trebuie sa fie acoperite, iar muncitorii care le transporta vor trece cu ele numai prin locuri fara foc deschis si nu vor fuma.

4.4.4.EXECUTIA LUCRARILOR DE VOPSIRE

1. Operatiuni pregatitoare

Lucrarile ce trebuie terminate inainte de inceperea vopsitoriilor :

La lucrarile de vopsitorie aplicarea ultimului strat se va face numai dupa terminarea completa a zugravelilor si inainte de finisarea imbracamintilor de pardoseli (curatire, lustruire) luandu-se masuri de protejare contra murdaririi imbracamintilor pardoselilor.

Vopsitoria pe tamplarie se va face dupa verificarea montarii corecte si buna functionalitate, dar inaintea montarii drucarelor si sildurilor.

2. Pregatirea stratului suport

A. Pregatirea suprafetei tamplariei de lemn

Tamplaria va fi mai intai verificata de tamplar in privinta bunei executii si functionari si reparata in ceea ce priveste degradarile survenite in timpul transportului sau montajului, dupa care este luata in primire de vopsitor.

Vopsitorul verifica si corecteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate, cuiele ingropate, prelingerile de rasina sau alte murdarii curatate.

Umiditatea tamplariei inainte de vopsire trebuie sa nu depaseasca media de 15%.

Verificarea umiditatii se poate face cu aparatul electric tip Hygromette.

Accesoriile metalice ale tamplariei care nu sunt nichelate sau lacuite din fabricatie, vor fi grunduite cu grund anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei.

B. Pregatirea suprafetei tamplariei metalice

Tamplaria metalica se aduce pe santier gata grunduita cu un grund anticoroziv de minium de plumb corespunzator vopselei care se aplica .

Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, pacura, grasimi, mortar, noroi, gheata sau zapada.

Rugina se indeparteaza prin frecare cu perii de sarma, spacluri de otel, razuitoare, piatra abraziva sau prin sablare sau ardere cu flacara.

Petele de grasime se sterg cu tampoane muiate in solventi de benzina usoara. Se interzice folosirea petrolului lampant sau a benzinei auto, care pot inlesni corodarea metalului.

3. Executarea vopsitoriei

Inceperea lucrarilor de vopsitorie se va face numai la o temperatura a aerului, in mediul ambiant de cel putin +15C. Acest regim se va mentine in tot timpul executarii lucrarilor si cel putin 15 zile dupa executarea lor.

Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la incetarea ploii (in conditii de temperatura care sa permita uscarea suprafetei).

La tamplaria de lemn inainte de inceperea lucrarilor de vopsitorie sa se verifice daca suprafata suport a atins umiditatea de regim in medie 15%.

Se va tine seama de indicatiile in ceea ce priveste compatibilitatea dintre natura fiecarui tip de finisaj si stratul suport pe care se aplica.

Totodata se interzice folosirea vopselelor cu termen de utilizare depasit. Acestea vor putea fi folosite numai dupa verificarea si confirmarea de catre un laborator de specialitate a pastrarii caracteristicilor vopselelor in limitele prevazute in standardele si normele interne de fabricatie.

Pe tamplaria gata grunduita se va executa chituirea defectelor locale. Dupa aceea se va executa slefuirea locurilor chituite si stergerea de praf dupa uscare.

In cazul cand se finiseaza cu lacuri transparente suprafetele nu vor fi spacluite, ci numai slefuite, grunduite si lacuite.

Slefuirile succesive se fac cu hartie sau panza de slefuit, cu granulatii din ce in ce mai mici, pentru diferite straturi in functie de rugozitatea suprafetei suport si de calitatea ceruta.

Aplicarea vopselei se face de obicei in doua-trei straturi, in functie de calitatea ceruta.

In cazul finisarii transparente se aplica un strat de grund si 1 - 2 straturi lac de ulei.

Inainte de aplicare, vopseaua se strecoara prin site fine (900 ochiuri/cm2) si se potriveste la consistenta necesara de lucru, prin amestecarea cu diluant corespunzator cu natura vopselei respective, amestecul facandu-se cu 5.10% diluant.

Vopseaua se va aplica intr-un strat uniform fara a lasa urme mai groase sau mai subtiri de vopsea si va fi intinsa pana la obtinerea unei bune adeziuni de stratul inferior.

Se recomanda ca tamplaria detasabila sa fie vopsita in pozitie orizontala.

Straturile de vopsea succesive se intind pe directii perpendiculare, unul fata de celalalt.

La tamplaria de lemn stratul de vopsea se intinde de preferinta in lungul fibrelor lemnoase.

Dupa aplicarea primului strat de vopsea, aceasta se netezeste cu pensule speciale cu parul moale. Dupa uscare, suprafata se slefuieste cu hartii de slefuit HS 80.

Dupa aplicarea ultimului strat de vopsea aceasta se va netezi cu pensule moi.

In cazul ca este necesar, dupa fiecare strat de vopsea (cu exceptia ultimului) se executa slefuiri sau eventual chituiri - slefuiri intermediare.

Chituirea se face cu chit de ulei. Dupa fiecare slefuire se sterge praful de pe suprafata, cu pensule moi sau carpe care nu lasa scame.

Slefuirea si aplicarea unui strat nou se face numai dupa minim 24 ore de la aplicarea stratului precedent, dupa uscarea acestuia.

Incaperile unde se vopseste trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, insa fara curenti puternici de aer.

In cazul incaperilor cu umiditate crescuta, se recomanda ca suprafetele vopsite sa nu se tufuiasca, acestea trebuind sa ramana netede pentru o intretinere mai buna.

Foile de usi, cercevelele ferestrelor si a altor elemente detasabile, pot fi vopsite si inainte de montarea lor, cu conditia ca efectuarea lucrarilor de vopsitorie a acestora si depozitarea elementelor acestora sa se faca intr-o incapere lipsita de praf si curent.

In cazul in care la terminarea lucrului in vas ramane vopsea neconsumata, se toarna peste aceasta putin solvent, pentru a se impiedica formarea unor pojghite tari pana la inceperea lucrarilor de vopsitorie.

La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate se vor lua masuri ca toate lucrarile de pregatire sa fie executate cu deosebita grija.

Vopsirea se executa cu compozitii speciale gata preparate pentru vopsirea mecanizata, sau cu compozitii obisnuite pentru vopsirea manuala, care se dilueaza inainte de intrebuintare pana la consistenta necesara stropirii.

Diluarea se face adaugand diluant in proportie de 10.15% din cantitatea vopselei. Inainte de incarcarea rezervorului pistolului de vopsit, vopseaua se strecoara prin site de matase (900 ochiuri/cm2).

Vopsirea mecanizata se executa cu o instalatie de pulverizat fabricata la Intreprinderea 6 Martie Timisoara, compusa din: compresor de aer, rezervor de vopsea, furtun de cauciuc, pistol de pulverizat.

Presiunea de lucru va fi cuprinsa intre 3 - 5 atmosfere. Se pot folosi pistoale cu rezervorul de vopsea de 1 litru atasat deasupra sau dedesubtul pistolului.

Vopsirea se executa tinandu-se pistolul la o astfel de distanta de pe elementul vopsit, incat jetul de vopsea sa acopere o suprafata cat mai mare posibil, iar ceata formata de stropi sa fie cat mai mica. Distanta optima de la pistol la elementul de vopsit este de 15.20cm. Pistolul se va tine cu jetul perpendicular pe suprafata de vopsit sise va purta in sens spiralat. Dupa fiecare umplere a rezervorului, daca este necesar, se regleaza deschiderea duzei pulverizatorului si presiunea aerului.

Vopsirea propriu-zisa se executa dupa terminarea grunduirii, chituirii si slefuirii suprafetei, ca si in cazul vopsitoriilor executate manual. Chitul folosit va fi chit de stropit special pentru aplicarea cu pistolul.

Succesiunea operatiilor si restul prevederilor privind timpul de uscare in straturi.

Numarul straturilor, pastrarea materialelor la locul de lucru intretinerea sculelor sunt cele indicate la vopsirea manuala.

In plus, se va avea grija ca la orice intrerupere a lucrului si la terminarea lucrului, pistolul sa fie bine curatat cu solvent (benzina sau white-spirt), atat la interior prin pulverizarea unei mici cantitati de solvent cat si la exterior.

Suprafetele care nu trebuie vopsite, sau ferite de vopsea, se vor proteja printr-un ecran separator (carton, placaj, tabla, etc).

4.4.5.VERIFICAREA LUCRARILOR DE VOPSITORIE

Controlul in timpul executiei se face de catre executant, prin organele sale de control tehnic de calitate, precum si de catre beneficiar si proiectant.

La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn sau metalice bine chituite si slefuite in prealabil, se va controla ca accesoriile metalice vizibile (silduri, drucare, cremoane, diverse) sa nu fie patate cu vopsea.

Nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele de tamplarie vopsite.

Se va examina vizual daca tevile instalatiilor sunt vopsite in culoare uniforma, fara pete, urme de pensula, crapaturi sau alte defecte.

Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere sau refacere.

Receptia lucrarilor de vopsitorie se va face numai dupa uscarea lor completa.

4.4.6.MASURI SPECIALE DE TEHNICA SECURITATII MUNCII SI P.S.I.

La executarea lucrarilor de vopsitorii se vor avea in vedere :

- Normele republicane de protectia muncii aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu ordinele nr.34/1975 si nr. 60/1975 ;

- Normele de protectia muncii aprobate de M.C.Ind. cu ordinul nr.7N/1970, cap.XVII B

- Norme P.S.I. in vigoare .

Totodata se va avea in vedere ca in imediata apropiere a locului unde se lucreaza cu vopsele sa fie asezate stingatoare de incendiu in numar suficient, la loc vizibil si usor accesibil.

In jurul locului unde se lucreaza cu aceste materiale, pe o raza de cel putin 10m trebuie sa fie puse afise usor de citit de la o distanta cu inscriptiile :

- FUMATUL STRICT INTERZIS

- NU VA APROPIATI CU FOC DESCHIS

- NU SUDATI

- NU IMPUSCATI CU PISTOLUL PENTRU BOLTURI

Muncitorii care prepara amestecuri de vopsele sau solventi inflamabili, le traverseaza din butoaie in bidoane, trebuie sa poarte ochelari de protectie si sa efectueze aceste operatii in locuri ferite de surse de foc.

La folosirea pentru vopsit a instalatiilor mecanice sub presiune se vor prevedea aparate de masura si control necesare functionarii acestora in conditii de securitate.

4.4.7. STANDARDE DE REFERINTA

- C 3 - 76 - Instructiuni tehnice pentru executarea lucrarilor de vopsitorii

- STAS 47 - 75 - Benzina de extractie

- STAS 3124 - 75 - Diluant 104

- STAS 5192 - 75 - Grund

- STAS 6592 - 75 - Chit pe baza de ulei

- N.I. 90 - 61 - Vopsele, lacuri emailuri pe baza de ulei si grund anticoroziv, pe baza

de minium de plumb 351 - 6

- STAS 3064 - 74 - Ceara de albine

- STAS 1581 - 61 - Hartie pentru slefuire uscata

- STAS 1582 - 61 - Panza pentru slefuire uscata

- STAS 5190 - 75 - Lichid de lustruit

- N.I. 1708 - 61 - Decapant D 002 - 10

- N.I. 2062 - 62 - Apa de lustruit Novolin Super D 002 - 31

4.5. PLACAJE DIN FAIANTA C 6 - 86

Placajele de fainata se aplica pe pereti din zidarie la interior la cel putin o luna dupa executarea intergral a zidurilor si acoperirea cladirii.

Lucrarile de placare se fac dupa terminarea urmatoarelor lucrari:

-invelitoarea cladirii, amenajarea scurgerilor in solutie definitiva;

-tencuirea tavanelor si a peretilor ce se placheaza;

-montarea conductelor si efectuarea probelor;

-executarea imbracamintii pardoselilor reci, se poate face inainte sau dupa aplicarea faiantei;

-montarea tocurilor la ferestre si a tocurilor la usi, in afara de pervazuri care se monteaza dupa executarea placajelor astfel ca pervazurile sa acopere rostul dintre toc si peretele placat;

-montarea diblurilor sau a dispozitivelor de fixare a consolelor obiectelor sanitare;

-imbracamintile pardosdelilor reci, mozaic, gresie, marmura, se pot executa fie inainte, fie dupa montarea placajului;

-plintele sau scafele prefabricate se vor monta inaintea placajului, iar cele turnate monolit se vor executa dupa montarea placajului.

Aplicarea placilor de faianta la pereti se face numai pe suprafete uscate, pregatite dinainte, cu abateri de planeitate cuprinsa intre 3mm pe verticala si 2mm pe orizontala, eventualele neregularitati neputand depasi 2mm.

Placile de faianta se aplica pe suprafata pregatita numai la nivelul spritului de ciment, grundul aplicandu-se pe spatele fiecarei placi respectand trasarea pentru placare facuta cu dreptarul pe orizontala si verticala si cu nivela cu bula de aer.

Verticalitatea se verifica cu ajutorul unor repere verticale, alcatuite din bucati de faianta fixate provizoriu cu mortar de ipsos. Placile curate si tinute in apa cel putin o ora inainte de utilizare, se monteaza in randuri orizontale incepand de la colturi, de la stanga la dreapta si de la plinta sau scafa in sus.

Dupa montarea a 3 - 4 randuri de placi se va verifica planeitatea peretului. Dupa 4 - 6 ore de la montare resturile de mortar se vor curata prin frecare cu o carpa umezita.

Rostuirea se va face la un nivel de 6 - 8 ore de la inceperea aplicarii placajului si se va executa cu ciment alb, cu o pensula cu peri mari si cu spaclu de plastic. Dupa o ora de la rostuire se sterge suprafata placajului cu o carpa umezita cu apa.

Receptia lucrarilor de faiantare consta in controlarea aspectului general al placajului in ceea ce priveste uniformitatea culorii, planeitatea, verticalitatea sau orizontalitatea suprafetelor placate, executarea ingrijita a rosturilor, fixarea placilor pe pereti.

Liniile de intersectie la colturi intrande si iesinde trebuie sa fie verticale si rectilinii, randurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi continui de latime uniforma.

Liniile de racordare a placajului cu plinta sau scafa, terbuie sa fie rectilinii, fara ondulari in plan vertical sau orizontal, rostul se etanseizeaza cu pasta de ciment.

La racordarea suprafetei placajului cu tencuiala, aceasta terbuie sa acopere jumatate din grosimea placii, linia de racordare trebuie sa fie dreapta in plan vertical si orizontal.

Gaurile din jurul strapungerilor se vor masca cu rozete metalice respectiv capetele intrerupatoarelor, prizelor.

Gaurile din jurul suruburilor de fixare a unor obiecte sanitare nu trebuie sa fie vizibile de sub elemente fixate - oglinda.

Curatarea suprafetelor faiantate se va face cu substante si materiale care sa nu duca la zgarierea glazurii placilor. Se vor exclude buretii de sarma, piatra ponce, pulberi care nu au o granulatie fina.

Tinand seama ca asemenea lucrari sunt lucrari cu un caracter de finisaj pretentios, introduse pentru imbunatatirea calitatii, receptia se va face cu toata exigenta, nerespectarea conditiilor de mai sus conducand la respingerea lucrarii.

4.6. PARDOSELI

4.6.1.GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice in vederea realizarii pardoselilor de mozaic si gresie ceramica .

4.6.2. MATERIALE UTILIZATE

- Piatra de mozaic - STAS 1134 - 71

- Placi de gresie ceramica - STAS 5939 - 80

- Ciment Portland - STAS 388 - 80

- Ciment Pa 35 - STAS 1500 - 78

- Ciment alb Portland - STAS 7055 - 87

- Agregate naturale - STAS 1667 - 76

- Acid clorhidric tehnic - STAS 339 - 76

- White-spirit rafinat tip C - STAS 44 - 66

- Corpuri abrazive - STAS601/1 - 84

- Apa pentru constructii - STAS 790 - 84

- Acid oxalic tehnic - STAS 4992 - 68

- Oxizi coloranti - Standarde liante L17

4.6.3. TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA MATERIALELOR PE SANTIER

Piatra de mosaic se va contracta, livrata in saci de 50 kg, pe sortimente si culori diferite.

Transportul se face cu mijloace de transport acoperite .

Placile de gresie ceramica se vor livra si transporta in cutii de carton ( max. 40 kg/buc).

Acidul clorhidric ethnic se va depozita , transporta si manipula cu respetarea prevederilor in vigoare referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive. Transportul se va face in ambalaje de sticla sau material plastic , care vor fi inchise cu dopuri de sticla sau de plastic.

Ambalajele cu white-spirit se vor depozita in magazii aerisite sau aer liber, ferrite de razele solare, numai 3 zile .

Acidul oxalic ethnic livrat in butoaie de lemn sau alte ambalaje , se vor depozita in magazii uscate.

4.6.4. EXECUTAREA LUCRARILOR DE PARDOSELI

Alcatiurea structurii pardoselilor din mozaic si gresie ceramica va fi :

- sapa din mortar de ciment de egalizare de 30 mm grosime ;

- imbracaminte din mozaic turnat de 10 mm grosime sau gresie ceramica ;

- plinte minolit de mozaic sau din gresie ceramica .

1. Executarea pardoselilor din mozaic

Stratul suport se va realiza pe un suport rigid de beton dintr-un strat de mortar de ciment de poza de 30 mm grosime ; se vor lasa rosturile de turnare la suprafetele mari ,la 2-2.5m distanta in ambele sensuri. Se recomanda ca imbracamintea de mozaic sa se execute imediat dupa terminarea prizei mortarului de sapa , insa inainte de intarirea acestuia .

Imbracamintile din mozaic se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment cu piatra de mosaic, de marimea si culoarea comandata . Imbracamintile din mozaic se vor executa cu piatra de mosaic cu granulozitate continua sau discontinua, de aceiasi provenienta si culoare sau de provenienta si culori diferite . Cand se va folosi piatra de mosaic de provenienta diferita , rezoistenta la uzura a accestora trebuie sa fie egala.

Cantitatea de ciment va fi de 600 kg la 1 mc de piatra de mosaic .Pentru colorarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mosaic se pot adauga coloranti minerali sau cimenturi colorante in proportie de cel mult 5% din greutatea cimentului. Prepararea mortarului de ciment cu piara de mosaic se va face amestecand intai bine, in stare uscata cimentul si colorantul , amestec care apoi se rastoarna peste piatra de mosaic asezata in prealabil pe o platforma , dupa care se amesteca bine cu lopata, pentru a se asigura raspanirea uniforma a granulelor de mosaic in masa . Apoi se va adauga apa necesara pana se va obtine un mortar care sa se intinda usor.

Imbracamintile din mozaic se vor executa plane si orizontale.