CONSTRUCTII PENTRU DEPOZITAREAPRODUCTIEI VEGETALE

CONSTRUCTII PENTRU DEPOZITAREAPRODUCTIEI VEGETALE

Conservarea produselor agricole reprezinta complexul de masuri care se aplica pentru limitarea maxima a proceselor vita1e ale masei de depozitat, mentinerea acesteia un timp indelungat in stare latenta si reducerea pierderilor fiziologice si mecanice in .timpu1 pastrarii. Produsele vegetale care se depoziteaza pot fi: seminte (boabe), legume, fructe, nutreturi murate.

1 Constructii Pentru Depozitarea Semintelor

Dupa felul depozitarii cerealelor, constructiile pot fi impartite in doua grupe: ¾ constructii de depozitare pe orizontala cum sunt: platformele de beton descoperite, patulele, soproanele, magaziile; ¾ constructii de depozitare pe verticala cum sunt: silozurile cu depozitare in celu1e (compartimente inalte).

1.1 Patule. Sunt constructii destinate depozitarii porumbului sub forma de stiuleti. Latimea de depozitare intr-un patu1 este de maximum 200 m; la latimi mai mari se executa cosuri de tiraj pentru a permite uscarea porumbu1ui. Ca materiale de constructie se folosesc lemnul, betonu1 si mai rar metalul.

Patulele din lemn (fig. 7.28) sunt constructii simple, usor de executat, cu pret de cost redus, dar au durabilitate mica in timp.

Patulele prefabricate din beton armat se realizeaza din elemente de greutate redusa (pana la 150 daN) asamblate prin bulonare sau prin monolitizarea mustati1or din otel-beton prevazute la executia elementelor prefabricate.

1.2 Magazii de cereale. Magaziile reprezinta tipul de constructie cel mai indicat pentru depozitarile de lunga durata. Elementu1 important care caracterizeaza magazia este inaltimea de depozitare care poate fi 2,508,00 m; cresterea inaltimii de depozitare mareste capacitatea magaziei si

o face proprie unei mecanizari avansate, dar scumpeste constructia intrucat zidurile de sprijin sunt puternic solicitate. Materialele utilizate in mod curent sunt lemnul, zidaria de caramida, otelul, betonul armat monolit sau elementele prefabricate din beton armat.

Structurile de rezistenta din lemn pot fi realizate in intregime din lemn (atat acoperisul cat si peretii) sau se pot folosi ferme din lemn pentru acoperis, peretii fiind din zidarie de caramida (fig. 7.29).

Structurile de rezistenta din metal se rea1izeaza similar structurilor din lemn, metalul putand fi uti1izat numai la acoperis sau pot fi realizate structuri de rezistenta in intregime din metal.

Structurile din beton armat pot fi realizate monolit sau din elemente prefabricate, u1tima varianta avand cea mai mare utilizare. Pentru a permite industrializarea executiei constructiei prefabricatele utilizate sunt cele de tip industrial: grinzi T sau TT, drepte sau curbe, chesoane de acoperis, ferme prefabricate rea1izate din tronsoane asamblate prin precomprimare cu acoperis usor (placi portante din beton celular autoclavizat sau pane de acoperis cu azbociment ondulat). (fig.7.30)

Fig. 7.30 Magazie de cereale. cu structura de rezistenta din .elemente prefabricate si peretii exteriori din zidarie de caramida:

1-chesoane sau grinzi TT; 2-grinda prefabricata longitudinala; 3-stalp prefabricat; 4-fundatie pahar; 5-zidarie de caramida; 6-contraforti; 7-fundatie continua.

1.3 Silozuri pentru cereale. Prin siloz se intelege un ansamblu constructiv destinat depozitarii pe timp relativ indelungat a materialelor granulare si pulverulente curatate si sortate. Depozitarea se face in elemente verticale denumite celule, care pot fi unitare sau grupate; avantaje constructive si economice se realizeaza cand inaltimea celulelor este de 510 ori mai mare decat diametrul sau latura.

In principal silozurile se compun din (fig. 7.31): ¾ fundatii, pe care reazema. intreaga constructie; ¾ subsolu1 silozului (galeria inferioara) unde sunt montate instalatiile de golire a celu1elor si de

transport al cerealelor ce se livreaza; ¾ bateriile de celu1e, prevazute la partea inferioara cu palnii de golire; ¾ galeria superioara unde sunt amplasate instalatii1e de umplere cu cerea1e; ¾ turnul si1ozu1ui sau casa masinilor cu elevatoare, masini de curatire si instalatii de livrare a

produselor; ¾ statia de primire si predare la vagoanele de cale ferata; ¾ statia de primire si predare la autovehicu1e; ¾ instalatii de uscare, amplasate in. turnul silozului sau langa bateriile de celule; ¾ instalatii de desprafuire a utilajelor si spatiilor de lucru; ¾ instalatii de gazare a produselor infestate.

Pentru realizarea structurii de rezistenta a si1ozuri1or se utilizeaza zidaria de caramida, metalul, betonul armat monolit sau sub forma de elemente prefabricate. Zidaria de caramida se utilizeaza la silozuri de capacitate redusa si in general armata. Peretii celulelor se realizeaza de 15 sau 25 cm grosime, cu ingrosare in zonele de intersectie ale celulelor.

Silozurile metalice au in general dimensiuni mici si se utilizeaza datorita avantajelor pe care le prezinta: executie rapida, greutate proprie redusa. etc. Sistemul constructiv poate fi: din tabla groasa, (realizat pe principiul rezervoarelor), din chesoane de tabla galvanizata sau de aluminiu, din tabla ondu1ata galvanizata cu rigidizari verticale din profi1e metalice.

Betonu1 armat monolit turnat in cofraje fixe sau glisante este materialul cel mai utilizat la rea1izarea silozurilor de cereale. In figura 7.31 este prezentat un si1oz de cereale, cu structura realizata din beton armat monolit turnat in cofraje glisante. Peretii exteriori ai celulelor marginale sunt izolati termic cu zidarie de caramida cu grosimea de 12,5 cm.

2 Constructii Pentru Depozitarea Legumelor si Fructelor

Legumele si fructele pot fi pastrate in depozite simple (beciuri, santuri, silozuri in pamant), in depozite cu venti1atie mecanica, in depozite frigorifice sau in depozite cu atmosfera controlata.

Pastrarea legumelor si fructelor in depozite frigorifice sau cu atmosfera controlata. constituie solutia cea mai moderna, care permite realizarea conditiilor de temperatura, umiditate si compozitie atmosferica potrivit cerintelor biologice ale produselor.

Un depozit de legume si fructe necesita urmatoarele compartimente functiona1e (fig. 7.32): sala de lucru (receptie, lotizare, conditionare, preamba1are); celu1e de pastrare; atelier mecanic; grup social si anexe administrative; spatii de depozitare a amba1ajelor; rampe de descarcare; cu1oare de circulatie la celulele de depozitare; centrala termica.

Structuri1e de rezistenta la depozitele de capacitati mari se proiecteaza in majoritatea cazurilor din beton armat. Tendinta actuala privind utilizarea betonului armat consta in rea1izarea unei prefabricari integrale a structurii de rezistenta a depozitelor.

    Avand in vedere ca modulul adoptat pentru traveele si deschiderile utilizate la depozite este cel folosit si la ha1ele industriale (30 M), prefabricatele de acoperis (grinzi1e si placile) sunt cele din productie curenta. In figura 7.33 este prezentata sectiunea transversala printr-un depozit de legume si fructe in care s-a realizat o prefabricare aproape integra1a a structurii de rezistenta. Celu1ele de depozitare sunt rezolvate cu panouri prefabricate la pereti, fundatii continue tip pahar; hala de sortare este realizata cu stalpi si grinzi prefabricate de catalog, iar acoperisul din grinzi TT curbe, de 12 m deschidere.

Fig. XIX.65. Schema functionala la un depozit de legume si fructe: 1-ce1ule depozitare; 2-culoar; 3-grup social si administrativ; 4-hala pentru sortare; 5-depozit de ambalaje; 6-centrala termica; 7-centrala frigorifica; 8-linie de garaj.

La proiectarea depozitelor de legume si fructe o atentie deosebita se acorda izolarii termice, care trebuie sa asigure protejarea produselor depozitate atat de inghetul din timpul iernii, cit si de temperaturile ridicate din toamna si primavara, mentinand in celule o temperatura in limitele de-1+6C ceea ce impune adoptarea unei termoizolatii eficiente care trebuie sa imbrace intreaga suprafata interioara a compartimente1or de depozitare cu evitarea puntilor termice.

3. Constructii Pentru Depozitarea Furajelor

Pentru depozitarea si pastrarea furajelor de volum mare se foloseste insilozarea in spatii etanse (silozuri turn anaerobe) sau in spatii neetanse (silozuri verticale sau de suprafata in care fermentarea furajelor se face aerob).

Fig. 7.34. Siloz vertical pentru nutret murat cu structura de rezistenta.
din blocuri mici de beton:
a-sectiune transversala; b-detaliu bloc prefabricat; 1-invelitoare din
azbociment; sarpanta din lemn; blocuri de beton, cu goluri; 4-placa
pentru presarea masei insilozate; 5-scripete;. 6-fundatia radierului; 7-
hidoizolatie;
zidarie de protectie a hidroizolatiei; 9-armatura in rosturi.

Silozurile verticale sunt in general de forma cilindrica si se pot realiza cu structura de rezistenta din metal sau din prefabricate de beton armat. In fig. 7.34 se prezinta sectiunea transversala printr-un siloz realizat din blocuri mici de beton asamblate prin monolitizarea unor armaturi orizontale amplasate in rostuiri si a armaturilor verticale care se monteaza in golurile acestor blocuri.

Silozurile orizontale (de suprafata) se pot realiza ingropate, semiingropate sau la suprafata terenului. Materia1ele utilizate pentru structura de rezistenta pot fi: zidaria de caramida, betonul armat monolit sau prefabricat. Silozurile supraterane cu structura de rezistenta din beton armat monolit se executa in cofraje de inventar sau cu ajutorul cofrajelor glisante prin alunecare pe orizontala.