Orasul Sulina

Orasul Sulina

Sulina face parte din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (RBDD), zona de importanta ecologica nationala si internationala. Este situata la limita de est a teritoriului judetului Tulcea si la granita de est a teritoriului Romaniei.

Sulina se afla intr-o zona a Deltei caracterizata prin populatie sedentara ce desfasoara activitati economice, industriale, agricole si comerciale in permanenta dar in ultimii ani, orasul a cunoscut un declin al activitatii economice, fenomen general pentru cele mai multe dintre localitatile regiunii.

Scopul lucrari este de a studia posibilitatile si modalitatile de revitalizare a frontului la apa al orasului Sulina. Se doreste crearea unei noi personalitati a frontului la apa atat din punct de vedere functional cat si estetic si punerea in valoare a potentialul turistic al orasului prin dezvoltarea unei infrastructuri de suport pentru activitati turistice, de servicii si comerciale.

Datorita pozitiei Sulinei in cadrul Deltei Dunarii, exista posibilitatea aparitiei unui conflict intre conservarea mediului si dorinta de a regenera fronturile de apa nefolosite. "Chiar si activitatile de recreere au avut efecte adverse asupra ecologiei raurilor si apelor curgatoare afectand fauna si habitatul ei: innotul canotajul, pescuitul intra in contradictie cu planurile de conservare a habitatului natural. in plus, dorinta publicului pentru coridoarele

intens folosite este in contradictie cu obiectivele conservarii naturii.'[1] . Constientizarea acestui conflict de interese intre obiectivele dezvoltarii si preocuparea pentru mediul inconjurator este baza unei strategii pentru dezvoltarea fronturilor de apa care sa aiba in vedere ambele aspecte.

Propunerile de restructurare vor trebui sa tina cont de impactul ecologic, sa coreleze potentialul zonei cu aspiratiile locuitorilor acestora dar si cu beneficiile orasului obtinute din revitalizarea acestor zone.

Sulina are avantajul ca beneficiaza de un pachet de legi cu specific aparte, fiecare din ele contribuind la sprijinirea activitatilor din zona si a populatiei.

Legea privind constituirea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii nr.454 din 18 iulie 2001

Acest act normativ instituie un regim special de administrare a Rezervatiei si face referiri la dezvoltarea asezarilor umane si la organizarea activitatilor economice in corelare cu capacitatea de suport a mediului deltaic si a resurselor sale naturale.

In cadrul orasului Sulina este nevoie de acordul si autorizatie de mediu pentru organizarea si desfasurarea activitatilor economico-productive, de turism si agrement, precum si faptul ca Administratia Rezervatiei sprijina si protejeaza activitatile traditionale ale populatiei.

Frontul de apa al Sulinei, conform clasificari lui Owen este reprezentat de marginea construita a platformei cheiului ce reprezinta o tratate obisnuita a marginii apelor pentru orasele portuare din zone protejate.

Avand ca baza teoretica lucrarea lui Rusell Davenport: "The Use of Waterfronts for public and private recreation", in cadrul Sulinei se poate adopta doua din strategiile de dezvoltare pentru a furniza de noi functiuni pe frontul la apa: transformarea structurilor invechite sau disfunctionale ale frontului la apa in elemente profitabile din punct de vedere economic si inlocuirea vechilor structuri cu spatii recreative de agreement si functiuni complementare comerciale, rezultand regenerare urbana.

Regenerarea urbana a orasului Sulina implica si unele riscuri legate de unicitatea mediului natural al Deltei, protejat in cadrul Rezervatiei Biosferei. Ca urmare, orice actiune de promovare a turismului si a refunctionalizarilor vechilor structuri ar trebui sa fie legata de o campanie riguroasa, atat in ceea ce priveste regimul de protectie care ar trebui sa fie respectat in intreaga Delta cat si pentru a delimita cu strictete orice proiect de investitii: "Este dezirabila dezvoltarea infrastructurii in ceea ce priveste hotelurile sau facilitatile pentru organizarea de excursii in Delta, dar este necesar un set de principii ferme pentru a pastra aceste valori pentru generatiile viitoare. Dezvoltarea turismului trebuie sa ajute in mod concret si sensibil populatia locala si sa incurajeze implicarea acesteia ca participanti activi" .

Avand in vedere existenta resurselor naturale neexploatate corespunzator, cat si a resurselor umane disponibile, exista premise pentru o relansare a investitiilor interne si externe in domeniul economic, al turismului, exploatarii stufului, pestelui, si micro-industriei alimentare.

Una din cheile succesului operatiunilor de restructurare din Bilbao este intelegerea faptului ca potentialul orasului poate fi maximizat doar printr-o cooperare coordonata intre administratia publica si sectorul privat.Termeni ca bunastarea comuna sau actiuni sociale sunt prioritati fundamentale ale planului de dezvoltare. Un alt factor care a determinat succesul proiectului a fost o constientizare colectiva a nevoii de cooperare intre toate partile orasului si mai ales constanta acestei cooperari de-a lungul procesului in ciuda schimbarilor administrative, lucru care in contextul american nu ar fi rezistat din cauza fragmentarii politice si juridice. (Richard Marshall - Remaking the image of the city: Bilbao and Shanghai in Waterfronts in Post-Industrial Cities, pag 54)

Asemeni dezvoltarea orasulului Sulinei poate fi favorabila prin realizarea unor proiecte de interes comun cu parteneri din Republica Moldova si Ucraina. Se pot dezvolta proiecte comune in domeniul turismului, prin valorificarea potentialului turistic al Euroregiunii. Prin organizarea unui turism complex se pot dezvolta servicii turistice pe teritoriul celor trei state, oferindu-se posibilitatea ca turistii sa poata cunoaste atat specificitatea celor trei spatii culturale, precum si ceea ce acestea au in comun. In acest sens, este necesara coordonarea eforturilor investitionale ale celor trei parti, in domeniul promovarii al dezvoltarii infrastructurii transporturilor si a celei turistice. (Sulina Rescue 2000, pag. 14)

Un alt aspect important in revitalizarea orasului ar putea fi centralitatea sociala si culturala prin renovarea si reabilitarea unor cladiri emblematice, crearea de noi spatii publice, amenajarea falezei orasului pentru promenada, care vor contribui la imbunatatirea imaginii atat interne, cat si externe a orasului.

In Vancouver plafoanele inalte si spatiul mare al cladirilor a fost ideal pentru realizarea unei piete agralimentara,o galerie de arta, si un teatru. Piata precum si scoala de arte-au fost garantate de investitori. Nu acelasi lucru se poate spune despre santierul naval Charlestown care prezinta o slabiciune in cadrul procesului de conservare si gasirii de noi functiuni potrivite cladirilor istorice ale santierului naval. Doua dintre aceste cladiri sunt in continuare vacante dupa treizeci de ani - Ropewalk and the Chain Forge Building. (Julie Therese Donofrio - Preservation as a Tool for Waterfront Revitalization: Design, Management, and Financing Solutions from Vancouver, Boston, and London, pag 145)

Demolarea si curatarea teritoriului de-a lungul malurilor sale va conduce la construirea unei noi imagini a orasului. Intentia de transformare se va putea axa in special in reciclarea definitiva si completa a zonei frontului la apa.

In acest proces de revitalizare urbana a orasului dunarean, este foarte important de stiut cum trebuie intelese oportunitatile pe care mediul le ofera, cum trebuie realizata demolarea vechilor fabrici, degajarea teritoriului, relationarea malurilor, astfel incat orasul sa fie intr-adevar subordonat frontului la apa.

Fig. 15 Orasul Sulina 1930

Fig. 16 Orasul Sulina 2007

Fig. 17 Orasul Sulina 1930

Fig. 18 Orasul Sulina 2007