ELEMENTE GENERALE DE TEORIE IN CONSTRUCTII

1).Definitia c-tiilor si rolul acestora

Constructiile sunt produse imobile care se folosesc in general acolo unde au fost create, fiind legate direct de terenul pe care sunt amplasate.Rolul constructiilor este de a crea un mediu artificial cu conditii optime pentru satsifacerea utilizatorilor, definiti in termeni generali (oameni, animale, pasari, plante, obiecte, materiale, activitati umane, etc).

2).Ce sunt cladirile?Dar c-tiile

Cladirile sunt acele c-tii care realizeaza un spatiu inchis pe cand constructiile nu realizeaza.

3).Clasificarea cladirilor

Cladirile civile sunt destinate unei game foarte largi de procese functionale, cele mai importante fiind: locuire, invatamant, sanatate, administratie, comert, sport, cultura, alimentatie publica etc. Unele din aceste procese functionale necesita spatii relativ reduse - cladirile de locuit (locuinte, hoteluri, camine, corpurile de cazare la spitale, cladirile administrative pentru birouri etc.), sau spatii mari - salile de spectacol, expozitii sau sport, magazinele universale, stadioane, etc.

Cladirile industriale (uzine, fabrici, hale, ateliere, cladiri pentru depozitare etc.) au ca destinatie adapostirea si servirea diverselor procese tehnologice din toate ramurile industriei.

Cladirile agrozootehnice sunt destinate proceselor de productie si servire, inclusiv anexe, din sectorul zootehnic si agrovegetal

Constructiile ingineresti cuprind domenii diverse - comunicatii (drumuri, cai ferate, poduri, tunele, turnuri pentru antene etc) ; - constructii hidrotehnice (baraje, canale etc) ; - constructii industriale cosuri de fum, rezervoare, silozuri,etc.

4).Clasificarea c-tiilor care nu sunt cladiri

-constructii hidrotehnice:baraje,diguri

-constructii industriale:apa-decantare,filtrare

-constructii deschise pentru sport:trambuline pentru schii,piste pt avioane,poduri

5).Fazele de proiectare a unei cladiri

Proiectarea in constructii reprezinta concretizarea intentiilor functionale, tehnologice, constructive, arhitecturale, estetice, de confort etc. ale unui investitor, cu respectarea conditiilor de calitate si economice cerute de acesta si de normele legale in vigoare, impunandu-se colaborarea inginerului tehnolog, arhitectului, inginerului constructor, inginerului instalator si a specialistului in ecologie.

Proiectul:arhitectura(cuprinde piese scrise si desenate); rezistenta(cuprinde piese scrise si desenate,memoriu,brevier de calcul);instalatii(electrice,alimentare cu apa)

Antemasuraturi:materiale necesare

Devize:costul investitiei

Plan cofraj:cofraj planseu peste subsol.

6).Exigentele (cerintele) pt cladiri

Sunt niste cerinte (proprietati) care se impun pt elemente de c-tii.

Fiabilitate durabilitate)-pastrarea proprietatilor in timp.Este determinata de rezistenta materialelor din care sunt formate elementele de constructie la actiunea distructiva a mediului, care se manifesta prin inghet-dezghet, umiditate, microorganisme, agresivitate chimica, radiatii solare, etc.

Rezistnta la foc este determinata de rezistenta la foc a materialelor din care sunt realizate elementele de constructie ale cladirii.Notiuni specifice sunt : combustibilitatea, categoria de pericol de incendiu, riscul de incendiu, rezistenta la foc, comportarea la foc, stabilitatea la foc, etc, care determina rezistenta la foc.

Rezistenta termica

Izolare fonica

Izolarea impotriva apelor subterane si fluviale

Capacitatea portanta (Incarcari -> solicitat la eforturi si deformatii)

Rigiditatea reprez prop elementelor de a se opune deformatiilor.Este necesara pt a limita deformatiile si fisurile la elemente si structuri.Este influntata de lung elementului si tipul de sectiuneUn element mai rigid va avea deformatii mai mici decat unul nerigid.

Stabilitatea poate fi analizata sub 2 aspecte:flambaj(daca elementle sunt subtiri =>pierderea stabilitatii) si anumite detalii(ex.armaturi.mod de iluminare,..)

Rezistenta la uzura (ex.podelele,pardoseli)

7).Ce sunt elementele structurale.Ex.,principalele exigente

Intreaga cladire, atat infrastructura cat si suprastructura, este formata din elemente de constructie.Elementele structurale sunt acele parti care compun c-tia si preiau incarcarile care le revin: fundatii(fac leg intre c-tie si teren), grinzi(elemente orizontal liniare,actionate de incarcari perpendic pe axul longitudinal), placi, plansee, stalpi, cadre, diafragme (pereti), cadre cu diafragme (mixte), grinzi cu zabrele (ferme), arce, cabluri, structuri reticulare (retele reticulare), contravantuiri, scari, etc.

Grinda cu zabrele :

8).Ce sunt elementele nestructurale.Exemple si principalele exigente

Elemente nestructurale (cu rol de a realiza confortul si functionalitatile necesare): elemente de compartimentare, de inchidere, de izolare si etansare, de finisaj, de instalatii. Au rolul de a completa alcatuirea elementelor structurale astfel incat spatiile construite sa devina corespunzatoare pentru diferite activitati.

Elemente de inchidere(elemente de pe conturul cladirii si care au rol de separatie a mediului exterior de cel interiror.

Elemente de compartimentare(spatiile construite in functie de necessitate se compartimenteaza).

Elemente de finisaj(pardoseli,tencuieli).

Tamplarie:ushi,ferestre.Elemente de instalatii.

Exigente si performante pt elemente de constructii:Fiabilitatea(pastrarea proprietatilor in timp sub actiunea unor agenti distructivi).Rezistentza la foc(2h 30min).Rezistenta termica(apreciata dupa Rnec Ref>=Rnec.Izolarea fonica (pt elemente de inchidere). Hidroizolatia.Capacitatea portanta (mpusa elementelor structurale).Rigiditatea(elemente structurale).Stabilitatea(elemente structurale).Rezistenta la uzura.

9).Definitia si rolul peretilor in c-tii

Peretii sunt elemente plane (uneori curbe) verticale care au rolul functional de realizare si delimitare pe orizontala a unitatilor si subunitatilor functionale din cladiri, deosebindu-se astfel pereti exteriori si interiori.

10).Clasificarea peretilor

a).Dupa pozitie :Peretii exteriori au rolul de inchidere a spatiului, separand mediul exterior de cel interior.Peretii interiori au rolul de compartimentare pe orizontala a spatiului construit.

b).Dupa rolul lor in structura :

Peretii pot fi structurali(portanti si auto portanti), parti din structura de rezistenta a cladirii, sau nestructurali (purtati)

c).Dupa materialul de executie, peretii pot fi din zidarie(armata,simpla,stratificata), beton monolit, elemente prefabricate, lemn sau alte materiale (sticla, materiale plastice).

11).Detalii de pereti de inchidere(exteriori)

12).Pereti portanti.Rolul lor in cladire

Peretii portanti preiau incarcari gravitationale (verticale) de la plansee, greutatea lor proprie si incarcari orizontale (din vant sau seism) si prin intermediul fundatiilor le transmit terenului.

13).Ce sunt si ce rol au peretii autoportanti

Peretii autoportanti preiau incarcari orizontale (din vant sau seism) si verticale numai din greutatea lor proprie (nu preiau incarcari de la plansee) si prin intermediul fundatiilor le transmit terenului. Ei au rolul de realizare a rigiditatii de ansamblu a cladirii si de preluare a incarcarilor orizontale (se numesc si pereti de contravantuire).

14).Ce sunt si ce rol au peretii purtati

Peretii purtati pot fi interiori (cu rol de compartimentare interioara) sau exteriori (cu rol de inchidere).Peretii purtati trebuie sa corespunda exigentelor functionale care decurg din rolul de compartimentare sau de inchidere, dar si unor exigente minime de rezistenta si stabilitate (desi nu sunt pereti structurali) pentru a putea prelua incarcarile locale (impingeri, instalatii sanitare, greutatea unor obiecte atarnate etc.). Peretii purtati nu fac parte din structura de rezistenta a cladirii. Ei reazema pe plansee sau grinzi, care preiau greutatea lor proprie si o transmit elementelor verticale de rezistenta (pereti portanti sau stalpi).

Zidaria reprezinta un element de constructie realizat din pietre dispuse dupa anumite reguli si legate cu mortar. Pietrele utilizate pentru zidarie pot fi naturale sau artificiale. Uneori nu se intrebuinteaza mortarul (zidarie uscata).

15).Acoperisuri:definitie,clasificare si exigente

Acoperisurile sunt subansambluri constructive amplasate la partea superioara a cladirilor. Acoperisurile trebuie sa indeplineasca criteriile de performanta stabilite prin norme, referitoare la durabilitate, etanseitate, izolare termica si fonica etc.Rolul functional al acoperisurilor este de inchidere a cladirii la partea superioara, protejand mediul interior de variatiile de temperatura, umiditate, ploaie, de zgomot etc.Acoperisurile au si rol de rezistenta, preluand incarcarile ce le revin. La unele structuri, prin elementele sale de rezistenta, acoperisul asigura solidarizarea si conlucrarea elementelor portante verticale la partea superioara.Impreuna cu peretii exteriori si unele elemente ale infrastructurii (planseul peste subsol, soclul etc.) reprezinta elemente de inchidere ale cladirii.Ansamblul elementelor de inchidere alcatuieste subsistemul anvelopa al cladirii.

Clasificare:acoperisuri cu pod,cu mansarda(sarpanta);de tip terasa.

Exigente:de rezistentza,rigiditate,stabilitate(mecanice);etanseitate impotriva apelor fluviale;colectarea si indepartarea apelor fluviale;izolare termica;estetica;economice;fiabilitate.

16).Acoperisuri cu sarpanta si pod.Sectiune transversala

Acoperisurile cu sarpanta se utilizeaza la cladiri de locuit (case familiale, hoteluri, blocuri), social-culturale, administrative etc., precum si in cazul constructiilor industriale (pentru anexe, etc.) Sunt acoperisuri inclinate.Sarpanta reprezinta structura de rezistenta a acoperisurilor cu pod realizata deasupra ultimului nivel, avand rolul de a crea pantele si forma acoperisului si de a prelua incarcarile care revin acoperisului.

Componente:Capriori(2.5x10;7.5x12;10x15;10x18) se dispuna la o distanta intre ei de circa 80 cm si se reazama in 3 puncte.Pana de coama(12x12;10x12) are rol secundar,rol constructive.Pana curenta(12x15;12x18;15x20).Popi (12x12;15x15)au rol de sustinere a panei. Contrafisa(7.5x10;7.5x12;10x12).Pop secundar (10x10;12x12).Clesti (2x3.5x10;2x3.5x12;1x10x12;1x10x15).

17).Acoperisuri cu sarpanta si mansarda.Sectiune transversala

Componente:pereti inchidere a mansardei(nestructurali) trebuie sa fie usor.Tavan inclinat cu izolatie termica(face parte din acoperis).Portiunea orizontala a tavanului se prinde pe clesti

18).Acoperisuri terasa.Detaliu de alcatuire

Acoperisurile de tip terasa, datorita avantajelor economice si de executie, au un domeniu larg de utilizare, la toate tipurile de cladiri civile. Fac parte din categoria acoperisurilor compacte, fara straturi de aer. Se mai numesc acoperisuri calde deoarece invelitoarea este supusa direct fluxului de caldura si vapori de apa din interiorul constructiei.Strucura:Invelitoare biruminoasa p<8%.Strat support pt invelitoare(poate fi slab armat).Strat de protectie pentru termoizolatie.Termoizolatie.Beton de panta(greutate cat mai mica).Bariera contra vaporilor cu rol de stopare a migrarii vaporilor.Placa de rezistentza(suport pt toate incarcarile)

19).Acoperisuri terasa cu straturi de difuzie,cu canale de aerare si cu strat de aer ventilat

Straturile de difuzie se prevad in zonele de acumulare a vaporilor de apa sub invelitoare, respectiv sub bariera de vapori. Aceste straturi se realizeaza din carton bitumat perforat blindat pe partea inferioara cu nisip grauntos aderent, care nu se lipeste pe stratul suport.

Acoperisurile terasa cu canale de aerare se recomanda la cladiri cu umiditatea aerului interior de peste 60% (pana la 65-70%). Canalele de aerare se realizeaza prin includerea in structura planseului a unei retele de canale inguste si continue pe toata suprafata terasei, care comunica cu atmosfera prin deflectoare, acoperind fiecare maximum 120 mp, dispuse in campul terasei la intersectia canalelor principale si prin orificii de aerisire prevazute pe marginile acoperisului (barbacane), in atice sau cornise.

20).Scari,definitie,elemente componente si clasificare

Scarile sunt elemente de constructie care asigura circulatia pe verticala intre nivelurile cladirii in procesul de exploatare curenta a cladirii si evacuarea, intr-un timp minim, a persoanelor in caz de pericol (de exemplu incendiu). Din aceste conditii rezulta necesarul de scari, amplasarea si dimensionarea lor.Pentru circulatia pe verticala se pot folosi planuri inclinate (cu pante pana la 15O), scari rulante sau escalatoare si ascensoare sau lifturi (pentru persoane si pentru marfuri). La noi in tara lifturile se prevad obligatoriu la cladiri de locuit avand peste P+3. In toate cazurile, scarile trebuie sa asigure circulatia normala si evacuarea in caz de pericol, fara a se conta pe lifturi.Scarile sunt formate din rampe, podeste si balustrade, care sunt elemente cu rol functional, cu precizarea ca rampele si podestele sunt si elemente de rezistenta ale scarilor.Rampa este elementul inclinat al scarilor, fiind alcatuita dintr-un element de rezistenta si trepte. Forma in plan este dreapta sau curba. Se recomanda ca numarul minim de trepte intr-o rampa sa fie 3 si numarul maxim 18.Treptele se caracterizeaza prin dimensiunile geometrice: latime (b), inaltime (h) si lungime (l). Lungimea treptelor este egala cu latimea rampei. Inaltimea treptei se mai numeste contratreapta.

Clasificarea scarilor :a) dupa pozitia in cladire: scari exterioare (asigura accesul in cladire) si scari interioare (asigura circulatia pe verticala);b) dupa nr rampelor

c) dupa forma in plan: scari cu rampe drepte, cu rampe curbe si scari cu trepte balansate ;d) dupa inaltimea contratreptelor : scari cu trepte joase (h ≤ 16,5 cm, folosite ca scari principale, in scoli, gradinite, spitale, scari monumentale etc.), scari cu trepte de inaltime medie (16,5 ≤ h ≤ 17,5 cm, utilizate ca scari principale pentru cladiri obisnuite), scari cu trepte inalte (17,5 ≤ h ≤ 22,5 cm, utilizate ca scari secundare) si scari abrupte (22,5 ≤ h ≤ 30 cm, utilizate ca scari verticale pentru folosinte ocazionale: acces la acoperisuri terasa, spatii tehnice, pentru intretinere etc.);e) dupa material: din beton armat, metal, lemn, piatra naturala;

21).Dimensionarea treptelor

Cai de evacuare in caz de incendiu F=N/C(F-fluxul,N-nr de persoane,C-capacitatea de evacuare a unui flux).Stabilirea inaltimilor treptelor htr=17 cm,ntr=He/htr.Latimea la treapta 2htr+btr=62-64 cm

22).Definita planseelor.Rol,clasificare si exigente

Planseele sunt elemente de constructie orizontale, cu rolul functional de compartimentare a cladirii pe verticala.Planseele au si rol de rezistenta, sunt elemente structurale si fac parte din structura de rezistenta a cladirii si au un rol dublu :de preluare si transmitere a incarcarilor gravitationale (verticale) la elementele portante verticale ;de realizare a conlucrarii elementelor portante verticale sub actiuni orizontale din vant sau seism.Preluarea incarcarilor verticale (inclusiv greutatea lor proprie) se face de catre elementele de rezistenta ale planseului, in functie de alcatuirea constructiva, elementele de rezistenta ale planseului avand o rigiditate corespunzatoare la incovoiere astfel incat sagetile maxime sa fie in limita celor admisibile, asigurand exploatarea normala a cladirii.

Clasificare:Dupa pozitia lor in cladire(peste subsol;intre nivele,curente; plansee terasa,de pod).Dupa material(din beton armat-monolite,din elemente prefabricate;din lemn;din grinzi si corpuri de umplura;din grinzi de metal si placa de beton monolit). Dupa modul de izolare acustica(un strat de izolare fonica;doua straturi de izolare fonica).

Alcatuirea generala a planseelor(partea de rezistenta;pardoseala,stratul pe care se circula;izolare fonica).Exigente:sa aiba rezistenta suficienta sa poata prelua incarcarile fara sa fie pericol de rupere;conditia de rigiditate(proprietatea de a se opune deplasarilor cauzate de fortele ce actioneaza).

23).Plansee din beton armat monoid

Planseele din beton armat monolit se toarna la fata locului, la fiecare nivel, in pozitie definitiva, utilizand diverse tipuri de cofraje.

Au o mare varietate de solutii constructive

Avantaje

- capacitate portanta si durabilitate mare ;

- comportare foarte buna ca saiba orizontala

- adaptabilitate la diverse forme constructive

Dezavantaje

- consum mare de cofraje,

- consum mare de manopera calificata

- necesita masuri de protectie pe timp friguros

24).Plansee din BAM cu grinzi pe o directie

Se utilizeaza la incaperi cu deschideri de 6-12 m. Distanta dintre grinzi (l) se stabileste in functie de marimea incarcarii, incat sa rezulte o armare rationala a placii (cu procente optime de armare).De obicei l = 2-3 m, astfel incat placa lucreaza numai dupa directia longitudinala a incaperii, schema statica fiind placa continua.Grinzile sunt solicitate de incarcarea ce le revine de pe deschiderile invecinate.Grinzile se dispun pe directia scurta a incaperii si reazema pe pereti portanti sau pe stalpi din beton armat. Inaltimea grinzilor depinde de marimea incarcarii, distanta dintre grinzi si deschiderea lor, in mod obisnuit fiind 1/10-1/15 din deschidere, iar latimea de cca 1/2 din inaltime.Plansee cu nervuri dese se utilizeaza la cu deschideri de 6-12 m. Se prevad grinzi dese (numite nervuri) cu sectiuni transversale mai mici. Distanta dintre nervuri (interax) este de maximum 1m.

Nervurile dispuse pe directia scurta a incaperii (cu deschiderea de 6-9 m), reazema pe pereti portanti sau grinzi si au inatimea de cca 1/25 din deschidere si latimea sectiunii cel putin 6 cm.

Grosimea minima a placii este 1/12 din deschidere, dar cel putin 3 cm in cazul planseelor cu corpuri de umplutura sau 5 cm cand nu se prevad corpuri de umplutura.

25).Plansee din BAM cu grinzi pe 2 drectii

Sunt plansee alcatuite din grinzi dispuse in plan dupa ambele directii ale incaperii, formand o retea de grinzi ortogonale ce reazema pe pereti portanti sau grinzi. Deschiderea incaperii (L2) poate fi de 6-12 m, iar lungimea (L1) de max. 1,5 L2 (in caz contrar grinzile longitudinale au o rigiditate redusa si toata incarcarea se transmite la grinzile transversale). Distanta dintre grinzi (l1 si l2) este de 1,5 - 2,5 m, casetele avand forma patrata (l1 = l2) sau dreptunghiular (l1 ≠ l2).Daca raportul dintre lungimea si latimea incaperii depaseste valoarea de 1,5 grinzile se dispun la 45o fata de laturile incaperii, rezultand astfel retele de grinzi oblice si casete patrate. Cu exceptia grinzilor de la colturi, celelalte grinzi au aceeasi lungime si aceeasi rigiditate.Inaltimea grinzilor este aceeasi pe ambele directii fiind determinata de marimea incarcarii si a casetelor (1/20-1/30 din deschidere).Placa este continua pe doua directii, avand grosimea minima de 6 cm pentru acoperis, 7 cm pentru constructii civile si 8 cm pentru constructii industriale.

26).Plansee din panouri mari prefabricate

Panourile mari prefabricate au dimensiunile unei trame obisnuite pentru cladiri de locuit, fiind destinate inlocuirii planseelor monolite de tipul placilor plane.Dimensiunile nominale coincid cu cele modulare, iar dimensiunile de fabricatie rezulta in functie de elementele pe care reazema (pereti din zidarie, din beton armat, panouri mari sau rigle de cadre). Grosimea panourilor rezulta din calcule si din conditii de rigiditate, fiind de 13 cm la trame obisnuite cu suprafata pana la 25 m2.Pentru trame mai mare sau utilaje de ridicat corespunzatoare, se utilizeaza doua panouri pentru aceeasi trama, numite semipanouri.Pe contur panourile sunt prevazute cu praguri si alveole, si cu armaturi (mustati sau bucle) pentru realizarea imbinarilor si rigiditatii planseului, spre a asigura efectul de saiba orizontala rigida si conlucrarea elementelor portante verticale la incarcari orizontale.Planseele din panouri mari se utilizeaza la cladiri cu pereti portanti din zidarie, din beton armat monolit, panouri mari, si la cladiri in cadre, fiind cele mai utilizate in prezent. Avantaje : productivitate mare, o buna comportare ca saibe orizontale, nu apar fisuri pe tavane. Dezavantaje: probleme la realizarea imbinarilor de continuitate in cazul cladirilor cu multe niveluri).

).Plansee din fasii prefabricate

Fasiile prefabricate sunt elemente din beton armat cu goluri longitudinale de forma circulara Planseul se realizeaza prin dispunerea alaturata a fasiilor dupa latura scurta a incaperilor, acestea fiind simplu rezemate pe peretii portanti sau pe rigle si monolitizate cu centuri din beton armat.

In zone seismice se prevad subcenturi (centuri cu inaltimea mai mare decat grosimea fasiilor).Fasiile prefabricate cu goluri longitudinale sunt tipizate in functie de deschidere si incarcare :

- pentru cladiri civile cu incarcari pana la 300 daN/m2 se utilizeaza fasii inguste cu latimea nominala de 40 sau 60 cm (latimea de fabricatie fiind mai mica cu 0,5 cm) si lungimi nominale de 2,00; 3,00; 3,60; 4,00; 4,60 si 5,00 m (lungimile de fabricatie fiind mai scurte cu 8 cm). Grosimea fasiilor este de 14 cm pentru lungimi mai mici sau egale cu 4,00 m, respectiv 19 cm pentru lungimi de 4,40 si 5,00 m;

28).Plansee din grinzi prefabricate si corpuri de umplutura

Grinzile se realizeaza din beton armat, beton precomprimat sau corpuri ceramice speciale asamblate prin precomprimare.Grinzile se monteaza paralel cu latura scurta a incaperilor la distante de 40 - 60 cm, putand ajunge pana la 1,20 m in cazul folosirii unor corpuri speciale de umplutura.Deschiderea grinzilor poate ajunge pana la 12 m, dar la deschideri mari grinzile trebuie rigidizate intre ele prin turnarea unor nervuri monolite dispuse in planul grinzilor si perpendiculare pe acestea la treimile deschiderii.Elementele de umplutura sunt corpuri ceramice sau din beton usor, realizate cu goluri si inaltimea egala cu a grinzilor. Reazema la partea inferioara a grinzilor, care au sectiunea in forma de T intors.In regiuni seismice, pentru a crea efectul de saiba orizontala rigida a planseului, se realizeaza suprabetonari cu grosimea de cel putin 5 cm armate cu bare de 6 mm diametru (Φ6) dispuse la 70 cm pe ambele directii.

29).Plansee din BAM si corpuri de umplutura

30).Plansee cu grinzi metalice

Grinzile metalice se dispun paralele pe directia scurta a incaperilor la un interax de 1-3 m in functie de incarcare si tipul elementelor de umplutura. Grinzile reazema pe pereti portanti, prin intermediul unor cuzineti, sau pe grinzi. Pentru asigurarea conlucrarii spatiale a structurii, este necesara ancorarea grinzilor in pereti, iar pentru a impiedica flambajul grinzilor in planul planseului (flambajul lateral) se prevad legaturi metalice transversale intre grinzi.Solutiile clasice sunt grinzile din profile I laminate, profile U si L completate la partea de jos pentru a permite rezemarea corpurilor de umplutura, profile din sine de cale ferata sau grinzi compuse din platbande sau corniere asamblate cu nituri sau sudura.O solutie moderna o reprezinta panourile din tabla ondulata sau cutata si beton de umplutura

31).Fundatii:definitie,clasificare si exigente
Fundatiile sunt elemente structurale care preiau toate actiunile de la structura de rezistenta si le transmit terenului de fundare, fiind necesare la toate tipurile de constructii.
Clasificarea fundatiilor

-continue(din beton simplu-pt incarcari mici,cladiri din zidarie si din beton armat-pt incarcari mari,cladiri inalte)

-izolate

32).Detalii de fundatii continue la cladiri fara subsol Fundatiile continue se prevad sub pereti portanti si autoportanti (diafragme) din zidarie sau beton. Pot fi rigide, elastice, cu talpa si cuzinet si cu descarcari pe reazeme izolate.

In cazul cladirilor fara subsol fundatiile se pot realiza cu aceeasi latime pana la cota 0,00 sau se poate prevedea un element cu latimea mai redusa intre nivelul terenului si cota 0,00 numit soclu.
33).Fundatii continue la cladiri cu subsol Latimea necesara a fundatiei se stabileste prin calcul, iar in cazul cladirilor fara subsol, latimea minima a fundatiei se stabileste si din conditia tehnologica de executie in functie de adancimea de sapare .Aceste fundatii se numesc rigide pentru ca sunt nearmate, insa pentru a micsora eforturile unitare de intindere (pentru a putea fi preluate de betonul simplu sau zidarie) este necesar ca raportul dintre latime si inaltime sa fie mai mare decat o valoare minima necesara.
34).Pereti de subsol

Indiferent de tipul structurii, subsolul se prevede pe contur cu pereti din beton monolit sau chiar din panouri mari prefabricate.Se recomanda ca grosimea minima a peretilor de subsol portanti sau autoportanti din beton monolit sa fie de 30 cm, pentru peretii exteriori, respectiv de 20 cm pentru peretii interiori.

35).Fundatii izolate Fundatiile izolate se utilizeaza in cazul stalpilor din beton, zidarie, metal sau lemn. Se realizeaza din beton, pot fi cu talpa, cu bloc si cuzinet sau prefabricate de tip pahar.

a) Fundatiile cu talpa din beton armat se realizeaza sub forma prismatica cand suprafata fundatiei este sub 1 m2 sau cu talpa tesita cand suprafata este mai mare de 1 m2.Conditia de rigiditate a fundatiei se realizeaza prin impunerea raportului minim dintre inaltime (Hf) si lungime (L , Lf > Bf la valori de 0,25 - 0,35 si inaltime de cel putin 30 cm. In cazul fundatiei cu talpa tesita inaltimea minima (H') va fi de 1/2-1/3 din Hf si cel putin 20 cm.Sub fundatie se prevede un strat de beton simplu cu rol de egalizare in grosime de 5-10 cm.

b) Fundatii izolate cu bloc si cuzinet.Sunt alcatuite dintr-un bloc de beton simplu si un cuzinet din beton armat. Inaltimea minima a blocului trebuie sa fie de 40 cm. Daca rezulta inaltimi mari, blocul se poate executa in trepte, respectand conditia de mai sus si in acest caz. Inaltimea minima a unei trepte este de 30 cm, numarul maxim de trepte fiind 3.
c) Fundatii prefabricate de tip pahar.Se realizeaza din beton armat sub forma prismatica sau evazata. In ansamblu, dimensiunile fundatiilor pahar trebuie sa respecte conditiile constructive necesare pentru asigurarea rigiditatii, ca si in cazul fundatiilor monolite, intervenind si conditii suplimentare referitoare la dimensiunile minime ale peretilor paharului, ale spatiului dintre stalp si peretii fundatiei, ale grosimii minime sub stalp, incat sa se asigure incastrarea stalpului in fundatie.
Pe langa armarea obisnuita cu bare dispuse la partea inferioara sub forma de plase, este necesara armarea peretilor fundatiei pentru preluarea momentului incovoietor de la baza stalpului d) Fundatii izolate sub stalpii metalici. Se proiecteaza sub forma de bloc simplu sau cu bloc din beton simplu si cuzinet din beton armat . Stalpul metalic este prevazut cu o placa metalica de baza cu dimensiunile in plan mai mari decat ale sectiunii orizontale prin stalp, care se prinde de fundatie cu ajutorul suruburilor 36).Hidroizolatii la subsoluri contra apelor fara presiune hidrostatica

Actiunea apei asupra elementelor de constructie conduce la efecte nedorite: igrasie, mucegai, degradari ale materialelor etc. si pentru a le preintampina elementele de constructie se protejeaza prin izolatii hidrofuge, de etansare, cu grosime redusa, care se executa pe suprafata peretilor de subsol, fundatiilor, planseelor etc.Hidroizolatia orizontala de sub pereti (la cota zero) se prevede pe toata grosimea peretelui la o inaltime de min. 30 cm de la cota trotuarului, alcatuita din materiale clasice : doua straturi de carton bitumat sau impaslitura bitumata lipita cu doua straturi de bitum sau mastic din bitum sau din materiale moderne. Se racordeaza cu hidroizolatia verticala a soclului (placi prefabricate, tencuiala impermeabila) la nivelul trotuarului prin intermediul unui cordon de bitum. Hidroizolatia verticala a soclului se racordeaza cu hidroizolatia orizontala de sub pardoseala in cazul cladirilor fara subsol.Hidroizolatia verticala a peretilor de subsol se va racorda, in exterior, cu hidroizolatia orizontala de la nivelul fundatiei.

37). Hidroizolatii la subsoluri contra apelor cu presiune hidrostatica

Se prevad la elementele de constructie aflate sub nivelul maxim al apelor subterane (pereti, radiere, pardoseli). Hidroizolatia, a carui numar de straturi de carton sau panza bitumata se stabileste in functie de presiunea apei, se ridica pe pereti cu cel putin 30 cm deasupra nivelului maxim al apelor subterane; peste acest nivel se prevede o hidroizolatie contra apelor fara presiune hidrostatica

38).Fundatii de tip radier general

Radierul general este format dintr-o placa din beton armat monolit prevazuta sub toata constructia. Pe radier reazema toate elementele structurale verticale si acesta le transmite terenului de fundare. Pe contur se prevad peretii de subsol din beton monolit, care impreuna cu radierul general si planseul peste subsol formeaza asa-numita cuva. Solutia constructiva cu radier general se adopta in cazurile unor incarcari mari si terenuri de fundare mai slabe, precum si in cazurile in care exista apa subterana la adancimi relativ mici.Radierul poate fi alcatuit dintr-o placa plana cu grosime mare (care poate depasi 1 m) sau din placa cu grinzi. Solutia cu radier general poate fi aplicata in cazul structurilor cu diafragme, cadre, mixte sau tubulare.

39).Cladiri cu pereti structurali din zidarie.Tipuri de structuri

Cladiri din zidarie : au pereti structurali din zidarie din diverse tipuri ; pentru aceste structuri exista un normativ care face o serie de recomandari: avand zidarie din diverse pietre normativul precizeaza ce tip se foloseshte in functie de inaltime,zona seismica.Tipuri de structuri: Structuri cu compartimentare deasa a spatiului,de tip fagure-aceasta compartimentare fiind data de peretii structurali ;Structuri cu compartimentare rara,de tip celular-in cazul in care peretii se dispun la distante mari(doua camere) ;Structuri de tip sala.

40).Centuri la cladiri cu pereti structurali din zidarie.Detalii

Centurile sunt din beton armat sub forma de grinzi si se pun pe toti peretii structurali ele facand parte din planseu si avand rol de marire a rigiditatii.Centurile se armeaza.La elementele prefabricate de regula reazama pe perete.In zonele seismice se aplica si subcenturi(pt plansee din fasii).

41).Detalii cu stalpisori din BAM inglobati in pereti din zidarie

Intarirea zidariei cu beton armat :stalpisorii se prevad la interiorul peretilor in scopul maririi rezistentei si structurilor ;in normativ se specifica ca nu se utilizeaza in zona F ; se prevad indicatii cu privire la pozitia lor.Stalpisorii leaga centurile de la toate nivelele-rezistenta structurii este mai mare dar si mai rigida.Stalpisorii trebuie sa fie bine ancorati.

42).Cladiri cu pereti din beton armat monolit(BAM)

Aceste cladiri se construiesc in cazul mai multor nivele(p+5).Acesti pereti se realizeaza prin turnarea betonului in cofraje si au in comparatie cu peretii din zidarie rezistente mult mai mare.

43).Cladiri din panouri mari prefabricate.Mod de dispunere

44).Ce tipuri de imbinari avem la cladirile din panouri mari 

45).Cladiri cu structura in cadre din beton armat

Cadrele sunt elemente formate din stalpi si rigle.Cladire mai rigida cu protectie termica mai mare cu cat numarul de coloane de stalpi este mai mare.

46).47).48).Pardoseli la subsoluri,la parter si la plansee curente

Sunt elemente de constructie care se execut pe dem oriz la circulatie , in toate tipurile de incapere la subsol : cand nu avem apa freatica /sau deasupra panzii freatice cand avem apa freatica sau nu suntem deasupra panzei freatice (in acest caz trebuie trebuie realizata o hidroizolatie continua in acest sens se pot folosi pardoseli reci cu coefficient cond termica >0.6 Pardoselile sunt elemente de finisaj realizate pe suprafata de circulatie la toate tipurile de cladiri, avand rolul de a asigura conditiile optime pentru desfasurarea proceselor functionale sau tehnologice. Ele trebuie sa corespunda unor exigente specifice: durabilitate, rezistenta la uzura sau la actiunea coroziva a unor substante, intretinere usoara, estetice si economice.La incaperi pentru locuit pardoselile au un rol important la realizarea confortului termic Pardoselile au urmatoarea alcatuire de principiu: stratul de uzura (pardoseala propriu-zisa), stratul de umplutura si stratul suport.

Stratul suport este planseul brut, terenul natural sau umplutura de pamant la incaperile de la parterul cladirilor fara subsol sau a incaperilor de la subsol.Stratul de completare al pardoselii are, in general, diverse roluri: de nivelare sau completare, izolare fonica sau termica, suport (rigid) pentru stratul de uzura.

Clasificarea pardoselilor se poate face astfel:

Dupa capacitatea de izolare termica a stratului de uzura: pardoseli calde (din produse de lemn, covoare PVC termoizolante, mocheta, etc.) si pardoseli reci (din mozaic, marmura, beton, placi de piatra naturala sau artificiala etc.).

Dupa natura stratului suport: pardoseli pe sol si pardoseli pe plansee.

Dupa natura stratului de uzura : pardoseli din dusumele, parchet, mozaic, mocheta, covor PVC, caramida, asfalt etc.

Dupa continuitatea suprafetei: pardoseli continue (cu stratul de uzura turnat din beton, mozaic, asfalt, ipsos) si pardoseli cu rosturi (cu stratul de uzura din elemente separate dispuse alaturat: dusumele, parchet, placi).

Dupa modul de comportare la actiunea socurilor: pardoseli rigide si pardoseli flotante (cu strat fonoizolant intre planseul brut si stratul suport al pardoselii propriu-zise). Cele rigide vibreaza simultan cu planseul brut si transmit usor zgomotele de impact, iar cele flotante vibreaza independent si sunt fonoizolante la zgomot de impact.

La incaperi pentru locuit pardoselile au un rol important la realizarea confortului termic, asa cum rezulta din diagramele experimentale dintre temperatura suprafetei pardoselii (Tsp) si temperatura interioara (Ti), sau dintre temperatura pardoselii si durata de stationare.

Pardoseli reci

Pardoselile reci se folosesc in spatiile de circulatie si anexe ale cladirilor civile, respectiv in toate spatiile cladirilor industriale (mai putin in spatiile anexe pentru birouri). Se pot realiza in diverse moduri, cum sunt:

din piatra naturala (marmura, calcar, gresie etc.) la cladiri monumentale;

49).Tencuieli

Tencuielile sunt elemente de finisaj care se aplica pe suprafata bruta a peretilor, tavanelor, stalpilor sau altor elemente de constructie. Ele trebuie sa corespunda unor exigente specifice referitoare la durabilitate, rezistenta la foc, mecanice (o anumita rezistenta mecanica si aderenta pe suprafata suport), estetice si economice.Tencuielile sunt realizate prin procedee umede, din mortare pentru tencuieli (liant, agregat si apa). Fiind executate pe suprafete mari, se caracterizeaza printr-un consum mare de manopera. Pentru a reduce consumul de manopera si durata de executie, s-au realizat utilaje pentru executia mecanizata a tencuielilor.Unde este posibil se renunta la tencuielile clasice, acestea fiind inlocuite cu tencuieli subtiri (care se aplica pe elemente din beton executate in cofraje metalice, pentru rectificarea suprafetelor) sau se renunta uneori complet la tencuieli prin realizarea betoanelor aparente sau a altor tipuri de finisaje, care desi sunt mai scumpe, ofera o durabilitate mare si aspect estetic superior.

Clasificarea tencuielilor

a) dupa pozitia in constructie: interioare si exterioare;

b) dupa rezistenta la actiunea umiditatii: nerezistente (cu lianti nehidraulici: ipsos, var, argila), semirezistente (din ciment si var) si rezistente (impermeabile, din ciment sclivisit sau ciment cu adaosuri hidrofobe);

c) dupa natura suprafetei pe care se aplica: pe caramida, beton, sipci de lemn, trestie, plasa de rabit etc.;

d) dupa modul de prelucrare a fetei vazute:

- brute, cu suprafata prelucrata grosier;

- obisnuite, cu suprafata driscuita (driscuite);

- gletuite, cu suprafata driscuita si gletuita (glet - strat subtire din pasta de var, ipsos sau ipsos plus var, eventual si cu alte adaosuri);

- sclivisite, executate din mortar de ciment cu suprafata netezita cu pasta de ciment, utilizate la incaperi cu umiditatea interioara ridicata sau la    constructii pentru inmagazinarea apei (bazine, rezervoare, decantoare);

- tencuieli subtiri, pentru rectificarea suprafetelor relativ netede din beton turnate in cofraje metalice (monolite sau prefabricate) ;

- decorative, care pot fi simple (driscuite, dar cu stratul vizibil colorat), stropite, in calcio-vechio (prelucrate in relief), prelucrate in forme ordonate (in evantai sau alte forme), din terasit sau dolomit, din piatra artificiala (similipiatra), in imitatie de marmura (stuco-marmura), tencuieli graffito (cu desene in relief).

In general, tencuielile sunt alcatuite din trei straturi :

spritul de 2-3 mm grosime, care asigura aderenta, realizat din ciment de consistenta plastica, de regula fara nisip.In mod obisnuit nu se aplica pe suprafete din zidarie;

grundul are rolul de a acoperi neregularitatile din perete (gauri, abateri de la verticalitate). Are grosimea de 1-3 cm si se aplica in straturi de cca 0,8 cm grosime;

stratul vizibil (tinciul), care da forma si aspectul definitiv al tencuielii. Are grosimea de 2-4 mm, fiind realizat din mortar cu nisip fin (cu granule mai mici de 1 mm).

50).Rezistnta termica a elementelor de incadrare

51).Criteriul de performanta pt izolarea termica a element. de inchidere

52)Variatia temp pe grosimea elementelor de inchidere

Ri=1/ i - m²K/W

R=

R_e=1/α_e

∆T=T_i-T_e

53).Coeficientul global de pierdere a energiei termice

54).Condensul pe suprafata interioara a elementelor de inchidere

Reprezinta apa sub forma lichida rezultata prin condensarea vaporilor de apa.Condensul este un fenomen fizic.condensul pe supraf interioara se produce atunci cand temp din interiorul peretelui este egala cu cea de roua sau mai mica,respectiv daca presiunea partiala (pv) este egala sau mai mare decat presiunea de saturatie

T_si<T_i

T_i<Ө_r

Ө_r-temp roua

55). Condensul in structura elementelor de inchidere

(a)T_x=T_i - R_x/R* (T_i-T_e)    (b) T₁₂=T_i - (R_i+R_e)/R* (T_i-T_e)

T_si=T_i - R_i/R *(T_i-T_e) T₁₂^b<T₁₂^a

T₁₂=T_i - (R_i+R₁)/R) *(T_i-T_e)

(a) (b) (c)

56).Masuri pt evitarea condensului

In interiorul peretelui condensul este admis daca nu depaseste anumite limite, umezirea procentuala sa nu depaseasca anumite valori, realizarea rezistentei termice corespunzatoare, reducerea la minim a puntilor termice φ_i=(50-60)%, evitarea surselor de umiditate, prevederea cu barieri contra vaporilor(se dispun pe supraf calda a stratului termoizolant-spre interior)

57).Punti termice

risc mare de producere a condensului

in panouri mari condensul apare :

-in zona imbinarilor

-la imbinarea ferestrelor

-in camp

58).Ce sunt si cum se determina incarcarile gravitationale

59).Incarcarea din vant

Incarcarile sunt actiuni mecanice care se manifesta asupra c-tiilor;se reprez sub forma de vectori

+ presiune

-depresiune

pⁿ_v=α β c_n c_h g_v

α-functie de clasa de importanta a cladirii

β-coefic de rafala

c_n -coefic componentei normalei(perpend pe supraf)

c_h -coefic in functie de inaltimea cladirii

g_v -presiunea dinamica de baza(se det prin masuratori care se fac pe 10 ani)

p^c_v=γ pⁿ_v

60).Incarcarea datorata greutatii zapezii

pⁿ_z=c_n c_i g_z

g_z-greutatea stratului de referinta a stratului de zapada considerat pe o supraf orizont la nivelul solului

c_i-coefic care tine seama de obstacolele de pe acoperis

daca α <20% => c_n=1

α >60% => c_n=0

pⁿ_z=γ p^c_z γ-coefic de supra incarcare

61).Incarcarea seismica

Modul

S=α k_s β ε ψ G

α- coefic ce depinde de importanta cladirii(ex.cladiri de locuit α=1 )

β- coefic dinamic, proprietatile cladirii,perioada de vibratie T

f(T)    β_max=2,5 β_min=2

ε- coefic de echivalenta ε=0,8.1(cu cat mai putine nivele,mai aproape de 1)

ψ- coefic de reducere a incarcarii seismice ψ=0,2 . 0,3

G- greutatea totala a cladirii

k_s- introduce intensitatea seismului (A . F)

Preluarea incarcarilor seismice

S_i=S k_i/∑k

62).Castele de apa

Castelele de apa sunt c-tii industriale formate din rezervorul de apa asezat la o anumita inaltime fata de teren (pt a realiza presi necesara a apei) si dintr-o structura de rezist care sustine rezervorul(turnul castelului)

Exigente :impermeabile,sa nu inghete apa

Partea interioara se tecuieste cu 3-4 straturi subtiri de tencuiala cu concentratie medie de ciment.

63).Rezervoare de apa ingropate

Rezervoarele sunt c-tii destinate inmagazinarii lichidelor si in special a apei si a produselor petroliere

64).Rezervoare de apa ingropate partial

Rezervoarele sunt c-tii destinate inmagazinarii lichidelor si in special a apei si a produselor petroliere

65).Desnisipatoare orizontale

Desnisipatoarele sunt rezervoare prevazute la priza de apa sau in aval de ea (dar in apropiere) necesare pt depunerea nisipului din apa,in cazul in care apa contine suspensii multe cu diametrul mare (0,1-0,2mm).

1-grila pt oprirea corpurilor mai mari

2-camera de linistire

3-desnisipator

5-stavilare

66).Desnisipatoare vericale

Desnisipatoarele sunt rezervoare prevazute la priza de apa sau in aval de ea (dar in apropiere) necesare pt depunerea nisipului din apa,in cazul in care apa contine suspensii multe cu diametrul mare (0,1-0,2mm)

67).Filtre

Filtrele sunt c-tii sub forma de bazin necesare pt curtarea si limpezirea apei dupa decantare.Filtrare poate fi lenta (in bazine cu forma dreptunghiulara, materialul filtrat fiind format din straturi de nisip din ce in ce mai fine spre suprafata)sau rapida.Grosimea stratului de nisip variaza intre 0,6 si 1 m iar nivelul apei peste stratul de nisip intre 1-1,2m.fundul drenat este format din placi de beton poros.

D-nul INDEX

1).Definitia c-tiilor si rolul acestora

2).Ce sunt cladirile?Dar c-tiile

3).Clasificarea cladirilor

4).Clasificarea c-tiilor care nu sunt cladiri

5).Fazele de proiectare a unei cladiri

6).Exigentele (cerintele) pt cladiri

7).Ce sunt elementele structurale.Ex.,principalele exigente

8).Ce sunt elementele nestructurale.Exemple si principalele exigente

9).Definitia si rolul peretilor in c-tii

10).Clasificarea peretilor

11).Detalii de pereti de inchidere(exteriori)

12).Pereti portanti.Rolul lor in cladire

13).Ce sunt si ce rol au peretii autoportanti

14).Ce sunt si ce rol au peretii purtati

15).Acoperisuri:definitie,clasificare si exigente

16).Acoperisuri cu sarpanta si pod.Sectiune transversala

17).Acoperisuri cu sarpanta si mansarda.Sectiune transversala

18).Acoperisuri terasa.Detaliu de alcatuire

19).Acoperisuri terasa cu straturi de difuzie,cu canale de aerare si cu strat de aer ventilat

20).Scari,definitie,elemente componente si clasificare

21).Dimensionarea treptelor

22).Definita planseelor.Rol,clasificare si exigente

23).Plansee din beton armat monoid

24).Plansee din BAM cu grinzi pe o directie

25).Plansee din BAM cu grinzi pe 2 drectii

26).Plansee din panouri mari prefabricate

).Plansee din fasii prefabricate

28).Plansee din grinzi prefabricate si corpuri de umplutura

29).Plansee din BAM si corpuri de umplutura

30).Plansee cu grinzi metalice

31).Fundatii:definitie,clasificare si exigente

32).Detalii de fundatii continue la cladiri fara subsol

33).Fundatii continue la cladiri cu subsol
34).Pereti de subsol

35).Fundatii izolate

36).Hidroizolatii la subsoluri contra apelor fara presiune hidrostatica

37). Hidroizolatii la subsoluri contra apelor cu presiune hidrostatica

38).Fundatii de tip radier general

39).Cladiri cu pereti structurali din zidarie.Tipuri de structuri

40).Centuri la cladiri cu pereti structurali din zidarie.Detalii

41).Detalii cu stalpisori din BAM inglobati in pereti din zidarie

42).Cladiri cu pereti din beton armat monolit(BAM)

43).Cladiri din panouri mari prefabricate.Mod de dispunere

44).Ce tipuri de imbinari avem la cladirile din panouri mari 

45).Cladiri cu structura in cadre din beton armat

46).47).48).Pardoseli la subsoluri,la parter si la plansee curente

49).Tencuieli

50).Rezistnta termica a elementelor de incadrare

51).Criteriul de performanta pt izolarea termica a element. de inchidere

52)Variatia temp pe grosimea elementelor de inchidere

53).Coeficientul global de pierdere a energiei termice

54).Condensul pe suprafata interioara a elementelor de inchidere

55). Condensul in structura elementelor de inchidere

56).Masuri pt evitarea condensului

57).Punti termice

58).Ce sunt si cum se determina incarcarile gravitationale

59).Incarcarea din vant

60).Incarcarea datorata greutatii zapezii

61).Incarcarea seismica

62).Castele de apa

63).Rezervoare de apa ingropate

64).Rezervoare de apa ingropate partial

65).Desnisipatoare orizontale

66).Desnisipatoare vericale

67).Filtre

Nota : Seminaristele sunt niste persoane nefutute, hai sa le futem in nas ca acolo ii mai dureros ! poate pun botu si le place si ne lasa sa scriem si noi 2 vorbe pe foaia de examen.

Multumesc