DATE GENERALE

Caietul de sarcini se refera la obiectivul ,,Consolidare pod beton armat (Simionica I.) sat Baznoasa pe DS 535, peste Garla Seaca, comuna Lunca, judetul Botosani" si cuprinde totalitatea lucrarilor de infrastructura care duc la indeplinirea obiectivului si care fac parte integranta din proiectul tehnic si din documentele de licitatie.

Caietul de sarcini reprezinta o descriere a lucrarilor care fac obiectul prezentei investitii, descrierea solutiei tehnice si tehnologice, folosite pentru a asigura exigentele de performanta calitative.

Caietul s-a intocmit in vederea materializarii pe teren a lucrarilor proiectate pentru ca obiectivul de investitii sa functioneze la parametrii normali de exploatare iar circulatia vehiculelor sa se desfasoare in conditii de siguranta.

Caietul de sarcini s-a intocmit in conformitate cu :

- ordinul 1013/6 iunie 2001 al Ministrului lucrarilor publice, Ordin 873/12 iunie 2001 al Ministrului lucrarilor publice transporturilor si locuintei privind aprobarea structurii continutului si modului de utilizare a documentatiei standard pentru elaborare si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de servicii si in conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind achizitiile publice.

- Legea nr. 10/18 ianuarie 1995 privind calitatea in constructii;

- Legea nr. 90/23 iulie 1996 - legea protectiei muncii;

- HG 766/1997- Hotarare privind aprobarea unor Regulamente privind calitatea in constructii.

Investitia ,,Consolidare pod beton armat (Simionica I.) sat Baznoasa pe DS 535, peste Garla Seaca, comuna Lunca, judetul Botosani" in conformitate cu Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor din HG 766/1997 se incadreaza in constructii de importanta redusa 'C' iar verificarea de calitate se va face la cerinta A4, B2, D.

Constructorul este obligat sa respecte toate normativele si STAS-urile care au legatura cu Caietul de sarcini .

Pentru executarea lucrarilor in cele mai bune conditii tehnice, constructorul va efectua un control tehnic de calitate permanent.

Constructorul va tine o evidenta zilnica a conditiilor de executie, a probelor prelevate si a rezultatelor acestora.

TRASAREA LUCRARILOR

Trasarea lucrarilor se va face conform coordonatelor de trasare si a elementelor de trasare inscrise pe planul de situatie .

Predarea amplasamentului lucrarilor catre constructor se va face de catre beneficiar si proiectant si se va materializa prin identificarea pe teren a zonelor cu lucrari.

Constructorul va semnala beneficiarului eventualele erori sau nepotriviri ale proiectului cu situatia reala din teren, urmand a fi transmise proiectantului.

Constructorul va lua masurile necesare pentru a proteja pe perioada executiei pana la receptie bornele si reperele care materializeaza axele lucrarilor.

Pe teren se vor materializa toate puncte importante ale lucrarii.Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente , antreprenorul trece la restabilirea si completarea pichetajului sau la executarea pichetajului nou.

Vor fi identificate toate instalatiile subterane si aeriene electrice, de telecomunicatie sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor, in vederea protejarii acestora.

Identificarea se va face in baza planurilor pe care sunt trasate retelele de catre beneficiarii acestora prin avizele date.

EXECUTAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

Prevederi generale

La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele si normativele in vigoare , in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura din posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului, verificari suplimentare iata de prevederile prezentului caiet de sarcini .

Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a terasamentelor , cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.

In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune sistarea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.

Sapatura se executa pe tronsoane stabilite de constructor. In timpul executiei lucrarilor de sapaturi este necesar a se cerceta si verifica cu atentie prin observare directa, permanenta, starea talazurilor in zona lucrarilor, in vederea depistarii unor eventuale semne prevestitoare si pierdere a stabilitatii acestora sau a peretilor sapaturii, caderii de blocuri, materiale, suprasarcini.

Inainte de inceperea executiei sapaturilor, executantul va obtine autorizatiile necesare de la detinatorii instalatiilor subterane existente.

inainte de a incepe executia sapaturilor se va incheia un proces verbal de predare primire amplasament impreuna cu proiectantul precum si cu reprezentantii tuturor institutiilor care detin instalatii subterane in zona respectiva.

Executantul va solicita toate informatiile de la acesti reprezentanti, astfel incat sa se poata pozitiona toate retelele.

La executarea terasamentelor se vor reespecta prevederile standardelor si normativelor in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini..

Antreprenorul va asigura prin posibilitati proprii sau prin colaborare cu unitati specializate, efectuarea tuturor incarcarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

Necesarul de pamant va fi adus din groapa de imprumut amplasata in loc. Lunca. Excesul de sapatura va fi depozitat in aceeasi parcela cadastrala la distanta foarte apropiata de groapa de imprumut (aprox.200 m)

Conditii tehnice - forme, dimensiuni, abateri limita

Latimea platformei de drum precum si celelalte dimensiuni s-au stabilit conform STAS 2900 precum si datelor prevazute in proiectul de executie.

Abateri limita

- La latimea platformei

0,05 m fata de axa;

0, l0 m la latimea intreaga

- La cotele proiectului

0,05 m fata de cotele de nivel ale proiectului

Abaterile limita se admit in podete izolate care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau in profiluri consecutive.

Cercetarea terenului

Terenul de fundatie si materialele cu care se executa terasamentele se studiaza st se cerceteaza din punct de vedere geologic, geotehnic si hidrologic in conformitate cu STAS 1242/1- STAS 1242/9 si stas 1709.

Pentru stabilirea caracteristicilor fizico - mecanice ale pamantului s-au efectuat studii geotehnice.

Stabilirea caracteristicilor de compactare se determina prin incercare Proctor normala in conformitate cu STAS 1913/13 si corespund umed al curbei Proctor,

Terasamente din corpul drumului vor fi compactate asigurandu-li-se un grad de compactare Proctor normal, conform tabel 2.

Tabel 2

Abaterile limita Ia gradul de compactare va fi de 3% sub imbracamintile din beton de ciment si de 4 % sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare.

Alegerea utilajelor de compactare, grosimea straturilor si numarul de treceri necesare pentru atingerea gradului de compactare aratat in tabelul 2. se stabileste pe baza de incercari, tinand seama si de prevederile normativelor privind executa terasamentelor la caile de comunicatie.

Compactarea terasamentelor se realizeaza imediat dupa lucrarile de sapare. Ia lucrarile de deblee sl dupa asternerea fiecarui strat de pamant la lucrarile de ramblee.

Categoriile de pamanturi folosite !a executia terasamentelor au caracteristici specifice de compactare. Chiar in cadrul acelorasi categorii de pamanturi, gradul de compactare variaza functie de tipurile de pamant aflate in amestec, deoarece, in natura, acestea se intalnesc intr-o mare varietate de amestecuri.

Umiditatea in timpul compactarii este factorul care poate influenta considerabil realizand gradul de compactare prescris. In executie, umiditatea pamantului trebuie sa se apropie de umiditatea optima a pamantului in stare maxima de comportare, dupa metoda Proctor. Din acest motiv, in timpul compactarii, trebuie sa se verifice in permanenta umiditatea stratului de pamant, corectandu-se prin actiuni de udare cu apa atunci cand este cazul.

Grosimile straturilor de pamant, supuse compactarii, influenteaza realizarea compactarii pe intreaga inaltime de strai. Grosimea unui strat trebuie aleasa in asa fel incat in conditiile tehnice existente, stratul de pamant sa se compacteze pe toata inaltimea lui, la gradul de compactare prescris.

In mod practic, pe santier, inainte de inceperea lucrarilor, pentru stabilirea inaltimii stratului de pamant asternut in ramblee, trebuie sa se realizeze un sector experimental de compactare.

Sectorul experimental are scopul de a determina grosimea optima a stratului in care trebuie asternut pamantul si numar de treceri, pentru realizarea unui grad de compactare prestabilit, cunoscandu-se caracteristicile mecanice ale utilajului si caracteristicile tehnice ale pamantului supus compactarii.

El se realizeaza inaintea demararii executiei rambleelor, intr-o zona de rambleu, pe o portiune de teren in palier de aproximativ 50 m lungime. Modul de executie este prezentat in continuare. Se stabilesc o serie de fasii succesive cu latimi de aproximativ 4 m (dar nu mai putin decat latimea compactorului). Pe fiecare fasie se asterne pamant in straturi de grosimi variabile cunoscute. Se procedeaza la compactarea pamantului pe fiecare fasie, pana la realizarea unor grade de compactare prestabilite.

Pentru fiecare fasie de pamant, realizarea diferitelor grade de compactare va corespunde unor treceri ale compactorului, in aceleasi conditii tehnice de functionare (greutate, viteza de deplasare, etc) Aceste conditii tehnice se vor stabili inainte de inceperea compactarii si se vor pastra pe intreaga durata de timp a executiei, terasamentelor.

Dupa terminrea experimentului si inregistrarea tuturor datelor, se procedeaza la o analiza, prin care se stabileste grosimea maxima de asternere pamant pentru un numar minim de treceri realizate de compactor, in conditiile realizarii gradului de compactare prescris.

Analizarea dalelor scoale in evidenta faptul ca pentru realizarea gradului de compactare necesar, numarul de treceri ce trebuie sa le realizeze compactorul este invers proportional ca marimea grosimii in care se asterne stratul de pamant.

Grosimile mat mari de strat pamant, pentru a fi compactate la gradul de compactare prescris, impun o energie mare de compactare si in consecinta un numar mai mare de treceri.

Din practica se constata ca grosimi mai mari de 50 cm strat pamant, se pot adopta in cazul folosirii compactorilor a caror elemente de compactare sunt cu vibrare.

In timpul compactarii terasamentelor, trebuie respectate urmatoarele principii tehnice:

a) in toate situatiile, compactarea trebuie sa se realizeze de la marginea terasamentului spre centru, adica de in sensul urcarii in panta,

b) fiecare trecere a compactorului trebuie sa se suprapuna pe trecerea alaturata de minimum 10 cm ;

c) deplasarea compactorului in timpul lucrului trebuie sa se realizeze cu viteza constanta,

d) in cazul folosirii compactorilor cu vibrare, la inceperea compactarii primele treceri se realizeaza iara vibrare.

In mod obligatoriu, dupa compactarea patului drumului, se verifica cotele in ax si in alte puncte importante din flecare profil transversal, in special la profilele obligatorii (intrari, iesiri, curbe bisectoare, schimbari pante, lucrari arta, etc).

Lucrari pregatitoare

Lucrarile pregatitoare in vederea executiei terasamentelor, trebuie sa se desfasoare in functie de conditiile naturale sub care se prezinta terenul natarai si pe care se vor desfasura lucrarile. In caz general aceste lucrari constau in:

- curatirea terenului de frunze, crengi

- decofrarea si curatirea pamantului

- asigurarea zonei de lucru prin indepartarea apelor de suprafata si eventual de materiale explozibile ramase din timpul razboaielor

Miscarea pamantului

Miscarea pamantului se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in profileie cu umplutura a proiectului, Pamantul rezultat din saparea fundatiilor, zid de sprijin sau podete vor ii transportate in depozite definitive.

Daca apare in timpul executiei lucrarilor ca natura pamanturilor provenind din deblee este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si conditiile de executie a rambleeior, antreprenorul trebuie sa informeze dirigintele si sa-l supuna spre aprobare ca propuneri ele modificare a provenientei pamantului pentru umplutura.

Inclinarea taluzelor

Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare vor avea inclinarea de 1:1,5 pana la inaltimile maxime pe verticala date in tabelul 3.

Gropi de imprumut si depozitare de pamant

Gropile de imprumut si depozitele de pamant, se vor stabili cu respectarea reglementarilor legale in vigoare, pe baza unui document incheiat intre primarie si constructor privind acceptul autoritatii locale de folosire a pamantului din sursa convenita.

La stabilirea amplasamentului gropii de imprumut se are in vedere urmatoarele criterii fundamentale:

- calitatea pamantului folosita ca material pentru terasamente

- distantele de transport, care dicteaza, de fapt, costurile rezultate- din transportul pamantului. Din aceste doua criterii, in stabilirea amplasamentului gropii de imprumut trebuie sa se puna in primul plan, calitatea pamantului pentru a fi folosit la executia terasamentclor.

Calitatea pamantului se determina prin extragere de corpuri, proba din diferite zone din perimetrul gropii, de la diferite adancimi, dupa care probele sunt analizate in laboratoare de specialitate autorizate.

Pamantul folosit ca umplutura trebuie sa nu contina materii organice, materialul se va lua dintr-o groapa de umplut cat mai apropiata de amplasamente. Natura pamantului trebuie sa se incadreze in limitele granulometrice de argila prafoasa.

Fundul gropilor de imprumut-va avea o panta transversala de 1. 3% spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor.

Talazurile gropilor de imprumut amplasate se vor executa cu inclinarea de 1: 1,5 1,3 . Cand intre piciorul talazului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de bancheta, talazul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.

Santuri si rigole pentru scurgerea apelor

In toate zonele in care drumurile se afla in debleu sau la nivelul terenului inconjurator se vor executa santuri (unde ampriza nu permite) pentru asigurarea scurgerii apelor conform STAS 2916 si STAS 10796/2.

Dimensiunea si forma santurilor s-au stabilit pe baza reliefului, debitului si viteza apei si conform calculului de dimensionare care a stat la baza avizului de la Sistemul de Gospodarire a Apelor Botosani.

Panta longitudinala a santurilor si rigolelor va fi de minimum 0,25 % in teren natural.

Prescriptii generale de executie

Lucrarile de terasamente se vor executa astfel incat procesul tehnologic sa se succeada fara decalaje intre diferitele faze de lucru, care ar putea conduce la inmuierea pamantului din corpul drumului de catre apele meteorice.

Pe timpul friguros , nu se admite ca lucrarile de terasamente sa fie intrerupte in faze intermediare ale procesului tehnologic si executarea terasamentelor cu pamant inghetat.

Inghetarea terasamentelor pe timp friguros sub 5C se poate face numai cu luarea unor masuri speciale prevazute in reglementarile legale m vigoare.

In cazul umpluturilor, pamantul se asterne in straturi uniforme, paralel cu linia rosie a proiectului pe intreaga latime a rarnbleului. Suprafata fiecarui strat intermediar va fi plana cu inclinari de 35% spre exterior iar suprafata patuhii Ia drumurile de clasa III.V va avea aceeasi inclinare transversala ca si imbracamintea drumului.

Pamanturile de umplutura se vor pune in opera pe cat posibil la umiditatea optima de compactare wopt corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor.

In zonele de debleu, lucrarile de terasamente se vor executa in prima-faza pana. la nivelul acostamentelor cu asigurarea scurgerii apelor de pe platforma drumului.

Sapaturile pentru realizarea patului drumului, se va executa pe tronsoane limitate, imediat inainte de executia fundatiei, luandu-se masuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafata patului drumului.

Reguli pentra verificarea calitatii terasamentelor

Pe timpul executiei lucrarilor de terasamente se verifica:

- trasarea axului si amprizei drumului precum si materializarea reperilor de nivel conform proiectului tehnic;

- calitatea pamantului folosit, verificarea facandu-se pe baza de probe de laborator;

- umiditatea efectiva ia care se compacteaza pamantul si variatia acesteia fata de umiditatea optima de compactare precum si gradul de compactare realizat precum si cel prevazut in tabelul 2.

- profilul longitudinal si transversal realizat fata de prevederile proiectului. Determinarile privind grosimea straturilor, umiditatea si gradul de compactare realizat se vor face pentru fiecare strat in parte, in cel putin trei puncte repartizate uniform la fiecare 2000 mp de strat.

Verificarea gradului de compactare realizat se face prin extragerea de probe din stratul compactat si compararea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitatea in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor normala STAS 1913/13.

Verificarea compactarii patului se va face prin recoltarea de probe printr-un sondaj cu adancimea de 30 cm. Distanta dintre sondaje nu va depasi 250 m.

Verificarile privind gradul de compactare se va face in minimum 3 puncte repartizate stanga, ax si dreapta in sectiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime strat si se fac in special unde se vad denivelari ale stratului, ca urmare a trecerii autovehiculelor in timpul executiei.

Receptia lucrarilor

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii provizorii sau unei receptii definitive conform reglementarilor legale. La receptia provizorie se vor verifica :

- concordanta lucrarilor cu prevederile standardelor si a proiectului tehnic;

- natura pamantului din corpul drumului;

- concordanta gradului de compactare realizat, cu prevederile STAS 2914.

Receptia finala

La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat si daca au fost intretinute corespunzator.

BETOANE

La stabilirea materialelor utilizate la prepararea betoanelor cerintele privind caracteristicile betoanelor, compozitia betonului, prepararea, armarea, transportul betonului, cofrarea se face conform ,,Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicative NE 12/1999'

Ciment

Criteriile semnificative pentru alegerea tipului si clasei de rezistenta pentru cimentul utilizat sunt :

rezistenta caracteristica necesara a betonului

viteza de dezvoltare a rezistentei

conditii de executie si tehnologie adaptata

conditii de serviciu si expunere

tipul betonului

Clasa de expunere pentru beton raportat la conditiile de mediu este 2a respectiv ,,mediu umed moderat'. Tipul de ciment utilizat pentru betonul simplu si betonul armat turnat monolit pentru clasa de expunere 2a pentru clasa de beton C6/7,5 si C 8/10 este II/B; II/A: III/A ; IV/A; V/A; 32,5 cu grupa de ciment 'I' pentru lucrari curente.

Pentru betonul armat C12/15, C16/20, C18/22,5 pentru clasa de expunere 2a se foloseste tipul de ciment I; II/A, 32,5 care se incadreaza in grupa de expunere "I" - cimenturi caracterizate prin rezistente initiale si finale mari.

Cerintele pentru clasa de rezistenta utilizate sunt:

• rezistenta initiala la compresiune la 2 zile cu 10 N/mmp.
• rezistenta standard Ia compresiune la 28 zile cu 32,5 52,5 N/ mmp
• timpul initial de priza cu 60 min.
• stabilitate 10 mm.

Cimentul va fi livrat in saci de hartie sau vrac, transportat in vehicule speciale, vagoane de cale ferata, insotit de documente de certificare a calitatii. Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati in timpul transportului, depozitarii.

Depozitarea se face dupa receptionarea cantitativa si calitativa a cimentului.

Depozitarea cimentului in vrac se face in celule tip siloz iar in saci in incaperi inchise.

Agregate

Agregatele vor satisface cerintele prevazute in reglementarile tehnice (STAS 1667/1976). Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului si depozitarii.

Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuarea apelor. Sorturile de materiale vor fi compartimentate cu inaltime corespunzatoare pentru evitarea amestecarii.

Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate.

Cerinte privind caracteristicile betonului

Compozitia unui beton va fi aleasa in asa fel incat cerintele privind rezistenta si durabilitatea acestuia sa fie asigurate conform tabelului nr. 1.

Tabel 1

Cerintele pentru durabilitatea betonului vor fi exprimate pe baza unor reguli care privesc compozitia betonului si alegerea materialelor. Alegerea tipului de ciment, domeniile si conditiile de utilizare ale cimenturilor sunt prezentate in Anexa 1.2 (NE - 012 /1999 )

Cerinte pentru rezistenta

Relatia intre raportul A/C si rezistenta la compresiune a betonului trebuie determinata pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru o varsta data a betonului. Adausurile din beton pot interveni in determinarea efectiva a raportului A/C.Raportul apa ciment este in functie de clasa betonului si clasa cimentului cf NE 012/99. CIasa de consistenta a betonului este in functie de tipul de element realizat, zonele de granulozitate, limitele zonelor de granulozitate precum si cantitatea totala de parti fine sunt conform NE 012/99.

Clasele de rezistenta si rezistentele caracteristice f_{c k} determinate pe cilindru sau cub sunt urmatoarele : tabel 2

Cerinte pentru durabilitate

Pentru a produce un beton durabil care sa reziste expunerii in anumite conditii de mediu si care sa protejeze armatura impotriva coroziunii trebuie respectate urmatoarele cerinte ;

a) selectarea materialelor componente ale betonului astfel incat sa nu contina impuritati care pot dauna durabilitatii sau sa produca coroziunea armaturii .

b) alegerea compozitiei astfel incat betonul:

• sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit;
• sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta pentru protejarea armaturii;
• sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului
• sa reziste actiunilor externe cum ar fi influentele mediului inconjurator;

Amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului proaspat sa se faca astfel incat materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite in amestec, sa nu segrege si betonul sa realizeze o structura compacta.

Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii, precum si pastrarea caracteristicilor betonului la actiuni fizico-chimice in timpul duratei de serviciu proiectate sunt legate in primul rand de permeabilitatea betonului.

In acest sens gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit functie de clasa de expunere in care este incadrata constructia. Acest aspect este prezentat in cod in tabelul l.

Nivelele de performanta la impermeabilitate ale betoanelor sunt prezentate in tabel 3

Tabel 3

Rezistenta la inghet dezghet a betonului caracterizata prin grad de gelivitate functie de numarul de cicluri de inghet - dezghet, trebuie sa se incadreze in prevederile tabelului 1.

Nivelele de performanta la gelivitate a betoanelor sunt prezentate in tabelul 4.

Tabel 4

Valoarea de baza a deformatiei specifice la 28 de zile a betonului datorita contractiei pentru betoane obisnuite in conditii normale de intarire este de 0,25 %o conform STAS 10107/ 0-90.

Prepararea betoanelor

Personal, echipament si instalatii, laboratoare

Personalul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea cunostintele si experienta necesara si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitate

In cazul betonului livrat de la statie, atunci cand este specificat in contract, investitorul si executantul sau reprezentantii acestora pot sa aiba dreptul sa verifice la producator buna functionare a echipamentelor si instalatiilor si de asemenea sa verifice daca betonul in momentul livrarii indeplineste conditiile tehnice cerute si daca bonul de livrare contine toate informatiile necesare. Verificarea efectuata nu trebuie utilizata de statia de betoane ca dovada a controlului calitatii betonului si nu absolva statia de preparare a betoanelor de raspunderea livrarii unui beton conform cerintelor si nici nu va exclude o respingere ulterioara a betonului de catre client.

Controlul in timpul transportului, compactarii si tratarii betonului

In timpul acestor operatii, inspectia trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte esentiale:

• mentinerea omogenitatii betonului in timpul transportului si punerii in opera;
• distribuirea uniforma a betonului in cofraj;
• compactarea uniforma si evitarea segregarii in timpul compactarii;
• inaltimea maxima de cadere a betonului;
• viteza de turnare tinand seama de actiunea betonului asupra cofrajelor;
• duratele intre etapele de amestecare , descarcare si turnare a betonului;
• masuri speciale in cazul turnarii in conditii de vreme rece sau calduroasa;
• masuri speciale in cazul rosturilor de lucru;
• tratarea rosturilor inainte de turnare;
• metode de tratare si durata tratarii betonului functie de conditiile

atmosferice si evolutia rezistentei;

• evitarea unor eventuale deteriorari ce pot apare ca urmare a unor socuri sau vibratii asupra betonului proaspat.

COFRAJE

Cofrajele trebuie sa asigure obtinerea formei , dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate .

Cofrajele trebuie sa fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea tolerantelor pentru structura si a nu afecta capacitatea sa portanta.

Cofrajele vor fi dispuse astfel incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii, cat si realizarea unei compactari corespunzatoare a betonului.

Ordinea de montare si demontare trebuie stabilita astfel incat sa nu produca degradarea elementelor de beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor.

Imbinarile dintre panourile cofrajului trebuie sa fie etanse.

Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere a cofrajului trebuie aplicata in straturi uniforme pe suprafata interioara a cofrajului, iar betonul trebuie turnat cat timp acesti agenti sunt eficienti. Trebuie luata in considerare orice influenta daunatoare posibila asupra suprafetei betonului, a acestor substante de decofrare. Agentii de decofrare nu trebuie sa pateze betonul, sa afecteze: durabilitatea betonului sau sa corodeze cofrajul.

Distantierii cofrajului lasati in beton nu trebuie sa afecteze durabilitatea sau aspectul betonului.

Montarea cofrajelor

Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor, se vor curati si pregati suprafetele care vor veni in contact cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitia armaturilor. Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii :

• trasarea pozitiei cofrajelor;

• asamblarea si sustinerea provizoriei a panourilor;

• verificarea si corectarea pozitiei panourilor;

• incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor;

Controlul si receptia lucrarilor de cofraje

In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificarile etapizate astfel:

• preliminar, controlandu-se lucrarile premergatoare si elementele sau subansamblurile de cofraj

• in cursul executiei, verificandu-se pozitionare in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor

• final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un registru de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse (proces verbal de receptie calitativ), tinandu-se seama si de prevederile capitolului 'Controlul calitatii lucrarilor '.

Controlul si receptia lucrarilor de cofraje.

In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificari etapizate astfel:

• preliminar controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraj si sustineri;
• in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor;
• final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un registru de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse ( proces verbal de receptie calitativa).

In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal comun pentru cofraje si armaturi.

ARMATURA

Otelul beton

Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1,2,3-80.

Sortimentele ce se vor utiliza sunt:

- otel beton rotund neted, OB 37 pentru armaturi de rezistenta sau constructive;

- otel beton cu profil periodic PC 52 sau PC 60 pentru armaturi de rezistenta in elementele puternic solicitate

- plase sudate pentru beton armat din sarma trasa neteda pentru beton

(STNB)

Livrarea otelului beton si a plaselor sudate va fi insotita de certificate de calitate.

Depozitarea se face in spatii amenajate, pe tipuri si diametre fiind asigurate :

- evitarea conditiilor care favorizeaza coroziunea;

- evitarea murdaririi cu pamant, vopsele, produse petrolier;

- posibilitatea de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru;

Verificarea calitatii :

Pentru fiecare lot impartit pe calitate si sortiment se vor face urmatoarele verificari:

- existenta certificatului de calitate;

- verificarea dimensiunilor in conditiile stabilite in anexa III. l. la norm. C 140-86;

- examinarea aspectului;

- verificarea prin indoire la rece.

In cazul in ca exista dubii asupra calitatii otelului se vor efectua incercari mecanice de catre un laborator atestat. In caz contrar, materialul va fi declasat in categoria OB 37 si va fi utilizat numai pentru armari constructive.

Atelierul in care se fasoneaza armaturile va insoti fiecare lot expediat la santier de certificate de calitate date pe raspundere proprie privind corespondenta calitatii materialului livrat cu cea din certificatele de calitate corespunzatoare.

Fasonarea armaturilor

Se face de preferinta in ateliere centralizate dotate cu utilajele necesare si incadrate cu personal specializat.

Fasonarea se face in stricta conformitate cu prevederile proiectului, cu urmatoarele precizari:

- dimensiuni totale si partiale ale barelor sunt date pentru axul acestora. Fac exceptii numai criterii la care dimensiunile partiale reprezinta deschiderea (lumina) dintre ramuri;

- prin proiect pentru etrieri, sunt prevazute ciocuri lungi; lungimea acestora este cuprinsa in lungimea totala. La fasonarea etrierilor se vor executa obligatoriu ciocuri de dimensiuni egale, punctul de incepere a indoirilor se va stabili prin incercari la fiecare marca.

Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. Se vor indeparta eventualele impuritati. Petele de rugina se vor indeparta numai in zonele unde se vor executa suduri.

Taierea barelor se face dupa diametrele, numarul si lungimile din extras. Recomandam totusi o verificare comparativ cu cofrajele executate mai ales in situatia lucrarilor de refaceri, completari, extinderi.

In cazul unor panouri de planseu, avand laturile neparalele sau curbe, lungimile barelor din placa sunt variabile in extrase fiind date lungimi medii. Pentru a se evita eventualele neconcordante la montaj este necesar ca lungimea barelor sa fie stabilita prin masurarea pe cofraj a traseelor de montaj.

Barele taiate se vor depozita in legaturi etichetate. Pentru situatia in care unele "marci' au lungimi mai mari decat ale materialelor disponibile momentan, se vor solicita proiectantului detalii privind felul, numarul, locul si dimensiunile eventualelor innadiri prin sudura sau petrecere, daca in proiect nu se dau detalii in acest sens.

Armaturile se termina cu ciocuri in cazul barelor lisa si fara ciocuri sau cu "vincluri' in cazul barelor cu profil periodic. Ciocurile se indoaie la 180 grade cu raza interioara de 1,20 d. In cazul barelor cu profil periodic la care acestea sunt prevazute, indoirea vinclurilor se face la 90 grade cu raze interioare de minim 2d, indoirea barelor inclinate ( 45 grade) sau a celor care trec din stalpi in grinzi (90 grade) se fece dupa arce de cerc cu raza de cel putin l0d.

Montarea armaturilor

Montarea armaturilor poate incepe dupa indeplinirea urmatoarelor conditii: fisa tehnologica pentru montarea armaturilor a fost acceptata de beneficiar:

- cofrajele au fost receptionate calitativ

Exista si sunt instruite formatiile de lucru atat in ceea ce priveste tehnologia de executie cat si masurile de securitate a muncii si pentru prevenirea incendiilor

Armaturile se vor monta in pozitiile prevazute prin proiect si se vor lua masuri care sa asigure :

- mentinerea lor in pozitia necesara cu asigurarea grosimilor minime normate pentru stratul de acoperire prin prevederea de distantieri, agrafe, capre, etc. Distantierii se prevad min. 4 buc. la fiecare mp de placa iar caprele pentru mentinerea la pozitie a armaturilor de la fata superioara vor fi la distante de max. 40 cm pe ambele directii. La grinzi si stalpi se vor pune cel putin cate un distantier pe fiecare fata a elementului la fiecare ml. Distantierii vor fi din masa plastica sau din mortar legat cu sarma. Se interzice folosirea de distantieri din cupoane de otel beton.

- legarea armaturilor la incrucisari cu cate 2 fire de sarma neagra de l- l,5 mm sau puncte de sudura;

- legarea armaturilor in placi si pereti se face pe doua randuri de incrucisari pe conturul fiecarui panou si Ia fiecare a doua incrucisare ( in sah) pentru restul suprafetei;

- la stalpi si grinzi se vor lega toate incrusisarile armaturilor longitudinale cu etrierii.

Innadirea armaturilor

Se face in conformitate cu proiectul.

De regula innadirile se fee prin suprapunere pe distante ce rezulta in urma montajului innadirile prin sudura sunt date in proiect indicandu-se pozitia, numarul de suduri, grosimea cordoanelor de sudura, etc. Dupa executarea sudurilor, cusaturile respective se vor curata complet de zgura.

Inlocuirea armaturilor

In cazul ca nu se dispune de sortimentul prevazut in proiect inlocuirea se face de regula cu avizul proiectantului.

Conditiile sunt:

utilizarea otelurilor de acelasi tip avand diametre apropiate si in numar care sa asigure in acelasi element o sectiune totala superioara celei inlocuite; in acelasi timp se vor respecta distantele minime sau maxime intre bare pentru pozitia armaturilor in elementul respectiv.

Controlul calitatii armaturii puse in opera

Se face permanent in timpul executiei.

La terminarea armarii unui subansamblu (fundatie, stalp, planseu inclusiv grinzile etc.) receptia se face de catre conducatorul lucrarii si delegatul beneficiarului.

Se va proceda la verificarea pozitiei, numarului de bare , diametrelor, distantelor intre bare, comparandu-se cu prevederile din proiect.

Se va verifica existenta elementelor de mentinere la pozitie (distantieri, capre, legaturi) si starea de curatenie a cofirajului si armaturilor.

Rezultatele acestei verificari se vor consemna intr-un proces verbal de lucrari ascunse. Eventuale inlocuiri de armaturi se vor consemna de asemeni si se vor inscrie pe planurile de executie care vor face parte din cartea constructiei.

BORDURI

Montarea bordurilor

Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0,20m.

Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca este nevoie, ca sa atinga 95% din densitatea optima Proctor normal.

in cazul unei sapaturi mai adanci fata de cota prescrisa, antreprenorul trebuie sa compenseze diferenta de cota prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si rigolei. Cand lucrarile sunt montate per pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.

Caietul de sarcini speciale sau dirigintele stabileste conditiile de depozitare provizorii de refolosire sau de evacuare a pamantului rezultat din sapaturi.

Bordurile sunt montate pe o fundatie de nisip sau beton de minimum lOcm grosime.

Caietul de sarcini speciale sau planurile de excutie stabilesc natura si dimensiunile fundatiei, precum si un eventual element de sprijinire a bordurii si a dispozitivului destinat sa asigure scurgerea apelor infiltrare in corpul drumului.

Rosturile nu vor trebui sa aiba mai mult de 2cm grosime si vor fi rostuite cu mortar M50.

Bordurile sunt puse urmarind cotele, aliniamentele si declivitatile stabilite prin detaliile de executie.

Tolerantele admise la montarea bordurilor vor fi mai mici de 5mm fata de cotele precizate in profilele transversale corespunzatoare si in profilul in lung.

INCERCARI SI CONTROALE

Controlul de calitate si receptia lucrarilor

Independent de incercarile preliminare de informare si incercarilor de reteta privind calitatea materialelor elementare care intervin in constructia lucrarilor si fac obiectul pct. 0 al prezentului caiet, se va proceda la:

A.    Incercari preliminare de informare

Aceste incercari care cuprind studii de compozitie a betoanelor, precum si incercari de studii sunt efectuate inainte inceperii fabricarii betoanelor.

B. Incercari de control de calitate

Incercarile de control de calitate sunt efectuate in cursul lucrarilor in conditiile de frecventa speficificate in tabelul nr.33 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale.

C. Incercari de control de receptie

Incercarile de control de receptie sunt efectuate fie la sfarsitul executiei uneia din fazele lucrarii, fie in momentul receptiei provizorii a lucrarii, in conditiile precizate in tabelul nr.33, completate prin dispozitiile caietului de sarcini speciale.

Tabelul 33

A - incercari preliminare de informare

B - incercari de control de calitate

C - incercare de control de receptie

RECEPTIA LUCRARILOR

Lucrarile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucari ascunse, care necesita sa fie controlate si receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de lucru cum sunt lucrarile de drenaj, canalizare s.a., acestea vor fi supuse si receptiei pe faze de executie.

RECEPTIA PE FAZE

In cadrul receptiei pe faza (de lucrari ascunse), se va verifica daca partea de lucrare ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini.

In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.Receptia pe faza se efectueaza de catre dirigintele lucrarii si seful de lot, documentul se incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.

Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la umatoarele momente ale lucrarii:

a) Pentru drenuri:

tasarea si amplasarea caminelor;

executarea sapaturii la cota;

realizarea radierului si pozarea tubului drenant;

la realizarea umpluturii drenante.

b)    Pentru canalizari:

tasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de vizitare;

executarea sapaturii, la cote la canal si camine;

pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea;

realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare;

realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru inaltime si realizarea umpluturii la cota finala

c) Pentru lucrari din beton si zidarii: santuri ramforsate, santuri zidite, camere de cadere s.a.

trasarea;

executia sapaturilor la cote;

executarea cofrajului;

montarea armaturii

d) Drenuri transversale de acostament:

la realizarea acestora;

Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si comisiei de receptie preliminara sau finala.

RECEPTIA PRELIMINARA

La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:

concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietului de sarcini speciale si a proiectului de executie;

daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in totalitate;

daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora;

conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control (beneficiar, diriginte etc)

in urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

RECEPTIA FINALA

La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile.

BALAST

CONDITII TEHNICE DE CALITATE

Materiale

Materialul din care se executa stratul de fundatie pentru aleea caminului cultural trebuie sa indeplineasca caracteristicile fizico-mecanice din standardele respective de pamanturi si materiale.

In cazul prezentului proiect se vor respecta caracteristicile fizico- mecanice ale materialului folosit pentru imbunatatirea granulozitatii balastului - in conformitate cu STAS-urile referitoare la acest material.

Proprietatile fizice ale materialelor ce alcatuiesc straturile rutiere stabilizate mecanic sunt:

- indicele de plasticitate Ip cuprins intre 6-8 %

- granulozitatea materialului

- umiditatea optima de compactare

- continutul de elemente si si gelive.

Balastul pentru fundatii trebuie sa indeplineasca caracteristicile date in tabelul 14 din STAS 662 iar zona granulometrica conf. fig. 2.

Balastul pentru straturi de fundatie trebuie sa fie conform tabelului 14.

Tabelul 14

Limitele de granulozitate ale agregatului total

Tabel 2

Balastul se va aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestui material. Aprovizionarea balastului la locul de punere in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator.

Laboratorul executantului va tine evidenta calitatii balastului astfel:

- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor

- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate in laborator.

Depozitarea balastului se va face in depozite deschise, dimensionare in limita de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.

In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incit sa se evite amestecarea balasturilor.

In cazul in care la verificarea calitatii balastului aprovizionat granulozitatca acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.2, aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. Controlul calitatii balastului de catre executant se va face in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul nr.3.

Tabel 3

Stabilirea caracteristicilor optime de compactare ale balastului ce urmeaza a fi folosit la executarea stratului de fundatie se va face de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.

Caracteristicile optime de compactare determinate prin incercarea Proctor modificat vor fi conform STAS 1913.

In cazul in care drumul se da in circulatie inainte de aplicarea stratului de protectie, consolidare si rulare, pentru a se evita degradarea suprafetei stratului de catre circulatie este necesara protectia suprafetei prin stropiri succesive (2-3) cu 0,8 - 1,0 litri/mp emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, precum si imprastierea cu nisip sau alte materiale granulare cu granulozitate fina, concomitent cu introducerea la restrictii de viteza a circulatiei de maximum 15 km/h in primele 24 h.

REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII

Verificarea se face de catre laboratorul de santier sau laboratorul central al intreprinderii constructoare.

Verificarile si determinarile care nu pot fi executate de aceste laboratoare, se vor executa in alte laboratoare de specialitate.

Verificarea elementelor geometrice

Suprafata straturilor de fundatie in profil transversal si longitudinal se verifica pentru a corespunde valorilor si abaterilor limita prevazute in prezentul standard.

Latimea straturilor de fundatie se verifica pentru a corespunde datelor din proiectul de executie. Verificarea se face in profil transversale la distante (pe sectoare) de cel mult 200 m.

Grosimile straturilor de fundatie trebuie sa corespunda datelor prevazute in proiectul de executie a lucrarilor si prevederilor prezentului standard. Verificarea grosimii straturilor se face prin sondaje, cel putin unul la 200 m de drum.

Cotele profilului longitudinal se verifica in axa drumului cu aparate de nivel si trebuie sa corespunda acelora din proiect.

Verificarea executiei lucrarilor consta in :

- verificarea si respectarea procesului tehnologic de executie, din prezentul standard;

- verificarea conditiilor de compactare, conform STAS 1913;

Valorile privind densitatea aparenta maxima si umiditatea optima de compactare se determina conform STAS 1913.

Valoarea densitatii aparente uscate reale se determina prin prelevari de probe luate din teren, prin metode prevazute de prescriptiile tehnice in vigoare (inlocuire cu nisip, inlocuire cu apa folosind foi de PVC sau cu ventuza cu membrana de cauciuc).

Umiditatea efectiva la care se face compactarea se determina prin stabilirea pierderii de masa a unei probe de pamant ( de cea 1 2 kg) prin uscare pe o tava incalzita indirect, prin intermediul unui strat de nisip de 2 3 cm grosime .

Continutul de apa astfel determinat se raporteaza la masa uscata a probei.

Numarul de probe prelevate necesare pentru verificarea gradului de compactare este acelasi ca si pentru verificarea gradului de compactare a patului drumului conform STAS 1914.

Capacitatea portanta a complexului fundatie - pat se determina prin masurarea modulelor de deformatie liniara echivalente, prin metode de incarcare pe placa conform STAS 8942/3 sau prin masurarea deflexiunilor cu deflectometru cu parghie sau cu deflectograful Lacroix conform reglementarilor tehnice in vigoare.

Se executa cel putin o determinare de incarcare pe placa, pe km sau masurari de deflexiuni din 25 in 25 m.

La verificarea capacitatii portante a sistemului fundatie-pat, prin determinarea modulului de deformatie echivalent prin incercari cu placa, respectiv prin masurari cu deflectometrul sau deflectograful, se va tine seama de conditiile de umezire a patului in momentul determinarii.

In cazul valorilor necorespunzatoare gasite la verificarile efectuate asupra capacitatii portante, capacitatea portanta a straturilor respective va fi compensata fie prin completari de material si recilndrari, fie prin sporirea grosimii la straturile superioare.

Toate operatiunile care privesc controlul calitatii materialelor si al executiei lucrarilor vor fi conform prevederilor din prezentul standard si vor fi urmarite si verificate de beneficiar.

Rezultatul tuturor masurarilor, determinarilor si verificarilor specificate in prezentul standard, vor fi tinute la zi, in documentatia de executie a santierului (cartea constructiei, carnete de masurari, registre de laborator, etc) ce va constitui documentatia de control, in vederea efectuarii receptiei lucrarilor.

RECEPTIA LUCRARILOR

Receptia straturilor de fundatie se executa in trei etape, pe faze tehnologice, preliminare si finale.

Receptia pe faza se efectueaza :

La terminarea unui strat component si inainte de executarea stratului imediat superior; cu aceasta ocazie se verifica respectarea proceselor tehnologice aplicate in executie: latimi, grosimi, pante transversale si suprafatarea, calitatea executiei lucrarilor ( grad de compactare , etc).

Se verifica exactitatea rezultatelor determinarilor inscrise in registrele de laborator.

Se incheie proces verbal de receptie, conform prevederilor legale in vigoare, specificandu-se eventualele remedieri necesare.

Nu se trece la executarea stratului urmator pana cand nu se executa aceste remedieri.

La terminarea intregului sistem de fundatie si inainte de executarea imbracamintii, se efectueaza aceleasi verificari ca si la receptia pe faza.

In plus, se fac determinari de capacitate portanta conform prevederilor din prezentul standard.

Rezultatele se consemneaza intr-un proces verbal de receptie.

Receptia preliminara a fundatiei se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform prevederilor legale in vigoare.

Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul executiei lucrarilor.

Verificarea grosimii stratului de fundatie, de aprecierea comisiei, se poate face prin sondaje, cate 2 pe km sau in aceleasi puncte in care se fac sondajele pentru verificarea grosimii si calitatii imbracamintii.

Receptia finala

Receptia finala a straturilor de fundatie se face odata cu imbracamintea, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia.

Receptia finala se face conform prescriptiilor legale in vigoare.

ELEMENTE PREFABRICATE.

MONTAJ SI MONOLITIZARE

In cazul structurilor din grizi si placi prefabricate, atat grinzile cat si placile prefabricate vor fi numerotate, iar pe ele se va inscrie cu vopsea data fabricarii si tipul de placa sau grinda, prin care se precizeaza astfel pozitia acesteia in lucrare.

Montarea elementelor prefabricate, va fi condusa de un inginer specializat in acest domeniu si supravegheata permanent de maistri cu experienta dobandita in lucrari similare.

Operatia de montaj trebuie sa fie precedata de lucrari pregatitoare specifice operatiei respective si care depinde de la caz la caz, de tipul elementului care se monteaza, sau modul de alcatuire a structurii.

Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care sa asigure montajul in conditii de securitate.

La asezarea pe reazeme se va urmari pozitionarea corecta conform proiectului, atat in ce priveste asigurarea amplasamentului, cat si a lungimii de rezemare si a contactului cu suprafetele de rezemare. Elementele vor fi eliberate din dispozitivele de prindere numai dupa realizarea corecta a rezemarii. Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care reazema pe acestea.

Imbinarile definitive trebuie sa fie executate in cel mai scurt timp posibil de la montaj.

Fetele elementelor care urmeaza a veni in contact cu betonul de monolitizare sau mortarul de poza, vor fi bine curatate cu o perie de sarma si apo spalate cu apa sub presiune sau suflate cu jet de aer.

Verificarea montarii elementelor si incadrarea in tolerante, se va face conform anexei III.1 - "Abateri admisibile pentru elementele din beton si beton armat" din "Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si precomprimat" - indicativ NE 012-99.

La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la deteriorarea elementelor.

Elementele prefabricate se vor monolitiza intre ele conform detaliilor din proiect.

La placile prefabricate pentru structuri mixte se vor monolitiza si golurile din dreptul conectorilor, prevazandu-se armaturile din proiect necesare legarii conectorilor de armaturile de rezistenta a placilor.

La structurile mixte, in zone de precomprimare a placilor, se vor monta stuturi pentru continuitatea cablurilor in dreptul rosturilor de monolitizare.

Reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe baza de incercari.

Pentru tensionarea, blocarea si injectarea cablurilor prevazute pentru precomprimare platelajelor la structurile mixte, se vor aplica prevederile din capitolul 11 din "Codul de practica NE 012-99" Partea B - beton precomprimat.

Abaterile limita de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor incadra in prevederile STAS 6657/1-89, STAS 7009-79 si STAS 8600-79.

Alte abateri limita decat cele referitoare la dimensiuni (lungimi, latime si grosime placa) se vor incadra in prevederile "Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si precomprimat" - indicativ NE 012-99.

RECEPTIA LUCRARILOR

Aceste incercari se executa in prezenta Consultantului.

Antreprenorul are in sarcina aducerea camioanelor sau a convoaielor necesare incercarii precum si schelele sau pasarelele necesare efectuarii operatiunilor de masurare.

Proiectele de incercare se vor intocmi de catre o firma specializata acceptata de catre Consultant si proiectant.

Operatiunile de incercare propriu-zise si prelucrarea datelor vor f efectuate de catre o singura firma specializata, ce va fi acceptata de Consultant.

Refacerea lucrarilor cu defecte

In cazul in care o parte, sau intreaga lucrare, nu corespunde prevederilor din proiect si din caietul de sarcini, Antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Dupa recunosterea si analiza defectelor, incaintea inceperii lucrarilor de remediere Antreprenorul presupune programul de reparatii spre aprobare Consultantului.

releveu detaliat al defectelor;

cercetarea cauzelor, procedandu-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau calcule suplimentare

evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;

intocmirea unei documentatii de reparatii, insotita de tate justificarile necesare.

In functie de constatarile si de studiile efectuate, Consultantul poate sa

procedeze astfel

sa acorde viza documentatiei de reparatii, cu eventuale observatii;

sa prevada demolarea unor parti, sau a intregii lucrari si refacerea lor pe cheltuiala Antreprenorului

In cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea si culoarea suprafetelor, dar care nu afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii, reparatiile se pot efectua astfel

defectele minore se pot corecta prin degresare, spalare, rabotare sau rebetonare cu betoane specializate aderente;

in cazul defectiunilor mai importante, Antreprenorul poate propune Consultantului un program de remediere, care va fi analizat si aprobat ca atare, sau cu completarile necesare.

La suprafetele vazute cu parament fin este interzisa sclivisirea simpla.

Fisurile deschise care pot compromite, atat aspectul cat si durabilitatea structurii, vor fi tratate, respectand prevederile Normativului C 149-88, privind procedeel de reparare a elementelor din beton si beton armat. Tratarea fisurilor se poate face si cu materiale speciale, pe baza unei tehnologii avizate de catre Consultant si a instructiunilor specifice de aplicare ale materialelor respective.

La terminarea lucrarilor Antreprenorul va efectua o verificare a intregii lucrari si va asigura degajarea tuturor spatiilor (sprijiniri, sustineri, depozite, etc.) pentru a permite lucrul liber al structurii.

Tratarea suprafetelor din beton pentru marirea aderentei cu betonul nou turnat monolit

In cazul in care la reabilitarea structurilor vechi de poduri sau pasaje nu exista posibilitatea de a asigura conlucrarea dintre betonul nou si cel vechi si cel nou turnat monolit (placi de suprabetonare, console de trotuar, etc.) prin ancore, suprafetele de beton vor fi tratate cu adezivi epoxidici.

Aditivii epoxidici, fara solventi se vor aplica pe suprafetele de beton curatate, uscate sau usor umede, orizantale sau verticale.

Suprafata de beton va fi curatata de praf, stropi de ciment, urme de uleiuri, vopsea prin sablare sau razuire.

Stratul de beton proasoat se va aplica cat ade zivul aplicat este proaspat (functie de diverse temperaturi indicate in datele tehnice specifice materialului ales).

Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului datele tehnice si agrementarea pentru aditivul pe care il va folosi, pentru aprobare.

HIDROIZOLATII POD

1 Generalitati

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la realizarea hidroizolatiilor pentru lucrarile de poduri.

Hidroizolatiile au ca scop:

impiedicarea patrunderii apei la structura de rezistenta

colectarea apelor ce se infiltreaza prin imbracaminte si dirijarea lor spre gurile de scurgere

La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite in general din

sapa care se executa in camp continuu si racordarea acesteia la marginea elementului care este hidroizolat

racordarea acesteia la gurile de scurgere si la dispozitivele etanse de acoperire a rosturilor de dilatatie

Se disting urmatoarele straturi:

strat suport;

strat de amorsare;

strat de lipire;

strat de baza

strat de protectie

Functionalitatile unor straturi pot fi comasate in diferite solutii constructive ale firmelor specializate in hidroizolatii. Hidroizolatiile pot fi alcatuite din

amestec lichid cu intarire rapida

membrana hidroizolatoare;

solutii bituminoase.

Tehnologia de aplicare poate fi:

prin pulverizare;

prin lipire la cald a membranelor cu solutii pe baza de bitum;

prin lipire la rece cu solutii pe baza de rasini sintetice

prin apicarea de membrane autoaderente

prin lipire cu supraincalzirea membranelor

prin spoire;

In toate variantele tehnologice trebuie sa se asigure conditiile fizico-mecanice. Termenul de "sapa hidroizolatoare" utilizat in continuare, include toate straturile componente si anume: stratul suport, amorsa, stratul hidroizolator de baza si stratul de protectie.

PROTECTIA MUNCII

Executarea sapaturilor :

Masuri generale

Personalul executant va fi bine instruit asupra modului de lucru si de comportare la locul de munca.

Se va tine cont in special de ,,Normele departamentale de protectia muncii in transporturi navale si aeriene'.

Unitatile vor stabili instructiuni proprii de protectie a muncii care vor cuprinde si masuri suplimentare specifice conditiilor de lucru.

Pe toata durata executiei lucrarilor se vor introduce restrictii de viteza. Lucrarile se vor semnaliza atat ziua cat si noaptea, conform Instructiunilor Directiei Drumurilor.

Inainte de inceperea lucrarilor se iau masuri pentru scurgerea apelor de pe amplasamentul lucrarii.

La punctul de lucru se va gasi o evidenta a notelor si constatarilor cu privire la protectia muncii si a masurilor luate de conducerea santierului in acest sens.

Beneficiarul si constructorul vor sesiza orice nepotrivire intre situatia reala din teren si prevederile din proiect, anuntandu-se proiectantul pentru a dispune.

In caz de pericol iminent, lucrarile se vor opri si orice activitate manuala se va intrerupe pana la anularea cauzelor care au provocat starea de urgenta. In timpul executiei sapaturilor se va avea in vedere ca :

• sa nu se modifice sub nici o forma starea naturala a pamantului din si in jurul sapaturii;
• inceperea executiei sapaturilor sa se foca dupa organizarea si aprovizionarea punctului de lucru cu materiale si utilaje necesare lucrarilor respective, fiind interzis sa se tina sapaturile deschise sau nesprijinite.

Daca lucrarile urmeaza imediat dupa executarea sapaturilor, acestea se vor opri cu minim 0,30 m deasupra cotei de fundare. Sapatura la cota se va continua in preziua sau chiar ziua turnarii betonului de fundatii.

Sapaturile se vor ingradi cu parapete vizibile ziua si noaptea , sapaturile executate in zona drumurilor publice se vor semnaliza si prin indicatoare de avertizare si dirijare.

• este interzisa depozitare fie chiar temporara a pamantului la mai putin de l m de muchia malului iar a materialelor la mai putin de 5 m
• zilnic, inainte de a incepe lucrul se va verifica terenul din jurul sapaturii si sprijinirile pentru a se evita eventualele surpari si pericole de accidentare;
• ori de cate ori in cursul executiei sapaturilor apare necesitatea sprijinirii acestora sau intarirea lor , lucrarea se va executa pe baza detaliilor date de executant;
• se vor executa placi avertizoare vizibile atat ziua cat si noaptea , in toate locurile periculoase ( gropi, santuri, instalatii, depozite, etc)
• lucrul cu utilajele terasiere trebuie astfel organizat spre a evita rasturnarea alunecarea sau infundarea utilajului;
• este interzis lucrul sau deplasarea cu utilaje terasiere sau de ridicat pe sub liniile electrice aeriene daca nu exista spatiul de siguranta prescris atat pe verticala cat si pe orizontala;
• se va controla zilnic starea cablurilor de ridicare ale utilajelor inainte de inceperea lucrului;
• pentru executarea lucrarilor pe timp friguros, se va intocmi de catre executant proiectul corespunzator care sa prevada metodele si mijloacele ce urmeaza a se intrebuinta, calendarul lucrarilor si masurile corespunzatoare de protectie a muncii;
• toti angajatii vor trebui sa cunoasca obligatiile si raspunderile pentru realizarea deplina a masurilor de protectie si igiena a muncii, prevederea si combaterea incendiilor.

Sapaturile se pot executa cu taluz vertical cand :

- pamantul este stabil si cu umiditate naturala normala;

- sapatura nu este tinuta deschisa;

- terenul nu prezinta fisuri;

- adancimea sapaturii este relativ mica;

- pentru adancimi ale sapaturilor peste 2,.0 m sapaturile se executa cu pereti sprijiniti pe toata inaltimea.