CATEGORII DOCUMENTE
Afaceri Calculatoare Casa masina Didactica pedagogie Diverse Educatie Finante Geografie Istorie & politica Legislatie Limba Management Sanatate Tehnologie

FUNDATII DIRECTE

Constructii

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Betonul. Materiale folosite in constructiile din beton simplu, beton armat si beton precomprimat

MANAGEMENTUL RISCULUI. MOTIVAREA PERSONALULUI

Materiale pentru izolatii si finisaje

CALCULUL PANEI INTERMEDIARE

PREVEDERI SPECIFICE CONSTRCTIILOR METALICE

CONTROLUL PROIECTARII SI EXECUTIEI CONSTRUCTIILOR DIN ZIDARIE

CALCULUL SCARII

CONSTRUCTII PENTRU REALIZAREA PRODUCTIEI VEGETALE

CAIET DE SARCINI PENTRU LUCRARI DIN LEMN

Calculul automat al structurii - programul F.E.A.T. 2000

FUNDATII DIRECTE

CUPRINS

ARGUMENT- Notiuni Generale despre Fundatii

a. CLASIFICAREA FUNDATIILOR

b. ALEGEREA TIPULUI DE FUNDATIE

FUNDATII DIRECTE

a. Fundatii sub ziduri (pereti)

b. Fundatii. Continue de beton simplu.

c. Fundatii continue din beton armat sub ziduri

d. Fundatii cu descarcari pe reazeme isolate

f. Fundatii sub ziduri despartitoare

2.FUNDATII SUB STALPI

PROBLEME CARE APAR LA PROIECTAREA SI LA EXECUTAREA FUNDATIILOR DIRECTE

a. Fundatii solicitate excentric

b. Fundatii denivelate

c. Fundatii prefabricate

d. Probleme specifice fundatiilor constructiilor amplasate pe terenuri cu deformatii

NORME DE PROTECTIA MUNCII

LUCRARI DE FUNDATII

Sapaturi pentru Fundatii

BIBLIOGRAFIE (ultima pagina)

ARGUMENT

Notiuni Generale despre Fundatii

Fundatia este elementul de constructie care se afla in contact direct cu terenul bun de fundare si transmite acestuia toate incarcatrile care actioneaza constructia.

Incarcarile trebuie astfel reprezentate pe talpa fundatiei incat sa nu fie depasita capacitatea portanta a terenului, iar trasarile care rezulta sa fie cat mai uniforme si sa poata fi suportate de constructie fara repercursiuni asupra acesteia.

Capacitatea portanta a terenului (presiunea normata) este presiunea maxima pe care o poate suporta terenul de fundare, fara a exzista pericolul ruperii acestuia, sau al unor trasari care sa pericliteze constructia.

Capacitatea portanta depinde de natura pamanturilor in care se amplaseaza fundatia. Geotehnica - stiinta care se ocupa de studiul pamanturilor -defineste pamanturile ca fiind construite din particole solide, provenite prin dezagregarea pe cale fizica sau chimica a diferitelor roci intalnite in scoarta terestra. In functie de prezenta unor forte de legatura intre particulele solide, pamanturile pot fi corozive sau necorozive.

In categoria pamanturilor coezive se incadreaza pamanturile prafoase si cele argiloase. Pamanturile prafoase (praf argilos, praf argilo-nisipos, praf si praf nisipos) au coeziune si plasticitate mijlocie sau redusa si pun probleme dificile de fundare datorita compresibilitatii mari, tendintei de a fi usor antrenate de apa in miscare si sensibilitati la actiunea de inchet-deschet. Un caz particular i-l reprezinta pamanturile prafoase de origine eoliana (pamanturile loessolide) destul de raspandite in tara noastra, foarte sensibile la inmuiere, permitand trasari importante ale fundatiilor.

Pamanturile argiloase (argila groasa, argila, argila prafoasa, argila nisipoasa)

Au o coeziune si plasticitate mijlocie, mare sau foarte mare, cu un continut mare de particule foarte fine. Comportarea sub solicitari depinde de starea fizica, care la randul ei este influentata de continutul lor de apa. Particularitatea comportatiilor consta in aceea ca la variatii de umiditate prezinta variatii de volum (umflare - contractie) implementand masuri adegvate la executarea fundatiilor in asemenea pamanturi.

In categoria pamanturilor necorozive se incadreaza blocurile formate din bucati mari de roci, bolovanisurile, pietrisiurile si nisipurile. Acestea constituie in general terenuri bune de fundare, avand un grad redus de compresibilitate, nu sunt sensibile la inmuiere si la inghet-desghet.

Pentru stabilirea timpului de fundatie si a modului de fundare sunt necesare determinari pentru cunoasterea caracteristicilor identificarii clasificarii pamanturilor (granulozitate, compozitie mineralogica, plasticitate imermabilitate etc.), precum si a propietatilor mecanice ale acestora. Rezolvarea problemei deformatiilor - necesara determinarii testarii fundatiei - impune cunoasterea compresibilitatii pamantului, iar rezolvarea problemelor de capacitate portanta - necesara determinarii sigurantei pe care presiunea pe talpa fundatiei o ofera fata de pericolul de pierdere a stabilitatii fundatiei - impune cunoasterea rezistentei la forfecarea terenului.

In acest scop sunt necesare determinarii cu mijloace adegvate efectuate in laborator si pe tere

a. CLASIFICAREA FUNDATIILOR

Fundatiile se pot clasifica dupa mai multe criterii.

Dupa adancimea de fundare (adancimea la care se gaseste terenul bun de fundare) sunt:

Fundatii de suprafata (de mica adancime) sau fundatii directe;

Fundatie de adancime sau fundatii indirecte (fundatii pe piloti, chesoane, puturi, coloane etc.).

Dupa modul de executie fata de nivelul apelor subterane sunt:

Fundatii executate deasupra nivelului apei freatice (fundatii executate in uscat);

Fundatii executate sub nivelul apei freatice (fundatii executate sub apa).

Dupa materialele folosite, fundatiile sunt:

Fundatii rigide (din piatra naturala, caramida, beton simplu sau ciclopiant);

Fundatii clasice (din beton atmat).

Dupa forma lor in plan se deosebesc:

Fundatii izolate;

Fundatii continue sub ziduri sau sub stalpi (talpi continue);

Fundatii cu retele de grinzi (talpi incrucisate);

Fundatii pe radier general -placa continua, placa cu grinzi.

Dupa tehnologia de executie pot fi:

Fundatii executate la fata locului, direct in groapa de fundatie;

Fundatii prefabricate.

b. ALEGEREA TIPULUI DE FUNDATIE

Alegerea tipului de fundatie se face pe baza unei analize tehnico-economice a structurii de rezistenta in ansamblu.

Tipul de fundatie, adancimile de fundare, presiunile pe teren, materialele pentru fundatii se vor alege tinand seama de:

Conditiile climatice (adancimea de inghet, cantitatea de precipitatii etc.);

Conditiile de stabilitate generala a amplasamentului;

Adancimile, natura, grosimile si caracteristicile fizico-mecanice si chimice ale straturilor de pamant de sub talpa fundatiei determinate cu ajutorul studiilor geotehnice;

Conditiile hidrogeologice ale terenului (ape subterane si de suprafata, propietatile lor chimice, agresivitate, posibilitatea patrunderi acesteia la fundatii etc.);

Gradul de importanta al cladirii;

Seismicitatea regiunii;

Caracteristicile structurii de rezistenta a constructiei, exzistenta subsolurilor, densitatea si felul elementelor portante verticale (peretii, stalpii);

Marimea si uniformitatea in plan a incarcariilor transmise de constructie;

Particularitatile functionale ale constructiei (agresivitatea apelor industriale, incalzirea excesiva a fundatiei si a terenului de fundare, racirea sau inghetarea articiceala a acestuia etc.).

Pentru a-si indeplini rolul in constructii, fundatiile trebuie sa satisfaca o serie de conditii fundamentale, printre care:

Sistemul de fundare trebuie astfel ales incat sa prezinte siguranta in expluatare, deoarece la fundatii nu se pot executa reparatii decat cu multa greutate si cheltuieli ridicate;

Dimensiunile fundatiei trebuie sa corespunda incarcatilor ce o actioneaza, orce rezolvare gresita a solutiei de fundare necestita consolidari care sunt lucrari costisitoare si greu de executat;

Solutiile de fundare nu trebuie sa conduca la tasari diferentiate, iar in cazul cand nu se poate obtine acest lucru, se prevad rosturi de tasare;

Incarcarile care actioneaza asupra fundatiei sa fie centrice, astfel incat repartizarea presiunilor pe talpa fundatiei sa fie cat mai uniforma;

Materialul folosit la executarea fundatiei trebuie sa fie rezistent la actiunile agresive ale apelor subterane sau ale terenului de fundare;

Fundatiile trebuie sa fie economice, sa necestite manopera cat mai redusa si sa foloseasca pe cat posibil materialele locale;

Sa permita industrializare si mecanizarea lucrarilor;

Trebuie evitata fundarea cladirilor in terenuri cu apa subterana sau prevederea unor subsoluri acolo unde apa este de fuprafata terenului.

FUNDATII DIRECTE

Fundatiile directe sau de mica adancime se folosesc cand terenul bun de fundare se gaseste la adancime mica fata de nivelul terenului natural si pot fii:

Fundatii rigide, continue sau izolate, executate din piatra naturala, beton simplu sau beton ciclopian; lucreaza in bune conditii numai la solicitari de compresiune;

Fundatii elastice, continue sau izolate, executate din beton armat; au o comportare buna atat la compresiune, cat si la inconvoiere, armatura avand rolul de a prelua eforturile de intindere din inconvoiere.

a. Fundatii sub ziduri (pereti)

Transmiterea incarcarilor unei constructiiavand structura de rezistenta cu pereti portanti (de zidarie sau beton) la terenul bun de fundare, se face prin intermediul unei fundatii continue directe. In general aceste fundatii sunt axate fata de zidurile pe care le suporta. Fundatiile dezaxate se folosesc mai rar, la zidurile rosturilor de tasare,la ziduri solicitate de impingerea pamantului, la ziduri de calcan etc.

Fundatile sub ziduri pot fii: continue de baton simplu, continue de baton armat, descarcari pe reazeme izolate sau fundatii realizate din insasi placa suport a pardoselii.

b. Fundatii. Continue de beton simplu. Dupa forma sectiuni transversale fundatiile de beton simplu pot fii: dreptunghiulare, cu evazari si in trepte.

Fundatiile cu sectiune dreptunghiulare

Sunt cele mai utilizate.

Latimea blocului de fundatie trebuie

sa fie

mai mare decat a zidului sau a soclului

inte

510cm de fiecare parte. Aceasta

dimensiune este necesara pentru a

permite retrasarea zidariei cand s-au

produs unele abateri la executia

fundatiei sau cand se

modifica grosimea zidului. La randul

sau soclul (cand exzista), va fi mai

mare cu cel putin 2,5cm de fiecare

parte a zidului, pentru a se putea aseza

cofrajele pentru turnarea zidului

(peretelui zidului). Se poate considera

ca valoare minima constructiva pentru

latimea fundatiei este:

B b+ (10.20)cm,

In care b este grosimea zidului (perete) care reazema pe fundatie.

Fundatiile de sectiunea dreptunchiulara se executa de regula cand latimea talpii de fundatie nu depaseste 1,0 m.

Latimea evazarii sa fie de cel mult 15 cm;

Panta evazarii sa fie de circa 4/1;

Cofrarea sa se execute cu putin timp inaintea de turnarea betonului.

Fundatiile cu trepte (fig.VIII.5)

se folosesc cand talpa fundatiei rezulta mai lata cu 35..40 cm de fiecare parte a zidului. Treptele trebuie sa aiba inaltimea de cel putin 40cm, iar tg α valori cuprinse intre 1,1 si 1,8 in functie de presiunea maxima pe teren si de marca betonului din care se realizeaza fundatia respectiva (tabelul VIII.2).

fundatiile in trepte au avantajul economisirii betonului, dar necesita folosirea cofrajelor. Spatiul dintre peretele sapaturii si fundatii se umple cu pamant bine compactat cu maiul in straturi de 20 cm grosime fiecare.

In figura VIII.6 se indica alcatuirea fundatiilor pentru zidul exterior si interior la o constructive fara subsol. La constructiile cu subsol fundatiile zidurilor exterioare se alcatuiesc ca in figura VIII.7a.

Talpa fundatiei se executa mai lata decat peretele subsolului cu 10..15 cm spre exterior, pentru a permite asezarea unui zid de 7,5 sau 12,5 cm grosime, care sa asigure protective izolatiei vertical hidrofuge a subsolului.

Fundatia zidlui interior la constructii cu subsolul, La cladirile cu subsol, fundatiile se executa aproape intodeauna cu sectiunea dreptunghiulara minima de 40 cm.

Latimea B a talpii unei fundatii continue din beton simplu se stabileste tinand seama de: dimensiunea obtinuta prin calcul; dimensiunile minime necesare executarii sapaturilor sub forma de santuri; grosimea zidurilor ce sprijina pe fundatie.

Latimea fundatiei se rotunjeste la multipli de 5 cm.

Latimile minime (fig. VIII.8)

necesare pentru executarea sapaturilor la fundatiile continue in functie de adancimea H a sapaturii sunt date astfel:

Pentru ca eforturile de intindere din incovoiere in fundatia continua din beton simplu sa fie neglijabile ca valoare, trebuie satisfacuta urmatoarele conditii:

tg α ≥ tg αmin

VIII 3

La fundatiile din beton simplu sau beton ciclopiant, tg α min = H/ (fig. VIII.7,b) are valoriile dim taelul VIII.2.

In cazul fundatiilor din zidarie de piatra sau caramida tg α ≥ 2.

c. Fundatii continue din beton armat sub ziduri Solutia se prefera cand fundatia

este solicitata de incarcati importante, iar terenul de fundare are o rezistenta normata mica sau este neuniforma. In aceste cazuri apare necesitatea latirii talpii fundatiei; pentru respectarea conditiei tg α ≥ tg α min este necesara si cresterea corespunzatoare a latimi acesteia. In aceste conditii fundatiile din beton simplu nu mai sunt corespunzatoare din punct de vedere tehnico-economic si se adopta Solutia unor fundarii din beton armat, care realizeaza economie de beton si saoatura si se obtine o suprafata mare de rezemare, fara cresterea greutatii propii a fundatiei. Se poate adopta o fundatie elastica in locul celei rigide si pentru a evita executia sub apa sau in cazul terenurilor cu tasari inegale.

La latimi mici, fundatiile continue elastice sub ziduri se prevad cu sectiune dreptunghiulara (fig VIII. 9,b), sau sub forma de grinda (fig. VIII.9,c).

Fundatia se toarna pe un strat de beton de egalizare (b 25) de 5.10 cm grosime. Pentru asigurarea rigiditatii necesare fundatiei in vederea repartizarii presiunilor pe teren, raportul H/B va respecta valorile minime din tabelul VIII.2., inaltimea H nu va fi mai mica de 30 cm, rotunjite la un multiplu de 5 cm.

Inaltimea minima la marginea fundatiei h=(1/3..1/2) H, dar nu mai mica de 15 cm. Betonul utilizat la aceste fundatii este B100 sau B150.

Talpa fundatiei se armeaza la partea inferioara cu armature de rezistenta, alcatuita din bare drepte din otel-beton cu diametrul minim de 10 mm, asezat la 10.25 cm, dispuse transversal si cu armature de reparate prevazuta in sens longitudinal, alcatuita din Ǿ6/25 cm. procentul mic de armare se ia la 0,05%. Se recomand armarea fundatiei cu plase sudate STNB (STPB). Armatura inclinata se prevede numai daca rezulta din calcul de dimensionare si are diametrul minim de 12 mm.

In cazul peretilor de beton-armat (diafragme) fundatiile vor fi prevazute la partea superioara cu o centura (talpa armata), in care sa se poata prevedea mustati pentru legatura dintre pereti si fundatie (fig. VIII.10).

Dimensiunile centurii se aleg adsfel incat raportul h/α ≥ 1; in acest caz armatura transversal a centurii de beton-armat se face cu etrieri Ǿ6 mm dispusi la 25 cm. Cand raportul h/α ≥ 2, armature transversal se stabileste prin calcul si se executa sub forma de bare drepte si etrieri cel putin Ǿ 10/10 .20cm. Armatura longitudinala a centurilor se face cu bare avand diametrul minim de 10mm reprezentand cel putin 0,2% sin sectiunea centurii.

d. Fundatii cu descarcari pe reazeme isolate. Solutia se urilizeaza in vederea

reducerii

volumului de sapaturii respectiv a volumului de beton si se foloseste cand terenul bun de fundare se gaseste la adancime relative mare sau cand zidurile transmit la fundarii incarcarii mici. Practice, se poate considera ca pentru adancimi de fundare mai mari de 2,00 m,fundatiile cu descarcari pe reazeme isolate devin mai avantajoase decat cele continue. Nu sunt indicate insa in cazul trenurilor cu trasari inegale si in zonele cu seismicitate mare (grad seismic 7, 8 si 9).

Fundatiile cu descarcari pe reazeme isolate sunt alcatuite din blocuri de fundatie (reazeme isolate) si elemental de descarcare continue.

Reazemele izolare se prevad din loc in loc de-a lungul zidarilor, precum si la intersectia acestora, in punctele de unde sunt incarcari importante, in dreptul plinurilor (spaletilor din zidarie) etc.

Reazamele isolate au sectiunea transversal de forma dreptunghiulara (cu sau fara evazari)sau cu trepte. Elementele de descarcare sunt alcatuite din grinzi sau bolti care constituie suportul zidurilor (peretilor) si transmit incarcarile la blocurile de fundatie. La constructiile fara subsol, aceste elemente alcatuiesc si soclul peretelui, depasind cu cel putin 25 cm cota trotoarului. Sub elementele de descarcare se prevede si un strat de pietrisi cu grosimea de 8 cm, iar cand grinzile se executa din beton-armat, se prevede si un strat de beton de egalizare B25 pe stratul de pietris. Ele se realizeaza din beton-armat monolit marca minima B150 sau prefabricate, in cazul constructiilor cu pereti dispusi regulat in plan. Grinzile se executa cu sau fata vute pe reazeme (fig.VIII.11),

e. Fundatii sub ziduri despartitoare. Fundatia se realizeaza direct de catre placa-

support a pardoseli peretelui sau subsolului si se executa numai sub ziduri despartitoare, neportante, de cel mult 15 cm grosime si de inaltimea unui nivel. Se pot intalni urmatoarele sitoatii:

Placa de pardoseala este asezata pe teren sanatos. In acest caz placa se executa din

beton simplu B50 de 8.10 cm grosime, iar zidul despartitor se aseaza direct pe placa.

Daca sub placa se gasesc conducte de instalatii ingropate, placa se armeaza in zon respective cu o retea Ǿ6/20cm si se executa din beton B100;

Placa de pardoseala este asezata pe umplutura, acesta fiind cazul cel mai fregvent

intalnit in executie. Placa se executa din beton B100 cu grosimea de 8.10cm si se armeaza cu o retea Ǿ6/20cm. Daca umplutura nu depaseste 40cm grosime, in lungul zidului se prevede o armature suplimentara 2 Ǿ8(10)mm (fig.VIII.12 a).daca umplutura este mai mare de 40 cm grosime se prevede o ingrosare a placii de-a lungul zidului care se va arma cu bare longitudinale 4 Ǿ8(10)mm si etrieri deschisi Ǿ6/20..25cm (fig VIII. 12,b).

2.FUNDATII SUB STALPI

a. Fundatii isolate sub stalpi Fundatile izolata sub stalpi sunt de doua tipuri: fundati din

bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat; fundati cu talpa din beton armat.

Fundatiile cu bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat Sunt alcatuite dintr-un bloc

de beton simplu, pe care reazema stalpul de beton armat prin intermediul unui cuzinet (fig. VII.13).

Blocul de beton simplu are inaltimea minima de 40.60 cm; pentru inaltimi mai mari fundatia se executa in trepte, dar nu mai mult de trei. Blocul se executa din beton simplu marca B50, iar daca cuzinetul se ancoreaza in bloc, acesta se executa din beton B100.

Raportul H/L este egal cu tg α trebuie sa respecte valorile indicate in tabelul VIII.2.

Cuzinetii au deobicei forma de prisma sau de obelisk cu baza prismatica si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii h ≥ 30cm; tg β = h/ί ≥ 2/3; h/b ≥ 0,25.

Se recomanda raportul b/B = 0,55..0,65 cand blocul are o singura treapta si b/B = 0,40.0,50 cand blocul are doua sau trei trepte. Cuzinetul se armeaza la partea inferioara cu o plasa din bare drepte, dispuse paralel cu laturile, avand diametrul de cel putin 10 mm si distanta dintre ele de 10..25cm. daca apar eforturi de intindere intre cuzinet si blocul de beton simplu, cuzinetul se ancoreaza in blocul de fundatie printr-o armature de ancoraj din otrl-beton cu diametrul de 12..16mm.

Stalpii din lemn reazema prin intermediul unei talpi simple sau in cruce executata din lemn de esenta tare (fig VIII. 14,a), iar stalpii metalici prin intermediul unor placi din otel 10.20mm grosime, traverse ancorate in cuzinet (fig VIII.14,b).

Fundatiile cu talpi de beton armat se executa fie de forma prismatica (fig VIII .15,a)

Marca betonului utilizate la fundatiile isolate elestice este cel putin B150 si poate ajunge pana la marca betonului din stalpi.

b. Fundatii continue sub stalpi. Din cauza naturii terenului si a incarcarilor importante,

uneori suprafata fundatiilor isolate devin foarte mari; in acest caz se adopta Solutia de a uni fundatiile unor siruri de stalpi dupa o directie realizand astfel fundatii continue sau fundatii cu grinzi continue (fig. VIII.16 a ), cu sau fara bute in dreptul stalpilor. Pe aceste grinzi poate rezema si zidaria de umplutura dintre stalpi, eliminanduse astfel necesitatea unor fundatii propri pentru aceasta zidarie.

La unele constructii, cand incarcarile sunt mai mari si terenul de fundare este slab, utilizarea fundatiilor continue numai dupa o directie poate conduce la latimi mari pentru talpa acestora. In acest caz, fundatia se va executa cu grinzi continue incrucisate (fig.VIII.17).

Grinzile de beton armat alcatuiesc, functie de dispunerea in plan a stalpilor, o retea rectangular, un contur polygonal inchis sau circular -cazul castelelor de apa. Grinzile au in general inaltimi sporite, de ordinal a 1/3.1/6 din deschiderea dintre doi stalpi consecutive. Grinzile reazema pe o talpa de beton armat (dala) care poate avea partea superioara orizontala (cand inaltimea nu depaseste 3040cm) sau tesita.

Armarea grinzilor de fundatie se face cu otel OB 37 si PC 52 procentul minim de armare este de 0,10%.

Armarea talpi (dalei) grinzi se realizeaza cu plasa sudata sau cu plasa din bare independente.

Daca talpile incrutisate ajung la dimensiuni mari, din cauza presiunii normate a terenului sub 1,5 daN/cm², apropindu-se mult intre ele, constructia se fundeaza pe un radier general.

Radierul este o placa continua care se executa sub constructive, pe toata intinderea ei, depasind perimetrul cladirii cu 0,50.1,00m. radierele de beton armat de mai utilizeaza cand este necesara o rigidizare generala la baza constructiei, in cazul fundarii pe pamanturi compresibile si neuniforme, la subsoluri si constructii ingropate in pamant, situate in panza freatica si la care este necesara realizarea unei cuve etanse.

Radierele de rezistenta pot fi alcatuite din urmatoarele solutii constructive:

Din placi drepte, care se folosesc pentru constructii cu pereti portanti, la care distant

dintre pereti nu depaseste 3,00.4,00m (fig VIII.18).

ea se poate realize cu bute pe reazeme, pentru preluarea momentelor maxime negative. Grosimea placii se ia constructiv cel putin 20cm;

Cu grinzi care se folosesc la constructiile pe cadre; ele sunt formate din placi armate

pe doua directii, rezemate pe o retea de grinzi sau pe grinzi principale si secundare (fig VIII.19). Alcatuirea grinzilor radierului nu difera de grinzile de fundatie obijnuite;

Planse-ciuperci (dala groasa cu ungrosare sub forma de capitel in dreptul stalpilor (fig

VIII 20). Acest tip de radier se foloseste la silozuri, depozite subterane, rezervoare, rezervoare ingropate. La constructiile cu incarcari mari si asimetrice, radierul se poate executa sub forma unei placi de grosime mare 0,80.1,20 m, pe care stalpii reazema fara capileluri.

PROBLEME CARE APAR LA PROIECTAREA SI LA EXECUTAREA FUNDATIILOR DIRECTE

a. Fundatii solicitate excentric. In constructii sunt numeroase cazuri cand fundatiile

sunt solicitate excentric. Cauzele transmiterii excentrice a incarcarilor la fundatii pot fii : transmiterea incarcarilor din planseu pe ziduri sau stalpi se face excentric; transmiterea excentrica a incarcarii in cazul zidurilor de sprijin; imposibilitatea executiei fundatiei simetrice din cauza instalatiilor subterane (cabluri electrice, cabluri telefonice, retele exterioare etc.); amplasarea unei constructii noi langa o constructie

exzistenta, la zidurile de calcan executandau-se fundatii excentrice; rosturile de tasare si seizmice.

La proiectarea si executia fundatiilor se cauta diverse posibilitati de evitare sau micsorare a excentricitati ca de ex:

Fundatia poate fi astfel incat axa ei sa coincida cu directia rezultantei incarcariilor (fig

VIII.21). in acest caz axul zidului sau stalpului nu mai coincide cu axul fundatiei si se pot produce erori in executie;

VIII.21

VIII.22

La fundatiile zidurilor de calcan, in locul unor fundatii izolate (la structuri cu stalpi),

se poate executa stalpi continue paralele cu calcanele care au o latime mai mica decat fundatiile izolate, deci au o excentricitatemi mica (fig VIII. 22);

Indepartarea talpii de fundatie a constructiei noi de constructia exzistenta (fig VIII.23),

Constructia noua executandu-se in consola. Asemenea solutie se poate folosi pentru constructii cu putine niveluri (1..2 etaje);

Constructive noua

Constructive exzistenta

Fundatie constructive noua

Fundatie constructive exzistenta.

Evitarea excentricitatilor prin executarea fundatiilor noi intercalate fundatiilor

exzistente. Fundatiile noi se leaga intre ele cu grinzi de fundatii pe care se poate rezema zidul de calcan (fig VIII.24).

b. Fundatii denivelate. in practica, uneori apare necesar ca fundatiile unei cladiri sa fie

Daca terenul de fundare este devivelat acesta se poate folosi rational prin executarea

unor fundatii denivelate, adsfel ca unchiul format de linia ce uneste talpile fundatiei si orizontala sa fie mai mic decat unchiul de taluz natural (fig VIII .25);

In cazul zidariei de umplutura sau a zidurilor desparititoare amplasate intre elementele

verticale portante (stalpi, pereti) se pot realiza grinzi de beton armat care sprijina pe fundatia stalpilor (fig VIII. 28).

c. Fundatii prefabricate. industrializarea constructilor a ridicat si problema extinderii

prefabrcatelor la executarea fundatiilor. Prefabricarea fundatiilor nu reprezinta o solutie utilizata pe scara larg, deoarece: fundatiile turnate pe loc sunt mai avantajoase din punct de vedere economic si al consumului de otel-beton; exzistenta unei game foarte largi de solutii de fundare nu poate fi acoperita prefabricate tipizate; fundatile prefabricate necesta utilaje de ridicat si transportat; fundatiile prefabricate nu asigura o buna legatura intre elementele verticale structurate la nivelul cotei 0,00,legatura absolut necesara pentru constructiile cu structura prefabricata sau la cele amplasate in zone seizmice.

Fundatiile prefabricate utilizate in prezent se realizeaza sub diverse forme si tipuri, printre care:

Blocuri mari si mici de beton greu preturnate pe santier asezate in groapa de fundatie

Talpi prefabricate de diverse forme din beton simplu (fig. VIII 29) sau din beton armat

(fig VIII 30), pline sau cu goluri. Talpile din beton armat se executa cu inaltimi de 1,5 m si se utilizeaza pana la 3,0 m latime. Forma lor poate fi paralelipipedica, trapezoidala, cu nervuri sau goluri;

Fundatii pahar (fig. VIII .31) folosite in mod curent pentru stalpi prefabricati;

d. Probleme specifice fundatiilor constructiilor amplasate pe terenuri cu deformatii mari si compresibile. La constructiile amplasate pe terenuri suscestibile de tasari mari, neuniforme, apar probleme dificile de fundare. In aceste sitoatii, pentru fundati se prevad diverse masuri constructive si de protectie, atat in timpul executiei constructiei cat si in perioada de exploatare a cladirilor. Masurile se pot lua in timpul executiei constructiei se refere atat la consolidarea terenului de fundare, cat si la solutia de fundare propriuzisa.

La noi in tara terenurile de fundare care ridica probleme de tasarii inegale sunt pamanturile macroporice sensibile la inmuiere (loieesurile) cele contractile si cele compresibile. Pamanturile sensibile la inmuiere sunt cele care sub greutatea proprie sau a incarcariilor repartizate pe fundatii se taseaza suplimentar datorita umezirii. Consolidarea pamanturilor sensibile la inmuiere se poate realiza prin:

- amenajearea unor perne din pamant compact sau din pamant stabilizat cu ciment;

- umezirea prealabila a terenurilor de fundare, producand astfel o indesare a acestuia.

Cand pot aparea tasari inegala mici se utilizeaza fundatii cu rigiditate sporita. Daca tasarile inegale au valori mari, este necesar asigurarea unei conlucrari spatiale a elementelor constructiei (fundatii, planse, pereti etc). Sporirea rigiditatii constructiei se realizeaza prin creearea unor centuri din beton-armat amplasat in blocul si soclul fundatiei (fig VII.32).

centurile au inaltime a de 1520 cm se executa din beton B100 si se armeaza cu 48 bare Ø 1216 mm si etriei Ø 6 la 2030 cm.

Cand constructia are subsolul se prevad centuri si la nivelul planseului peste subsolul executate pe toata latimea peretilor de subsol.

Adancimea minima de fundare se va lua de 1,002,5 m la ziduri exterioare si de 0,602,00 m la ziduri interioare.

In cazul pamanturilor argiloase apare pericolul ruperii fundatiilor ca efect al umflarii datorita umezelii si al constuctiei prin uscare a acestor pamanturii. In acest caz adancimea de fundare este de 1,50..2,00 m de la cota trotoarului. Fundatiile vor avea prevazute centuri asemanatoare cu cele descrise anterior la terenurile loessoide (fig VIII 33).

La exterior se prevede o zona de 4050 cm latime umpluta cu pamant stabilizat (pamant argilos + 40% nisip) executat in straturi de 20 cm grosime, bine compactat cu maiul. Sub talpa fundatiei se prevede un strat de circa 5 cm grosime nisip grauntos curat pentru a impiedica antrenarea fundatiei in cazul unor contractii mari ale pamantului.

Terenurile compresibile la care pot aparea tasari diferentiate sunt argilele cu consistenta redusa, prafurile argiloase, nisipurile in stare afanata, precum si terenurile imbunatatite artificial prin indesarea mecanica sau hidromecanica.

La aceste terenuri se va urmari realizarea de elemente de legatura intre fundatiile peretilor, precum si realizarea de fundatii cu contururi inchise. La constructile fara subsol fundatiile vor fi prevazute cu cate o zona armata (centura) dispusa la partea superioara si inferioara a elementului (fig VIII,34). Se recomanda:

Armarea transversala acenturilor se face cu etrieri Ø 68 mm dispusi la 25 cm distanta; armarea transversala a talpilor de fundare se realizeaza cu bare de cel putin Ø 10 mm la distanta de 25 cm.

La constructiile cu subsol se prevede o zona armata la nivelul pardoseli subsolului si o centura de beton armata la nivelul planseului peste subsol (fig VIII 36).

a. Consolidari de fundatii. Proiectarea si executia fundatiilor trebuie sa asigure acestora siguranta si durabilitate. La dimensionarea si la alegerea tipului de fundatie se tine seama de toate ipotezele de incarcare in timp, de modificarii ce pot aparea in functionalitatea constructiei etc.

Solutia de fundare trebuie sa aiba la baza studii complete pe teren, studii geotehnice,

hidrologice, incarcarii de laborator etc. Toate aceste masurii vor fi loate astfel incat sa se evite necesitatea unor consolidari ulterioare, care sunt costisitoare si greu de realizat.

executie apar sitoatii cand este necesara executarea unor consolidari la lucrarile de fundatii. Astfel de consolidari apar la fundatiile constructilor amplasate pe terenuri sensibile la inmuiere, loessoide, contractile, terenuri slabe, umpluturi, la monumente istorice, la transformari si supraetajeri de constructie.

Uneori, consolidarile de fundatie se datoreaza greselilor de conceptie si de proiectare, evaluarii gresite a incarcariilor studiilor de teren si de laborator necorespunzatoare sau a unei executie neglijente sau defectoase. Alteori, apar modificari in timp, dupa executarea constructiei, fie modificari ale caracteristicilor pamantului de fundare ( de ex: din cauza cresterii sau coborarii nivelul apelor subterane, alunecarilor de teren etc.), fie din necesitatea unor supraetajeri sau transformari ale constructiei schimbarii destinatiei acestora etc.

Consolidarile lucrarilor de fundatie se refera la imbunatatirea terenului de fundare si la consolidari ale fundatiilor propriu-zise.

In unele cazuri, cand propietatile naturale ale pamantului nu sunt favorabile executarii unor fundatii, se recurge la imbunatatire acestor propietati prin compactare, argilizarea, bitumarea, cimentarea, silicatizarea terenului de fundare.

Modificarea latimii fundatiei exzistente prin turnarea de beton pe o latime mai mare;

Suprapunerea peste o fundatie exzistenta a unei talpi continue din beton-armat (fig VIII 39).

Se vor executa conform P 10 -1986: "Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii" si P 7-1992: "Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la umezire" care constau din:
a. Alegerea tipului de fundatie - izolate (tip pahar) din b.a. sub flecare stalp al construcfiei si grinzi de fundatie - respectiv fundatii continue sub peretii de zidarie - care s-au stabilit pe baza unei analize tehnico economice cu luarea in considerare a fiecarui tip de structura de rezistenta si a naturii terenului de fundare si recomandarilor studiului geotehnic si hidrologic facut pe amplasament;
b. Executarea si receptionarea lucrarilor de fundatii directe se face potrivit normativului C 169 - 1988 - inaintea inceperii executiei lucrarilor de fundatii, trebuiesc terminate
lucrarile pregatitoare si anume:
- trasarea axelor fundatiilor si executarea sapaturilor;
- dezafectarea instalatiilor existente pe amplasament;
- coborarea nivelului apelor freatice (dupa caz) pentru a permite executarea in uscat a fundatiilor;
- verificarea axelor fundatiilor si a situatiei gasite in teren in comparatie cu cea prezentata in proiect;
- incheierea procesului verbal de receptie a terenului de fundare in prezenta specialistului geotehnician;
- in cazul in care caracteristicile terenului nu corespund cu cele prevazute in studiul geotehnic si in proiect, masurile ce urmeaza a se lua se stabilesc impreuna cu proiectantul si se transmit prin dispozitii de santier;
c. Trasarea lucrarilor de fundatii face parte din trasarea lucrarilor de detaliu si anume: fixarea in plan a axelor fundatiilor cu abatere admisa 10 mm;
- pozitionarea pe verticala a fundatiilor fata de cota de nivel se admite cu o abatere maxima de 10mm;
d. La executarea fundatiilor trebuie avute in vedere urmatoarele:
- materialele folosite sa corespunda cu prevederile din proiect;
e. Se vor respecta:
- masurile de tehnica a securitatii muncii;
- normele republicane de protectie a muncii aprobate de Ministerul Muncii, Ministerul Sanatatii cu ordinul 34/1975 si 60/1979;
- normele de protectie a muncii in activitatea de constructii - montaj aprobate de M.C. Ind cu ord. 1233/D/1980 reactualizate prin Legea 90/1996 si normele specifice - editia 1995;
- normele generale de protectie impotriva incendiilor PI 18/1999;
- se vor elabora instructiuni speciale de tehnica securitatii muncii pentru diferitele operatiuni ce se efectueaza la lucrarile de fundatii ce nu sunt prevazute in normele in vigoare - folosind fisele tehnologice sau cartea tehnica a utilajului nou introdus.

La executarea sapaturilor pentru fundatii trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele:
- mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii de fundatie sau in jurul fundatiilor existente pe o distanta suficienta, astfel incat sa nu se pericliteze instalatiile si constructiile invecinate;
- cand turnarea betonului in fundatie nu se face imediat dupa executarea sapaturii, in terenurile sensibile la actiunea apei, sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata decat cota finala cu 20 - 30 cm pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundatiei.
In cazul cand in aceeasi incinta se executa mai multe constructii apropiate, atacarea lucrarilor se va face astfel incat sa se asigure executarea fundatiilor incepand cu cele situate la adancimea cea mai mare, iar sapaturile sa nu influenteze constructiile sau instalatiile executate anterior si sa nu afecteze terenul de fundare al viitoarelor lucrari invecinate.
In cazul in care obiectele sunt relativ apropiate, iar amprizele de sapatura ale acestora se intersecteaza, planurile de sapatura ca si sapaturile propriu-zise vor fi executate ca pentru un singur obiect.
Sapaturile ce se executa cu excavatoare nu trebuie sa depaseasca, in nici un caz, profilul proiectat al sapaturii.
Dimensiunile in plan, cotele si gradul de planeitate sau prelucrare a suprafetelor sapaturilor vor asigura conditiile tehnologice, de securitate a muncii si calitate a lucrsrilor.
Daca nu se specifics altfel in alta parte, nici un punct de pe suprafata lucrarilor terminate nu se va situa mai sus cu +0,05 m sau mai jos cu -0,05 m de suprafata proiectata. Intre aceste limite de toleranta suprafata va trebui sa fie neteda si regulata.
In cazul terenurilor nesensibile la actiunea apei (pietrisuri, terenuri stancoase etc.) lucrarile de sapatura se pot executa de la inceput pana la cota prevazuta in proiect.
In cazul terenurilor sensibile la actlunea apei sapatura de fundare se va opri la un nivel superior cotei prevazute in proiect, astfel.
- pentru nisipuri fine 0,20 . 0,30 m
- pentru pamanturi argiloase 0,15 . 0,25 m
- pentru pamanturi sensibile la umezire 0,40 . 0,50 m
Saparea si finisarea acestui ultim strat se va face imediat inainte de inceperea executiei fundatiei.

Daca pe fundul gropii la cota de fundare apar crapaturi in teren, masurile necesare in vederea fundtrii se vor stabili de catre intocmitorul studiului geotehnic.
In cazul unei umeziri superficiale, datorita precipitatiilor atmosferice neprevazute, fundul gropii de fundatie trebuie lasat sa se zvante inainte de inceperea lucririlor de executare a fundatiei (betonare), iar daca umezirea este putemica se va indeparta stratul de noroi.
Schimbarea cotei fundului gropii de fundare, in timpul execusiei se poate face numai cu acordui Proiectantului, avand in vedere urmatoarele:
- ridicarea cotei fundului gropii, fata de proiect, se face daca se constata, in cursul executarii sapaturilor pentru fundatii, existenta unui teren bun de fundare la o cota superioara celei mentionate in proiect.
- coborarea cotei fundului gropii de fundare sub cea prevazuta in proiect se face daca se constata o neconcordanta' a terenului cu studiul geotehnic intocmit pe amplasament.
Orice modificari de cote fata de proiect se vor consemna in registrul de procese verbale de lucrari ascunse care va fi semnat de Antreprenor, Beneficiar si de Geotehnician.
Turnarea betonului in fundatii se va executa de regula imediat dupa atingerea cotei de fundare din proiect sau a unui strat pentru care Proiectantul isi da acordul privitor la posibilitatea de fundare a constructiei respective.
Pe parcursul executarii lucrarilor Antreprenorul are obligatla de a solicita prezenta Proiectantului Geotehnician pe santier la atingerea cotei de fundare.
Rezultatele studiilor geotehnice suplimentare efectuate pe durata executiei lucrarilor de catre inginerul geotehnician, modificarile stabilite se vor atasa la cartea constructiei.

FUNDATII DIRECTE

Constructii

DOCUMENTE SIMILARE

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comenteaza documentul: