GEAMURI TERMOPANE-ELEMENTE DE INCHIDERE SI COMPARTIMENTARE

Argument

Am optat pentru aceasta tema, deoarece ferestrele au o importanta majora in cadrul unei constructii, acestera fiind parte a elementelor de inchidere si compartimentare concepute sa asigure iluminatul interior si de a asigura o ventilare buna a incaperilor.

Fereastra poate fi considerata un alt ochi, altfel decat de natura organica, prin care omul conexeaza indirect cu natura, transformand habitatul in sigur si confortabil. Evolutia a dus la dezvoltarea unui adevarat concept legat de ferestre, specific fiecarui spatiu si sistem.

Rezolvarile arhitecturale ale constructiilor pun un mare accent pe iluminatul incaperilor. Plecand de la standardele tehnice care trebuiesc respectate si pana la valoarea lor estetica, se pune un mare accent pe conceperea ferestrelor. Prescriptiile de proiectare trebuiesc respectate, astfel incat valorea medie, masurata in luxteni, a iluminarii de sus combinata cu valorea medie a iluminarii laterale sa asigure o lumina cat mai uniforma. Acest aspect este doar un exemplu de parte nevazuta a proiectarii unei ferestre, de care trebuie tinut cont.

Din punct de vedere estetic fereastra indeplineste doua roluri: unul este acela de element de detaliu pentru fatada si al doilea este de a asigura, in functie de dimensiune si forma, conexiunea cu spatiul exterior si patrundere a luminii. In functie de pozitia casei, lumina care intra prin fereastra, poate fi condusa si dispersata creand anumite reflexe placute, tente, culori, umbre.

Ferestrele creaza o importanta impresie a felului in care arata o casa, un imobil, atat pe interior cat si pe exterior. Ferestrele, in primul rand ar trebui sa desavarseasca stilul casei iar in al doilea rand sa o faca sa para destul de deschisa si primitoare. Exista constructii, la care integral, unul din peretii exteriori este din sticla. Constructia se pozitioneaza astfel incat terenul sa se deschida in fata acelui perete. Comunicarea dintre cele doua medii, cel interior si cel exterior, este unul dintre aspectele cele mai importante care sunt luate in seama in elaborarea unei locuinte. Pe langa faptul ca aceea locuinta trebuie sa incadreze in context, sa comunice ochiului care o priveste integrarea in individualismul zonal, ea trebuie sa creze prin dialogul mediilor un sentiment de plenitudine, de relaxare, ajutandu-i pe locuitorii ei sa progreseze spiritual.

Elemente de inchidere si compartimentare

Definitie:

Elementelele de inchidere si compartimentare sunt elemente de constructie ce au rolul de a separa interiorul de exteriorul cladirii cat si de a imparti cladirea la interior atat pe verticala cat si pe orizontala.

Elementele ce fac parte din categoria elementelor de inchidere si compartimentare sunt:

a) Pereti

b) Usi

c) Ferestre

Pereti

Peretii sunt elemente de constructii verticale care inchid pe contur spatiul construit sau delimiteaza, in plan orizontal, diferite zone ale acestui spatiu.

Peretii pot avea grosimea constanta sau variabila.

Suprafata care cuprinde mijloacele grosimilor peretelui in toate punctele se numeste suprafata mediana. La peretii plani cu grosimea constanta suprafata mediana devine plan median. Notiunea de plan median intervine in cadrul schematizarii pentru calcul a structurilor cu pereti de rezistenta.

La peretii cu rol de rezistenta, cea mai mare parte a incarcarilor sunt cuprinse in planul median si dau nastere unor solicitari pe care peretii le pot prelua in mod avantajos datorita lungimii lor mari in plan.

Incarcarile verticale produc in perete eforturi verticale de compresiune, iar incarcarile orizontale produc incovoiere si forta taietoare in planul median. Bratul de parghie al peretelui la incovoiere in planul median fiind mare, eforturile corespunzatoare de intindere si compresiune rezulta relative mici. Datorita acestei particularitati, peretii reprezinta elementele de rezistenta cele mai potrivite pentru preluarea solicitarilor produse de actiunea seismica, in special la cladirile inalte.

Odata cu dezvoltarea si diversificarea constructiilor, notiunea de perete a capatat semnificatii tot mai numeroase.

Peretele si zidul sunt notiuni aproape sinonime, insa peretele are un sens mai cuprinzator. De obicei, se spune zid numai acelui perete care se realizeaza din zidarie.

Zidurile sau peretii se intalnesc atat la constructii civile, industriale si agricole cat si la mai multe tipuri de constructii speciale (rezervoare de lichide, recipiente pentru centrale atomo-electrice, baraje etc.)

Forma si alcatuirea peretilor difera mult de la o constructie la alta, mai cu seama la constructiile speciale, din cauza functiilor pe care le au de indeplinit.

Peretii au, in general forma plana si pozitie verticala, dar pot fi, uneori, si de forma curba sau inclinati, intr-o oarecare masura, de la verticala.

In prezent tehica dispunede o gama variata de solutii pentru realizarea peretilor, folosirea lor fiind determinata de: rolul si importanta constructiei, materialele disponibile, posibilitatile de executie.

Dupa materialele folosite la executarea lor, peretii se pot grupa astfel: pereti de pamant (sau lut), din zidarie de diverse tipuri, din beton simplu sau ciment, pereti usori, realizati din panouri cu alcatuiri speciale (aluminiu, azbociment, materiale palstice asociate cu diferite materiale izolatoare termic si fonic, fasii de beton celular autoclavizat).

Dupa rolul pe care il au in constructie, peretii pot fi:

- de rezistenta sau portanti, care sustin si transmit la fundatie greutatea lor proprie, precum si incarcarile primite de la plansee sau de la alte elemente de constructie care se rezeama pe ele;

- neportanti sau de umplutura care rezeama pe elementele structurii de rezistenta si nu sustin decat greutatea lor proprie pe inaltimea unui etaj.

Dupa pozitia pe care o ocupa in constructie exista:

- pereti exteriori, situati pe conturul cladirii, care se mai numesc si pereti de fatada;

- pereti interiori, care au rol de compartimentare, de aceea se mai numesc si pereti despatitori.

Tot dupa pozitia pe care o ocupa in costructie, si in special dupa nivelul la care se afla, se mai utilizeaza si urmatoarele denumiri de pereti:

- daca se afla sub nivelul terenului, peretii se numesc de fundatie sau, cand exista subsol, acestia pot fi dispusi pe conturul construit sau la interior, deci sunt din categoria celor interiori sau exteriori;

- daca cladirea are forma alungita in plan, deci este de tip bara, peretii de la capetele ei se mai numesc si timpane;

- daca un zid exterior se afla la limita terenului unui baneficiar, trebuie sa aiba forma plana, fara iesituri care sa depaseasca fata lui exterioara si fara goluri de usi si ferestre; un astfel de perete se numeste calcan;

- zidul asezat peste nivelul ultimului planseu, pe conturul cladirii, care are rolul de a masca unele elemente ale acoperisului sau terasei, se numeste atic.

Dupa modul de executie, peretii pot fi:

- realizati pe santier (din zidarii diverse sau din beton monolit);

- realizati din elemente prefabricate sub forma de blocuri mari, fasii, panouri mari, sau elemente speciale, executate sub forma de confectii in fabrici si apoi asamblate pe santier (pereti-cortina).

Usi

Usile sunt elemente de constructii montate in golurile de zidarie pentru inchiderea acestora, cu rolul de a asigura comunicarea atat intre spatiile deschise, interioare, cat si intre interior si exterior.

Dupa pozitia in constructie se deosebesc: usi interioare si exterioare.

Dupa modul de deschidere usile pot fi: obisnuite, batante, culisante, armonice, pivotante, turnante etc.

Dupa numarul de canaturi usile pot fi: intr-un canat, in doua canaturi si in mai multe canaturi

Sub aspectul izolatiei fonice si termice se deosebesc: usi simple, usi duble, usi cuplate

Usile pot fi clasificate si dupa materialul folosit si solutiile constructive, astfel:

- din lemn masiv: panouri pline, panouri minerale cu tablii (lemn masiv, placaj, PFL, PAL, alte materiale), din lemn in asociere cu profile metalice si/sau materiale plastice;

- din rame placate cu placaj, PFL, PAL sau alte materiale;

- in structura celulara, formate din rame placate, avand un miez celular din lamele din PFL, structura fagure din hartie sau din alte materiale;

- in structura de panou complex, realizat din rame placate, cu structura plina din panel, PFL poros, materiale plastice spongioase.

Dupa constructia panoului foii de usa acestea pot fi: din panou plin, cu gol pentru geam, in diferite proportii din inaltimea panoului (1/4;1/2;2/3;etc.).

Dupa modul de asamblare cu tocul usile sunt: pe toc, pe captuseala, pe toc si captuseala

Elementele componente ale unei usi sunt: supralumina, falt, toc cu captuseala, clanta, broasca, tablie, balama si traversa.

Clasificare si terminologia ansamblurilor si elementelor componente ale structurii usilor sunt standardizate.

In functie de dispozitivele de rotatie (balamale, pivoti), este definit sensul de rotatie al canatului. Astfel, daca dispozitivele de rotatie sunt montate in partea dreapta a fetei de deschidere a canatului, iar accesoriilede actionare, manevrare sau inchidere (manere, broaste), pe partea stanga a fetei de deschidere, sensul de rotatie este cel al acelor de ceasornic si invers.

Pozitia acestor elemente se stabileste in raport cu un observator situat cu privirea spre fata de deschidere.

In planurile de constructii, sensurile de rotatie sunt notate cu simboluri, astfel: pentru fetele de deschidere 0, pentru cele de inchidere 1, pentru sensul de rotatie a acelor de ceasornic 5 si inversul acelor de ceasornic 6. Simbolul accesoriilor este acelasi cu cel al sensurilor de rotatie.

La notarea simbolica, sensul de rotatie conventionala este sensul de inchidere. Elementele de notare simbolica definesc sensul de miscare notat cu 5 sau 6, urmate de notarea simbolica a fetei ce limiteaza spatiul respectiv.

La usile cu canaturi batante, notarea se face in functie de sensul de miscare si fata usilor inspre spatiul ce-l delimiteaza. In cazul unui canat, cu miscarea in sensul acelor de ceasornic, notarea este 5, urmat de notarea miscarii invers acelor de ceasornic, deci 5, 6. In cazul unui canat cu miscari invers acelor de ceasornic notarea este 6, 5. In cazul a doua canaturi batante, notarea incepe cu canatul care are organul de actionare, urmat de simbolul celuilalt.

Usile rotitoare (turnante) au un singur sens de rotatie si anume sensul invers acelor de ceasornic. Acestea sunt notate cu 6.0 precedate de numarul n - al canaturilor.

Ferestre

Ferestrele sunt elemente de constructii ce se monteaza in goluri de zidarie, pentru a asigura iluminatul natural al incaperilor si proteja interiorul de intemperiile din exterior.

Elementele componente ale unei ferestre sunt: cercevea, toc, montant, traverse, nervura, balama, cremon, lacrimar si imbinare in gura de lup.

Dupa sistemul de functionare ferestrele sunt: fixe, cu deschidere obisnuita, culisante (orizontal, vertical), basculante, pivotante, cu deschidere pe ax orizontal sau vertical.

Dupa modul de deschidere se deosebesc: ferestre cu deschidere exterioare si ferestre cu deschidere interioara.

Sub aspectul izolatiei fonice si termice ferestrele sunt: simple si cuplate.

Dupa materialul utilizat ferestrele sunt: din lemn masiv, din lemn masiv si alte materiale pe baza de lemn, din lemn in asociere cu profile metalice si profile din materiale plastice.

Dupa destinatie ferestrele sunt: pentru constructii de locuinte, constructii socio-culturale, industriale, agrozootehnice si speciale.

Golurile ferestrelor si unele parti ale usilor se inchid cu geamuri care pot fi: trase, turnate sau prelucrate special.

Geamurile trase, clare sau mate, sunt fabricate in grosimi de 1,8 pana la 8 mm. Geamurile clare in grosimi de 2 sau 3 mm, se folosesc la ferestre si usi obisnuite. Geamurile de 4-7 mm grosime se folosesc la vitrine sau in scop decorativ la unele usi interioare, avand marginea taiata piezis si slefuita (bizotata). Cele mate (obtinute prin atacare fetei cu un acid sau prin sablare) sunt geamuri translucide care lasa sa treaca lumina in proportie de 50-60%. Se folosesc la birouri, ghisee, bai etc.

Geamurile turnate sunt de mai multe feluri, si anume:

- geamuri riglate, care au pe una din fete striuri paralele in directia lungimii. Ele sunt partial translucide (60-70%) si se folosesc la luminatoarele de acoperis;

- geamuri ornament, care au pe una din fete un desen in relief si se folosesc la cladiri in scop decorativ;

- geamuri armate, care cuprind in amsa lor o plasa din sarma de otel, cu ochiuri de 7-14 mm. Ele sunt partial translucide (50%) si se folosesc la luminatoare de acoperis, parapete la balcoane sau la scari.

Geamurile prelucrate special sunt de urmatoarele tipuri:

- geamuri securit, care au o mare rezistenta la lovire, si la incovoiere si care prin spargere nu produc cioburi taioase, ci se faramiteaza. Ele au muchiile polizate si sunt marcate intr-un colt cu litera S (prin suflare cu nisip). Sunt folosite la usile si ferestrele cladirilor industriale expuse loviturilor si care prin spargere ar putea accidenta persoane;

- geamurile jivrate, care pe una din fete sunt prelucrate cu desene imitand florile de gheata;

- geamuri gravate (prelucrate prin saparea modelului cu discuri abrazive) care sunt partial translucide. Ele se intrebuinteaza cel mai des la usi exterioare sau intre camere, cand nu trebuie sa se vada dintr-o camera in alta, dar este nevoie sa treaca lumina.

In afara acestora se mai folosesc o serie de geamuri speciale, ca vitraliile, geamul termopan, geamul termoabsorbant.

Vitraliile sunt geamuri executate din bucati de geamuri ornament, divers colorate, formand figuri sau desene. Bucatile de sticla sunt asamblate prin nervuri de plumb care au profilul in dublu T, intre aripile caruia intra geamul.

Geamul termopan este alcatuit din 2 foi de sticla, care inchid intre ele un strat de aer uscat, fiind inchise pe contur cu ajutorul unor baghete-distantiere de 10 mm grosime.

Geamul termoabsorbant, de culoare verde-albastruie, absoarbe in mare parte radiatiile infrarosii ale luminii solare; se folosesc in special la cladirile industriale unde este necesara evitarea insoririi incaperilor, fara a scadea luminozitatea.

Pentru montarea geamurilor se foloseste: chit preparat din praf de creta si ulei de in, de tip I, pentru montarea geamurilor pe cercevele de lemn, si de tip II, cu miniu de plumb sau oxid de fier, pentru montarea geamurilor pe cercevele metalice sau de beton armat. De asemenea, la montarea geamurilor se mai folosesc tinte albe, agrafe - din tabla si stifturi, care se confectioneaza pe santier din tabla zincata de 0,6 sau 0,8 mm grosime, respectiv din sarma de 1,5 sau de 3 mm diametru. In unele cazuri se utilizeaza baghete din lemn sau metalice, livrate odata cu tamplaria, precum si garnituri de etansare din cauciuc, cu sectiunea in forma de U.

Ferestre - extras de tamplarie

Clasificare

Dupa sistemul de functionare ferestrele sunt: fixe, cu deschidere obisnuita, culisante (orizontal, vertical), basculante, pivotante, cu deschidere pe ax orizontal sau vertical.

Dupa modul de deschidere se deosebesc: ferestre cu deschidere exterioare si ferestre cu deschidere interioara.

Sub aspectul izolatiei fonice si termice ferestrele sunt: simple si cuplate.

Dupa materialul utilizat ferestrele sunt: din lemn masiv, din lemn masiv si alte materiale pe baza de lemn, din lemn in asociere cu profile metalice si profile din materiale plastice.

Dupa destinatie ferestrele sunt: pentru constructii de locuinte, constructii socio-culturale, industriale, agrozootehnice si speciale.

Formate si alcatuiri

Formatele si alcatuirile ferestrelor si a usilor de balcon se aplica pentru toate categoriile de constructii: civile, indusrtiale, agrozootehnice si tip M.

Ferestrele si usile de balcon se realizeaza prin asocirea elementelor independente de usi si ferestre. Ferestrele cu latimi diferite decat cele prevazute in standarde se pot realiza prin alaturarea formatelor fixe.Formatele de baa si alcatuirile ferestrelor, corelate cu dimensiunile golurilor, pentru toate categoriile de construcitii, sunt prezentate in tabelul 1. Alcatuirile din tabel rezulta din asocierea unor cercevele cu latimi tipizate, care sunt valabile pentru toate tipurile de farestre simple si pentru randul interior la ferestrele cuplate (tabelul 2).

Tabelul 1

Alcatuirile din tabel rezulta din asocierea unor cercevele cu latimi tipizate, care sunt valabile pentru toate tipurile de farestre simple si pentru randul interior la ferestrele cuplate (tabelul 2). In cazul alcatuirii de ferestre din cercevele cu latimi diferite, deci cu montanti asezati asimetric, pentru a se obtine anumite efecte in arhitectura fatadelor, acestia pot fi situati in dreapta sau in stanga formatului. Cercevelele pot fi cu deschidere pe verticala sau pe orizontala.

In vederea diversificarii tipo-dimensionale a ferestrelor se propun alcatuirile prevazute in tabelul 3, cu urmatoarele subliniari:

- inaltimea cercevelei de supralumina (nestabilita in standard) este de 580 mm;

- inaltimea h = 1 790 mm sa fie alcatuita din h = 1 130 mm si h ` = 580 mm; la fel 1 490 - 830 + 580 (+80);

- se proun dimensiunile de latima l, a ferestrelor, de 1 480; 2 370; 2 670 mm, neprevazute in standard, dar care rezulta din alcatuiri;

- pentru ferestrele in doua si trei canaturi, se propune si tipul de cercevea g, cu latimea l = 1 430 mm.

Tabelul 2

Fata de cele 35 tipodimensiuni standardizate (considerate in baza notatiilor din standard), diversificarea prezentata (tabelul 3) conduce la un total de 70 tipo-dimensiuni, deci la dublarea numarului lor.

Pentru a asigura ventilatia indirecta la bucatarii, bai, WC-uri sau la camere de locuit, ferestrele pot fi prevazute cu dispozitive oscilant-basculante sau cu ochiuri de ventilatie, acestea fiind obligatorii la toate bucatariile si camerele de locuit de la parter. Nu se admit ochiuri de ventilatie la ferestrele cu inaltimea H < 90 cm, precum si la cercevelele cu deschidere pe orizontala. Inaltimea ochiurilor de ventilatie, la cerceveaua interioara, va fi de 300 mm.

Cercevelele si ochiurile de ventilatie cu balamale pe orizontala trebuie sa fie prevazute cu dispozitive speciale de fixare in pozitie deschisa si de impiedicare a iesirii accidentale din balamale in timpul manevrarii.

La cladirile cu mai mult de doua nivele, nu se admite utilizarea ferestrelor cu deschidere spre exterior, decat daca sunt direct accesibile de pe un balcon sau de pe o terasa. La parter nu se admite folosirea ferestrelor cu dechidere spre exterior peste spatiile de circulatie.

Tabelul 3

Formatele de baza si alcatuirile ferestrelor in vederea diversificarii tipodimensionale

(propunere)

Schemele de reprezentare a dimensiunilor de baza ale tocurilor si golurilor pentru ferestre si usi de balcon sunt in figura 1.

Schemele de strctura a dimensiunilor cercevelelor pentru ferestre si usi de balcon sunt prezenate in figura 2.

Figura 2. Schemele de structura a

dimensiunilor cercevelelor pentru

ferestre si usi de balcon;

a - intr-un canat;

b - in doua canaturi;

c - in trei canaturi;

I - simple cu deschidere interioara;

II - simple cu deschidere exterioara;

III - cuplate.

Solutii constructive

Formele ferestrelor si usilor de balcon sunt prezentate in figura 3. In figura 4 sunt prezentate detaliile constructive ale ferestrelor fixe si simple cu deschidere exterioara. Pentru fereastra fixa si simpla cu deschidere interioara, sunt prezentate detaliile contrcutive in figura 5. Pentru ferestrele cuplate, detaliile contructive sunt prezentate in figura 6. In figura 8 se prezinta variantele constructive pentru ferestrele cuplate. Pentru ferestrele simple si usile de balcon cu geam termoizolant, sunt prezentate fetalii constructive in figura 7. Alte variante cu geam termoizolant fixat pe toc, pe cercevea sau rame aplicate sunt prezentate in figura 9.

Figura 3. Formele ferestrelor si usilor de balcon

Figura 4. Detalii de executie a ferestrelor fixe

(a)     si simple (b) cu deschidere exterioara

A - sectiuni orizontale;

B - sectiuni verticale;

C - detaliu de sectiune pentru usa de balcon

Figura 5. Detalii de executie a ferestrelor fixe (a) si simple (b), cu deschidere interioara:

A - sectiuni orizontale;

B - sectiuni verticale;

C - detaliu de sctiune pentru usa de balcon.

Figura 7. Detalii de executie a ferestrelor simple cu geam termoizolant (format mare)

(a) si cu geam pe toc (b): A - sectiuni orizontale; B - sectiuni verticale; C - detalii de

sctiune pe usa de balcon

Figura 8. Variante constructive de ferestre cuplate:

a - cu rama aplicata;

b - cu geam termoizolant

Figura 9. Variante contructive ale ferestrelor prevazute cu geam termaizolant:

a - cu geam termoizolant pe rama toc exterioara a tocului pentru ferestre

cuplate;

b - pe tocul ferestrelor simple cu geam termoizolant si rama aplicata;

c - rama aplicata pe cerceveaua ferestrei simple cu geam termoizolant.

Solutii moderne de ferestre

Geamul termopan

Geamul termopan este denumirea populara pentru un sandwich format din doua foi de sticla lipite perimetal prin intermediul unei baghete de aluminiu si al unor sigilanti de tip membrana cauciucata. Rezultatul este un geam cu caracteristici de izolare termica deosebita care pastreaza transparenta necesara spatiilor vitrate. Si acest produs poate fi intalnit sub diverse calitati care vor influenta in mod evident pretul tamplariei. In primul rand sticla folosita poate fi trasa sau float. Cea trasa se obtine printr-un proces mai primitiv si are mult mai multe deficiente de claritate fiind des intalnite deformarile de imagine sau efectul de curcubeu. Sticla float este mai scumpa insa elimina aceste neajunsuri.

Grosimea baghetei de aluminiu folosita la sigilarea sticlei isi pune si ea amprenta asupra pretului final. Va recomandam sa achizitionati tamplarie al carei geam sa aiba o bagheta de 16 mm grosime. Doar in acest caz se obtine un mediu interior suficient de voluminos pentru a izola bine incaperile de temperaturile de afara.

Grosimea foilor de sticla influenteaza si ea caracteristicile termice dar mai ales cele de rezistenta la impact ale geamului termopan. Cel mai des folosit este geamul de 4 mm suficient de rezistent pentru ferestrele uzuale ale unei case. Pentru vitrine, terase sau ochiuri de geam de peste 2 m2 este indicat sa folositi macar geam de 6 mm sau chiar tip duplex 3.1.3 . Rezistenta la efractie poate fi marita si prin intermediul unei folii speciale antiefractie aplicata pe interiorul foii exterioar de geam inaintea sigilarii. In cazul in care tamplaria este montata inclinat sau in medii cu risc sporit (gradinite, spitale, institutii publice), sticla folosita trebuie securizata in prealabil astfel incat in cazul spargerii cioburile rezultate sa nu puna in pericol viata celor aflati in apropiere. Toate aceste optiuni se vor reflecta in pretul final al tamplariei in cazul in care situatia o cere.

Geamul tip LOW E

Sticla tip LowE este un caz special al tamplariei termoizolante ce se impune din ce in ce mai mult pe piata datorita excelentelor calitati de izolare termica. Denumirea de LowE, se traduce prin emisivitate redusa, adica un transfer de caldura prin suprafata vitrata mult redus, si este obtinuta prin tratarea unei foi de geam cu solutie speciala de nitrat. Deoarece pretul este doar cu putin mai scump decat al geamului simplu, iar performantele termice sunt mult sporite, va recomand cu 'caldura' sa achizitionati acest tip de geam termoizolant.

Pentru imbunatariea izolarii termice dar mai ales pentru cea fonica, intre foile de geam se poate introduce un gaz inert, ca de exemplu argonul, mobilitatea redusa a moleculelor ce compun acest gaz asigura o deosebita reducere a zgomotului preluat in casa prin intermediul ferestrelor.

Ca un supliment al celor spuse mai sus, mentionam ca in proiectul de lege privitor la tamplaria termoizolanta se recomanda ca geamul termoizolant sa aiba o bagheta de cel putin 16 mm si sa fie de tip LowE.

Compartimentarea si functionalitatea ferestrelor

Ferestrele moderne din aluminiu, PVC sau lemn stratificat aduc un avantaj cert in favoarea lor prin usurinta realizarii deschiderilor alternative celor clasice, cum ar fi cea oscilobatanta, glisanta in plan paralel sau plianta. Materialele folosite in trecut pentru profile cat si sistemele de feronerie faceau aceste tipuri de deschideri oarecum prohibitive pentru utilizarea lor curenta.

Modalitatile de deschidere a unei ferestre se realizeaza prin rotatia sau translatia cercevelei fata de toc.

Simpla deschidere este cea mai cunoscuta si cea mai des utilizata modalitate de deschidere a unei ferestre. Avantajul este ca prin deschiderea larga a ferestrei vom putea obtine suprafata maxima de transfer de aer intre exterior si interior, dezavantajul fiind faptul ca pe perioada aerisirii cerceveaua trebuie supravegheata, deoarece prin libera ei miscare poate fi usor impinsa de curentii de aer mai puternici, existand posibilitatea ca aceasta sa se tranteasca de toc sau de ancadramentul ferestrei.

Un alt mod cunoscut de deschidere a ferestrelor este cel prin bascularea cercevelei. in discutii cu persoane avizate, vom intalni acest tip de deschidere si sub denumirea de deschidere oscilanta. Aceste tipuri de deschideri sunt de multe ori limitative, sistemul de feronerie permitand deschiderea pana la un anumit unghi, circa 45, din motive de securitate a celui care efectueaza manevra de deschidere. Ele permit un transfer de aer printr-o suprafata redusa, insa principalul lor avantaj il constituie faptul ca aerisirea nu trebuie supravegheata, ea putandu-se face pe perioade mai indelungate sau chiar continuu.

Dezavantajul lor il constituie faptul ca sunt dificil de spalat din interiorul camerei. Pentru acest lucru trebuie dezactivat bratul feroneriei ce limiteaza cursa de deschidere a cercevelei (lucru nu tocmai la indemana oricui). De obicei aceste deschideri sunt amplasate in partile superioare ale incaperilor pentru a putea evacua eficient aerul viciat din incapere.

Pentru ferestrele moderne exista sisteme de feronerie ce permit deschiderea cercevelei atat batant cat si basculant. Ele sunt numite ferestre cu dubla deschidere, oscilobatante sau rotobasculante. Deschiderea lor basculanta este de asemenea limitata, unghiul de deschidere fiind de aproximativ 15-20s de la axa verticala a tocului.

Spre exemplu, pentru o locuinta care are bucatarie, baie, sufragerie si dormitoare, minimal ar trebui considerate urmatoarele deschideri:

Pentru bucatarie, deoarece se pot acumula mirosuri, fum si gaze care trebuiesc indepartate cat mai rapid, recomandarea ar fi ca toata zona vitrata sa se deschida cel putin batant. Apoi, pentru a asigura o aerisire constanta, fara necesitatea supravegherii acesteia, este recomandabila si o deschidere basculanta. Astfel, solutia completa pentru bucatarie include cel putin un canat oscilobatant, celelalte, fiind simplu batante.

Pentru baie este evidenta necesitatea canatului oscilobatant. Exceptie pot face doar ferestrele de baie foarte mici, la care nu este posibila realizarea sistemului de dubla deschidere. insa, in aceste cazuri, considerand dimensiunile reduse ale cercevelei, nici daunele care ar putea fi produse de cerceveaua trantita nu pot fi atat de mari, astfel ca ceceveaua poate ramane doar cu o simpla deschidere.

Pentru dormitoare suprafata unui canat este in cele mai dese cazuri suficienta pentru a realiza improspatarea aerului. Deoarece vicierea aerului in aceste incaperi se produce pe timp de noapte iar dimineata ar fi foarte comod sa basculam cerceveaua pentru aerisire in timp ce ne desfasuram activitatile cotidiene de dimineata, recomandarea ar fi ca un canat sa fie oscilobatant, restul putand sa ramana fixe.

Deoarece sufrageriile au aproape acelasi regim de viciere a aerului ca si dormitoarele, pentru ferestrele acestora se recomanda desemenea un canat cu deschidere oscilobatanta, celelalte fiind fixe.

Pentru camerele fumatorilor se recomanda suplimentarea suprafetei de transfer de aer, prin realizarea mai multor canate cu simpla deschidere in loc sa ramana fixe.

Trebuie cunoscut si faptul ca acceptarea suprafetelor fixe ridica probleme la spalatul acestor zone. Un om cu mana intinsa in plan orizontal poate ajunge pana pe la 70cm, peste care, pentru a ajunge, are nevoie de un prelungitor. Cel mai greu de ajuns la ele sunt colturile de sus ale zonelor fixe.

Ferestrele cu deschidere prin rotirea cercevelei au un dezavantaj si anume ca, rotirea cercevelei ocupa o parte considerabila din volumul util al camerei, mai cu seama in camerele de mici dimensiuni. Pentru a rezolva acest dezavantaj, producatorii de ferestre pot oferi sisteme de deschidere prin translatie a zonelor vitrate.

Ferestrele glisante (sau culisante) sunt exemplul cel mai simplu de deschidere prin translatie. De aceasta data deschiderea cercevelei nu mai necesita un spatiu de manevra a deschiderii, insa necesita un spatiu de retragere a cercevelei.

Ferestrele simplu glisante au un dezavantaj major fata de alte ferestre prin faptul ca inchiderea lor nu este etansa la aer si apa. Pentru a permite translatia cercevelei in cadrul tocului, se inlocuiesc garniturile (ce asigura etanseitatea deschiderilor prin rotatie) cu perii care in nici un caz nu pot fi considerate etanse la inchiderea cercevelei in toc. De aceea nu este recomandabila utilizarea ferestrelor cu deschidere glisanta pentru izolarea unui spatiu interior fata de exterior. in alte tari in care clima este mai blanda si rareori temperatura coboara sub 0sC, acest tip de ferestre ar putea fi adecvate, insa in conditiile oferite de regimul climatic temperat-continental existent la noi in tara, utilizarea acestui tip de ferestre este inadecvata. Din acest motiv, la noi in tara acest tip de deschidere este utilizat cu precadere in compartimentarile interioare.

Totusi, pentru a avea o fereastra cu inchidere etansa iar manevrarea deschiderii sa se faca cu economie de spatiu, se poate opta pentru deschiderile glisante in plan paralel. in pozitia inchisa, cerceveaua calca pe garnituri ceea ce ii permite o etansare corespunzatoare, iar manevra de deschidere se realizeaza prin doua miscari, prima prin deplasarea cercevelei catre interiorul camerei si apoi prin culisarea acesteia paralel cu planul ferestrei, catre zona de retragere. Este drept ca in acest fel se "fura" aproximativ 15 cm din volumul util al camerei, incomparabili insa cu distanta necesara deschiderii prin rotire, egala cu latimea cercevelei.

O alta modalitate de deschidere o reprezinta cea plianta. Necesitatea deschiderilor pliante rezulta din dorinta de a realiza o suprafata de compartimentare care la deschidere sa ofere intreaga suprafata intr-un singur gol unitar, necompartimentat iar pentru ca la inchidere sa fie necesar mai mult de trei cercevele. La contractarea acestui tip de deschideri trebuie acordata o atentie deosebita deformatiilor profilului datorita variatiilor de temperatura intre sezonul cald si cel rece. Exista niste limitari dimensionale maximale pentru profilele de care trebuie tinuta seama, deoarece odata depasite pot influenta semnificativ functionalitatea deschiderilor si calitatea etansarilor. Deschiderile pliante sunt predispuse sa depaseasca aceste limitari dimensionale si de aceea trebuie analizata atent solutia de realizare a acestor tamplarii.

Pe langa aceste tipuri de deschideri relativ uzuale, tamplaria moderna mai poate oferi spre utilizare deschiderile pivotante, cu axul de rotatie aflat in mijlocul suprafetei. Acest tip de deschidere este folosit cu precadere la vile, la ferestrele incluse in planul sarpantei. Ar trebui cunoscut faptul ca la sarpantele cu panta foarte mica, sub 20s, este destul de dificil de folosit o deschidere pivotanta, deoarece fereastra deschisa ar putea avea panta orientata catre interiorul camerei.

Pe de alta parte trebuie cunoscut faptul ca pentru realizarea ferestrelor in plan inclinat, trebuiesc utilizate ferestre speciale pentru a putea realiza etansarea rosturilor dintre tamplarie si acoperis, mult mai solicitate la patrunderea apei decat cele clasice care pot fi montate doar in plan vertical.

Pentru alegerea corecta a tipului de geam pentru o tamplarie anume, trebuiesc cunoscuti in prealabil o multitudine de factori, ce tin de: conditiile climatice ale zonei, topografia zonei, nivelul de poluare fonica etc. Geamul este un element component deosebit de important al tamplariei. Studiile de specialitate ne releva ca 40% din caldura se pierde prin ferestre! Iata un motiv foarte serios pentru care trebuie sa acordam atentia cuvenita alegerii tipului de geam folosit cand comandam o noua tamplarie, sau cand ne propunem sa o inlocuim. Avem nevoie nu numai de ferestre estetice care sa se inchida foarte bine ci si de un geam adecvat, care sa ne ofere un confort sporit.

Foarte important intr-o tamplarie in afara de profile, armatura si feronerie este tipul de geamfolosit care reprezinta aproximativ 80% din spatiul prin care se pierde caldura. In functie de alegerea acestuia, reusiti sa va izolati termic si fonic mai mult sau mai putin locuinta. Este de retinut ca indicatorul de baza la un geam il reprezinta coeficientul de transfer termic. Coeficientul de transfer termic cel mai mic da confortul cel mai mare ! In cazul in care doriti sa reduceti cheltuielile pentru incalzire si sa evitati pierderea de caldura, nu trebuie sa va declarati multumiti cu un geam de peste 1,4 W/mpK. Ca atare pentru a nu 'arunca banii pe fereastra', sau a nu va 'arde' si dorind in acelasi timp sa contribuiti la protejarea mediului inconjurator va recomandam tamplaria moderna din profile PVC cu geam termoizolator cu LOW E.

Profilul distantier TGI

Economisire de energie cu profilul distantier TGI.

Profilul distantier reduce transferul termic din interior spre exterior. Coeficientul de transfer termic al distantierului TGI este de 1,95 W/mpK, el fiind in medie cu 0,1 W/mpK mai redus decat al profilului distantier din aluminiu. Aceasta este rezultatul dat de materialele utilizate si de desingul bine gandit. Profilul distantier TGI este realizat din polipropilena care este acoperita de o pelicula extrem de subtire de metal. Materialul de baza realizat din polipropilena si stratul subtire de metal (aproximativ 0,125 mm) au ca rezultat un coeficient de transfer termic redus. O reducere aditionala a transferului de caldura se poate obtine prin marirea spatiului dintre foile de geam (distantier mai lat). Un geam izolator de inalta calitate este una dintre cele mai importante componente ale unei ferestre moderne. Pastreaza caldura in interior si frigul afara sau invers daca se cere.

Capacitatea de izolare a unui panou de geam s-a imbunatatit de-a lungul anilor prin realizarea de geamuri cu depuneri sau prin umplerea spatiului dintre foile de geam cu gaze rare cum ar fi ARGONUL sau KRIPTONUL. Un singur aspect nu s-a luat in calcul de-a lungul acestor descoperiri pentru ca de fapt el nu a fost considerat un punct slab : marginea (muchia) geamului. Avantajele obtinute cu ajutorul geamurilor izolatoare moderne erau nulizate de pierderile considerabile de caldura pe care le aveau profilele distantier.

Un distantier modern din generatia noua terbuie sa indeplineasca anumite conditii : trebuie sa reduca schimbul de caldura dintre panoul de geam interior si cel exterior chiar si atunci cand exista schimbari de temperatura mari.

Solutia: combinatia de plastic si metal asigura solutia optima. Materialul de baza al acestui distantier este propilena, plastic de inalta calitate cunoscut pentru calitatile sale de conductibilitate termica redusa. Plasticul este invelit intr-o folie extrem de subtire de metal care asigura o sigilare absoluta impotriva scaparilor de gaze. Combinatia acestor doua materiale asigura o capacitate ridicata de izolare cu o putere mare de difuzie - si toate acestea la un pret corect.

Geometria stratului de metal permite ca distantierul sa fie curbat la rece. Este compatibil cu orice tip de material de sigilat.

Profilul nu cere schimbari ale procesului de fabricatie al geamului. TGI garanteaza inalta calitate in noua generatie a unitatilor de geam termoizolator.

Avantaje:

- Izolatie termica;

- reducerea conductivitatii caldurii in comparatie cu distantierul conventional din aluminiu, rezultand valori de izolare foarte bune;

- proprietatile de izolare mai bune ale distantierului TGI conduc la temperaturi mai ridicate intre foile de geam ceea ce inseamna ca condensul va aparea la temperaturi (din exterior) mult mai reduse, deci pericolul aparitiei mucegaiului va fi mai redus;

- economisirea de caldura si de bani pentru incalzire;

- conditii de trai confortabile.

Calitate:

- valori testate mai bune: rezistenta la schimbari de temperatura, rezistenta la UV, inalta rezistenta la presiune;

- suprafata metalica ofera o buna adeziune pentru butil si pentru materialul de sigilat;

- longevitate;

- TGI este in conformitate cu normele ISO 9001/EN 29001 : 1990.

Modificari:

- distantierul TGI este produs cu dimensiunile de 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20 si 24 mm;

- varietate de culori (RAL);

- se poate curba;

- se cupleaza cu coltari;

- potentialul de aplicabilitate nelimitat in productia de ferestre moderne.

Protejeaza mediul:

- economisire de energie;

- polipropilena este usor de reciclat;

- are o mare contributie la protejarea mediului si a climei;

- se economiseste energie prin aceasta combinatie de plastic si metal;

- raport cost-performanta bun;

- obtinerea unei calitati a productiei mai ridicata;

- este usor de ansamblat cu ajutorul utilajelor conventionale.

Tamplarie din lemn

Lemnul triplu stratificat se obtine din cherestea bine sortata, cu o umiditate de 8 - 12 % (in functie de umiditatea zonei de montare a tamplariei) incleierea pe lung si intre straturi facandu-se cu adeziv bicomponent de tip D4. Cele trei straturi ale profilului semifabricat sunt complementare (radial-tangential-radial) conferind produsului o stabilitate ridicata in timp sub actiunea factorilor externi.

Cele mai utilizate profile au urmatoarea configuratie :

- rasinos - rasinos - rasinos

- stejar - stejar - stejar

- stejar - rasinos - stejar

- meranti - meranti - meranti

Feroneria asigura pe langa dechiderea simpla, basculanta, rotobasculanta si o inchidere in mai multe puncte de-a lungul perimetrului tamplariei, fiind totodata reglabila pe trei directii. Pentru buna izolare termica si fonica se foloseste cheder cu burduf tip CS 125.

Pentru conducerea in exterior a apei si evitarea contactului acesteia cu traversa tocului se foloseste profil lacrimar din aluminiu prevazut cu orificii de directionare.

Geamul termoizolant este realizat din sticla dublu sigilata. Se pot realiza si geamuri termoizolante speciale, reflectorizante, mate, fumurii sau bombate, cu sau fara sprosuri, inclusiv in varianta cu Low E si argon.

Fixarea geamului in rama se realizeaza cu pene de lemn esenta tare si cu strat elastic, transparent sau colorat, de silicon special.

Finisajul se realizeaza in trei straturi : primul cu impregnant, al doilea cu grund si cel de-al final cu lac sau vopsea. Se folosesc lacuri si vopsele ecologice, hidrodiluabile si speciale de exterior. Aceste produse protejeaza lemnul de efectul daunator al ciupercilor xilofage, al razelor ultraviolete si al intemperiilor.

Gama de culori utilizata, atat pentru vopsele cat si pentru lacuri si baituri, este foarte variata.

Bibliografie

1. COTTA, NICOLAE LEONIDA; CURTU IOAN; SERBU, ADRIAN

Elemente de constructii si case prefabricate din lemn / director inginer Leorida Cotta, director inginer Ioan Curtu, inginer Adrian Serbu. - Bucuresti: Editura Tehnica, 1990 (Oradea: I.P. "Crisana")

2. HARET, Spiru si Angelescu, Mircea

Constructii civile, industriale si agricole. Manual pentru elevii liceelor de specialitate, anul IV. Bucuresti, Editura didactica si pedagogica, 1972.

3. Internet - Siteuri web - www.amvic-ferestre.ro

- www.geamtermopan.com