HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE

HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE

HIDROIZOLATII

Generalitati

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la realizarea hidroizolatiilor pentru lucrarile de poduri.

Hidroizolatiile au ca scop:

impiedicarea patrunderii apei la structura de rezistenta;

colectarea apelor ce se infiltreaza prin imbracaminte si dirijarea lor spre gurile de scurgere;

La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite in general din:

sapa (sau stratul suport) care se executa in camp continuu si se racordeaza la marginea elementului care este hidroizolat la gurile de scurgere si la dispozitivele etanse de acoperire a rosturilor de dilatatie;

- stratul de amorsare a hidroizolatiei;

- stratul de lipire;

- stratul de baza (hidroizolatia propriu-zisa);

- stratul de protectie a hidroizolatiei;

Functionalitatile unor straturi pot fi comasate in diferite solutii ale firmelor specializate in hidroizolatii. Hidroizolatiile propriu-zise pot fi alcatuite din:

- amestec lichid cu intarire rapida;

- membrana hidroizolatoare;

- solutie de bitum

Tehnologia de aplicare poate fi:

- prin pulverizare;

- prin lipire la cald a membranelor cu solutii pe baza de bitum;

- prin lipire la rece cu solutii pe baza de rasini sintetice;

- prin aplicarea de membrane autoaderente;

- prin lipire cu flacara a membranelor;

- prin spoire;

In toate variantele tehnologice trebuie sa se asigure conditiile fizico - mecanice. Termenul de "sapa hidroizolatoare" utilizat in continuare, include toate straturile componente si anume: stratul suport, amorsa, stratul hidroizolator de baza si stratul de protectie.

Caracteristici tehnice

Sapa hidroizolatoare trebuie sa aiba termenul de garantie de minimum 10 ani de exploatare normala a podului, pasajului sau viaductului.

Pe durata acestei perioade, firma care garanteaza sapa hidroizolatoare, trebuie sa asigure din efort propriu repararea sau inlocuirea acesteia si remedierea degradarilor cauzate de infiltratiile de apa la structura de rezistenta, respectiv refacerea caii pe zona de interventie.

Materialele incluse in elementele sapei hidroizolatoare trebuie sa fie imputrescibile si sa fie pasive chimic.

Sapa hidroizolatoare trebuie sa poata fi aplicata si la poduri in exploatare, la care lucrarile sa se execute pe o jumatate a caii, iar pe cealalta jumatate sa se desfasoare circulatia normala, asigurandu-se continuizarea sapei, cu pastrarea caracteristicilor tehnice.

Sapa hidroizolatoare trebuie sa reziste la circulatia de mica viteza a utilajelor de transport si asternere a straturilor imbracamintilor asfaltice pe pod.

Sapa hidroizolatoare trebuie sa asigure adezivitatea imbracamintii din asfalt la stratul sau superior.

Stratul hidroizolator de baza trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico - mecanice conform SR 137-95:

- forta de rupere: > 800 N/5 cm

- alungirea la rupere: min. 20%

- rezistenta la perforare statica

clasa de rezistenta L 4 neperforata: min 250 N pe bila Æ 10 mm

- adezivitatea la tractiune (aderenta la suport): min. 0,5 N/mm²

- flexibilitate la rece pe un dorn Æ 30 mm: fara fisuri la -10 C

- permeabilitate la apa 72h, la 100 mm

coloana de apa: 0

- temperatura minima la care membrana

este stabila: 120 C

- temperatura asfaltului turnat in

imbracaminte, la care membrana

trebuie sa reziste, fara diminuarea

caracteristicilor fizico-mecanice: 180 C

- rezistenta la sfasiere: longitudinala > 200N

transversala > 200N

- domeniul de temperatura de exploatare

curenta este: -20 C C

- intervalul de temperatura a mediului in

care se aplica sapa hidroizolatoare: +5 C

Stratul superior al sapei hidroizolatoare, va fi compatibil chimic cu componentele din alcatuirea asfaltului imbracamintii rutiere, pentru a evita agresarea sapei.

Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate in Romania, conform Legii nr. 10/1995.

1.3 Prescriptii

1.3.1 Stratul suport

Hidroizolatia se poate aplica pe placa de suprabetonare sau pe betonul de panta si egalizare. Betonul de panta si egalizare se va realiza din beton de clasa minim C16/20. Grosimea stratului de beton va fi de min. 2 cm.

Stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte de calitate:

aspect compact, fara goluri, denivelari, segregari, fisuri, crapaturi, etc;

vechimea betonului: min. 28 zile de la turnare;

sa respecte pantele conform proiectului;

sa fie executate toate lucrarile a caror executie ulterioara ar conduce la compromiterea hidroizolatiei executate;

sa fie rigid, intarit, sanatos, fara parti friabile, pete de ulei, grasimi, segregari, goluri sau alte defecte de turnare si sa aiba sunet metalic la ciocanire;

suprafata betonului nu trebuie sa prezinte proeminente mai mari de 1,5 - 2 mm (masurate cu dreptarul de 3m lungime pe orice directie). Se admite o singura denivelare de 5 mm la o verificare;

sa nu prezinte pelicule superficiale de lapte de ciment;

sa nu prezinte muchii vii (se racordeaza la suprafete verticale cu o raza de 5 cm), sa asigure racordarea la gurile de scurgere si in zona rosturilor, conform detaliilor din proiect.

Inainte de aplicarea straturilor urmatoare, stratul suport se va pregati astfel:

se desprafuieste prin suflare cu aer comprimat sau prin maturare/periere pana la obtinerea unei suprafete curate;

se verifica planeitatea, se inlatura rugozitatile si se corecteaza asperitatile; daca nu se realizeaza cerintele necesare aplicarii hidroizolatiei se vor face remedieri cu mortare speciale aderente;

se verifica umiditatea cu umidometru tip Feutron (umiditatea nu trebuie sa depaseasca procentul de umiditate precris in instructiunile specifice);

pe suprafata pregatita ca mai sus, este interzisa circulatia personalului din santier sau cu utilaje de orice fel.

Calitatea suportului trebuie sa faca obiectul procesului verbal de receptie calitativa in faza determinanta. Calitatea stratului suport conditioneaza continuarea lucrarilor.

1.3.2 Stratul de amorsaj

Amorsa are rolul de a facilita aderenta membranei hidroizolatoare la beton.

Solutia cu care se executa amorsa, poate fi pe baza de bitum sau pe baza de rasini sintetice. Componentele solutiei nu trebuie sa contina produse care ataca chimic betonul.

Amorsa se aplica prin inundarea suprafetei si repartizarea manuala a solutiei sau prin pulverizarea cu mijloace mecanice. Aplicarea amorsei se face in strat continuu, uniform, fara aglomerari sau baltiri de material, astfel incat sa se asigure patrunderea in porii suportului si colmatarea acestora. Amorsa se aplica numai pe suprafetele capabile a fi acoperite cu folie hidroizolatoare. Se va urmari ca suprafata ce urmeaza a se izola sa fie amorsata in totalitate, fara a exista suprafete neamorsate.

Amorsa se aplica pe suprafata uscata a stratului suport, la temperatura mediului ambiant de peste +5 C.

Dupa uscarea amorsei, trebuie sa rezulte o suprafata uniform colorata, aderenta la suport, continua, fara basici, exfolieri sau neregularitati. Eventualele zone cu deficiente, se refac prin decopertare zonala si reamorsare.

Pe suprafata amorsata nu se permite circulatia pietonala sau cu utilaje de orice fel.

1.3.3 Stratul hidroizolator

Stratul hidroizolator se aplica pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific tipului de membrana utilizata. Aplicarea hidroizolatiei se face respectand fisa tehnologica a firmei producatoare.

Aplicarea foliei hidroizolatoare incepe de la una din laturile longitudinale ale podului, respectiv de la cota minima, cu asigurarea racordarii vertical - orizontale.

Petrecerile foliilor la innadiri vor respecta instructiunile furnizorului sau min. 10 cm.

Hidroizolatia se aplica in camp continuu, asigurandu-se aderenta pe toata suprafata pe care se aplica. Nu se admit goluri, umflaturi, basici de aer, neetanseitati la petreceri sau margini desprinse. Se vor trata special racordarile la gurile de scurgere, asigurandu-se etanseitatea si scurgerea apelor colectate.

La rosturile de dilatatie, tratarea hidroizolatiei se va face conform proiectului, functie de tipul dispozitivului de acoperire a rostului de dilatatie.

Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chituri elastice, de etansare.

In cazul membranelor lipite prin supraincalzire, temperatura sursei de caldura nu trebuie sa fie mai mare de 250 C sau mai mare decat temperatura la care tipul respectiv de membrana isi modifica caracteristicile fizico - mecanice sau chimice. Membranele hidroizolatoare se aplica la temperatura mediului ambiant, la cel putin +5 C, dupa minimum 28 zile de la data turnarii betonului de ciment sau mortarului (normativ AND 577-2002). Sistemul hidroizolator nu se aplica pe timp de ploaie.

1.3.4 Stratul de protectie

Stratul de protectie poate fi:

sapa de beton de 5 cm grosime, realizata din beton clasa C 20/25 (Bc 25), armat cu impletituri din sarma zincata Æ 1,18 - 2,5 mm, cu ochiuri de 3 - 8 cm sau plase sudate tip Buzau Æ 4 - 5 mm, cu ochiuri 10 x 10 cm.

NOTA: Betonul pentru stratul de protectie se realizeaza cu ciment II A - S 32,5 si agregate cu dimensiunea maxima de 7 mm.

mastic bituminos cu grosimea de 2 cm;

membrane de protectie, aderente la membranele hidroizolatoare;

Se pot folosi si membrane hidroizolatoare, la care nu este necesara sapa de protectie.

Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatie, se face pe etape, dupa cum urmeaza:

pe parcursul executarii diferitelor straturi ale sapei hidroizolatoare, incheindu-se procese - verbale de lucrari ascunse;

la terminarea lucrarilor de hidroizolatie, prin incheierea unui proces - verbal de receptie a sapei hidroizolatoare;

Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului, iar in cazul unor constatari nefavorabile, din procesele verbale de lucrari ascunse, se poate face si asupra etanseitatii, prin inundarea pe o inaltime de min. 10 cm, pe suprafetele limitate, pe durata de 24 ore.

Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolatii, se vor remedia pe baza unor solutii propuse de antreprenor si pot fi acceptate sau nu de catre beneficiar.

In cazul cand beneficiarul nu accepta remedierile propuse de antreprenor, se poate dispune refacerea intregii lucrari de hidroizolatii.

1.4 Controlul calitatii lucrarilor de executie

Se vor face conform ind AND 577-2002, prin masuratori "in situ". In situ se verifica aderenta stratului hidroizolator de stratul support. Masuratorile vor fi efectuate de catre institutii abilitate, prin procedee agrementate in Romania. Pentru verificarea calitatii lipirii membranei de stratul suport se face cel putin o incercare la 20 de ml cale de pod pe sens. Rezultatele obtinute vor fi consemnate intr-un proces verbal ce va insoti receptia de baza.

Nu se va trece la faza urmatoare in situatia in care resltatele obtinute nu corespund valorilor din caietul de sarcini sau ale proiectului sau ale proiectului de executie al hidroizolatiei.

Standarde romanesti

Verificarea caracteristicilor fizico - mecanice si chimice specifice, se efectueaza in conformitate cu urmatoarele standarde:

- STAS 5690 - 80 "Materiale plastice. Determinarea absorbtiei de apa."

- STAS 6615/1-74 "Adezivi pe baza de elastomeri. Determinarea vascozitatii."

- STAS 6642 - 73 "Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de tractiune."

" Rezistenta si alungirea la rupere."

- STAS 9199 - 73 "Masticuri bituminoase pentru izolatii. Metode de analize si incercari.'

- SR 137 - 95 "Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli si metode de verificare."

- SR-ISO 2409-94 "Lacuri si vopsele. Incercarea la caroiaj."

- Ordin MT 497-98 'Normativul pentru caracteristicile bitumului neparafinos pentru drumuri.'

SREN ISO 527/1-00 "Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de tractiune. Partea I principii generale Rezistenta si alungirea la rupere"

DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE

2.1 Generalitati

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie, utilizate la poduri rutiere, asigura:

deplasarea libera a capetelor tablierelor de poduri, in rosturile lasate in acest scop;

continuitatea suprafetei de rulare a caii in zona rosturilor;

etanseitatea la scurgeri si infiltratii de apa.

Pentru satisfacerea acestor exigente, se utilizeaza dispozitive etanse.

In general, componentele dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie sunt:

elemente elastomerice care asigura deplasarea;

elemente metalice suport, fixate pe structuri;

betoane speciale in zona prinderii pieselor metalice;

mortare speciale de etanseizare;

benzi de cauciuc, pentru colectarea si evacuarea apelor de infiltratie.

Functie de tipul dispozitivelor, pot fi cumulate functionalitatile unor elemente ce intra in alcatuirea lor.

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie se aplica la poduri noi sau la poduri in exploatare, avand rezolvari specifice de prindere pentru fiecare caz.

Daca se aplica la poduri in exploatare, dispozitivele trebuie sa permita executarea lucrarilor pe o jumatate a partii carosabile, circulatia urmand a se desfasura pe cealalta jumatate a podului, fara ca aceasta tehnologie de executie sa afecteze caracteristicile tehnice ale dispozitivului.

Termenul de "dispozitiv de acoperire a rostului de dilatatie", prescurtat "dispozitiv", utilizat in continuare, include toate elementele componente si anume:

betonul in care sunt fixate elementele metalice;

elementele metalice de prindere;

elementul elastomeric;

elementul de etanseizare din cauciuc;

mortarul special pentru etanseizarea elementului elastomeric.

2.2 Caracteristici tehnice

Termenul de garantie a dispozitivului este de min.10 ani de exploatare normala a podului. Elementul elastomer trebuie sa fie intersanjabil. Termenul de garantie a elastomerului este de min. 5 ani.

Pe durata garantiei, firma care garanteaza dispozitivul trebuie sa asigure, din efort propriu, repararea sau inlocuirea acestuia si remedierea efectelor deteriorarilor structurii, ca urmare a defectiunilor dispozitivului aparute in perioada de garantie.

Firma care livreaza dispozitivul trebuie sa asigure:

livrarea elementelor intersanjabile, la cerere, pe durata de 10 ani, de la punerea in opera a dispozitivului;

asigurarea sculelor si confectiilor de mica mecanizare specifice, necesare la punerea in opera a dispozitivului si la schimbarea elementului elastomer;

asigurarea supravegherii tehnice la punerea in opera a dispozitivului;

instructiuni tehnice de executie si de exploatare.

Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico - mecanice, in domeniul de temperaturi -35 C C:

asigurarea deplasarii libere a structurii la valoarea prescrisa;

elementele metalice de fixare trebuie sa reziste la agentii corozivi;

sa fie etans;

sa fie fixat de structura de rezistenta a podului, preluand actiunile verticale si orizontale.

Pentru 1 ml. de rost, aceste actiuni sunt:

- forta verticala 11,2 tf

- forta orizontala 7,8 tf

Elementul elastomeric trebuie sa aiba caracteristicile:

Duritate, grade Shore A: 60

Rezistenta la rupere prin intindere:    12 N/mm^2.

Rezistenta la rupere prin compresiune: 75 N/mm^2.

Tasarea sub sarcina verticala maxima: max. 15 %

Alungirea minima la rupere: 350 %

Rezistenta la ulei:    foarte buna

Variatia caracteristicilor fizice si mecanice:

duritate grade Shore A: max.

pierdere de rezistenta la rupere: max. 15 %

alungirea la rupere: max. 15 %

nefragibilitate la temperaturi scazute: foarte buna

temperatura minima: - 35 C

rezistenta la imbatranire accelerata:

pierdere din rezistenta la rupere: max. 15%

scaderea alungirii la rupere: max. 30%

cresterea duritatii, grade Shore A: max. 10

Rezistenta la ozon dupa 100 ore: sa nu prezinte fisuri

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate in Romania.

2.3 Prescriptii

2.3.1 Betoane speciale

La varianta in care elementele metalice de fixare se incastreaza intr-o rigla de beton armat, care prin armaturi lucreaza monolit cu placa suprastructurii de care este prinsa, betonul din aceasta rigla trebuie sa fie cel putin de clasa C 28/35, cu tasarea conului T 3/4 - 100 20 mm.

Agregatele folosite la realizarea betonului vor fi in mod obligatoriu de concasare. Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 42,5 R conform SR 388-1995.

Betonul va avea gradul de gelivitate G 150.

Circulatia rutiera pe acest beton se poate deschide la varsta de 28 zile a betonului.

Se recomanda utilizarea de betoane speciale cu intarire rapida, peste care se poate deschide circulatia la varsta de max. 10 zile.

In varianta in care prinderea se face cu buloane de scelment, betonul in care se ancoreaza aceste buloane trebuie sa fie cel putin de clasa C 20/25.

Agregatele folosite la realizarea acestui beton sunt agregate de rau spalate.

Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 32,5 conform SR 388 - 1995.

In cazul in care betonul existent in suprastructura nu are clasa minima C 20/25, zona de ancorare a dispozitivelor de acoperire a rosturilor va fi demolata si rebetonata cu beton de clasa minim C 20/25. Se vor lua masuri pentru asigurarea aderentei dintre betonul vechi si cel nou, folosind eventual betoane speciale aderente cu aditivi epoxidici.

Se recomanda ca betonul din grinda de incastrare sa fie tratat cu un material corespunzator pe fata care vine in contact cu pneurile, realizand aceeasi culoare cu imbracamintea asfaltica.

Mortare speciale

Pentru egalizarea sub unele tipuri de dispozitive de acoperire a rostului de dilatatie sau pentru etanseizarea laterala a elementului elastomer, se utilizeaza mortare speciale, pe baza de rasini sintetice. Tolerantele dimensionate de montaj sunt cele prescrise pentru tipul corespunzator de dispozitive.

Aceste mortare trebuie testate in prealabil conform prescriptiilor fabricantului tipului de dispozitiv.

2.3.3 Elementele elastomerice

Elementele elastomerice pot fi:

panouri din neopren armat;

profile speciale, deschise sau inchise, din neopren;

benzi late din neopren;

Aceste confectii se livreaza la cerere, la tipul si la dimensiunile specificate in proiect. La primire, se efectueaza receptia cantitativa si calitativa a produselor.

2.3.4 Elemente metalice de fixare

Elementele metalice au profile special adaptate elementelor elastomerice. Ele se incastreaza in structura si de ele se fixeaza elementele elastomerice intersanjabile.

La livrare, se efectueaza receptia cantitativa si calitativa, urmarindu-se concordanta cu prevederile proiectului si caietului de sarcini.

Pozarea elementelor metalice, inainte de turnarea betonului special de monolitizare, se face prin fixarea la pozitie cu dispozitive special adaptate, care asigura si mentinerea lor in aceasta pozitie pana la intarirea betonului.

Banda de etansare din cauciuc neoprenic trebuie sa fie continua pe toata lungimea si latimea dispozitivului de acoperire. Se admite pe toata lungimea o singura inadire vulcanizata. Pe zona vulcanizata se admite o toleranta la grosime de 10% din grosimea nominala a benzii.

In zona de racordare dintre dispozitivul de acoperire a rostului si imbracamintea de asfalt, se va urmari:

geometria sa fie cea prevazuta in proiect;

asfaltul sa nu prezinte denivelari;

sa nu aiba fisuri, segregari sau ciobiri;

sa indeplineasca conditiile specifice imbracamintii din beton de ciment sau imbracamintii din asfalt turnat.

2.3.5 Dispozitive de tip liant cu agregate

La podurile avand deschideri mici sau medii cu deplasari absolute in rost de 25 - 30 mm, se recomanda solutiile simple, mai putin costisitoare.

Dispozitivele tip liant, cu agregate, sunt alcatuite din straturi alternative de liant realizat din bitum modificat cu polimeri si agregate, cu o anumita curba granulometrica. In general grosimea totala a acestor straturi este de 50-150 mm si ele se incadreaza in grosimea imbracamintii asfaltice.

Liantul realizat din bitum modificat cu polimeri, asigura elasticitatea si adezivitatea sistemului, atat la temperaturi negative (-25 C) cat si la temperaturi pozitive (+80 C), precum si o rezistenta in timp si o exploatare in conditii foarte bune.

Agregatele trebuie sa aiba o anumita curba granulometrica, care difera de la o firma producatoare la alta.

Aceste dispozitive de racordare se monteaza dupa realizarea imbracamintii bituminoase, prin taierea fantei rostului pana la hidroizolatie si umplerea ei in straturi succesive. Lucrarile vor incepe de la marginea cea mai joasa spre cea ridicata.

Rostul in beton va fi de 2 - 3 cm. Elementele de beton pe care se aplica rostul trebuie sa fie netede, fara denivelari, fara stirbituri si sa fie rezistente. Rostul dintre elementele de beton trebuie sa fie curatat de eventualele elemente ce ar putea bloca rostul si impiedica dilatatia tablierului.

In rostul structurii de beton se aplica un snur rezistent la temperaturi inalte, peste care se aplica un dop din liantul bituminos.

Peste rostul structurii, pe toata lungimea lui, se monteaza o tabla de aluminiu sau otel galvanizat, care se fixeaza de tablier pe partea cea mai inalta.

Dupa incalzirea intregii suprafete a rostului (orizontal si vertical), se aplica straturile succesive de liant si agregate.

Firma care livreaza dispozitivul trebuie sa asigure:

sculele si confectiile de mica mecanizare specifice, necesare la punerea in opera a dispozitivului;

asigurarea supravegherii tehnice, la punerea in opera a dispozitivului;

instructiuni tehnice de executie si de exploatare;

montarea unui dren de colectare a infiltratiilor;

Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico-mecanice, in domeniul de temperaturi -35 C:

asigurarea deplasarii libere a structurii, la valoarea prescrisa;

tablele de aluminiu sau otel galvanizat sa reziste la agentii corozivi si la solicitarile verticale;

sa fie etans;

Caracteristicile fizice ale elementelor componente:

Materialul de baza:

Bitum elastomer

Densitate la 18 C: 1,15

Punctul de inmuiere: min. 85 C

Temperatura de turnare: 180 C

Penetrare la 25 C: 40-90 0,1mm

Densitatea la 25 C: 1-1,3g/cm³

Flexibilitate la 0 C,-20 C: fara fisuri

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate in Romania.

2.3.6 Alte recomandari

Se vor efectua:

receptii pe faze de executie, care au in vedere constatarea executarii corecte a elementelor suport sau de prindere a elementului elastomeric;

receptia finala.

La receptia finala, se poate efectua si proba prin inundare a zonei rostului de dilatatie, cu inaltimea lamei de apa de min. 5 cm, pe durata de 24 ore.

Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice si chimice specifice se efectueaza in conformitate cu urmatoarele standarde:

- stas 5441/2-74 "Elastomeri vulcanizati. Determinarea duritatii in

grade de duritate Shore A"

- SR ISO 37-1997 "Cauciuc vulcanizat si termoplastic. Determinarea caracteristicilor de efort - deformatii la tractiune.'

SR ISO 7619:01 "Elastomeri vulcanizati. Determinarea duritatii

- SR ISO 1817 - 93 "Cauciuc vulcanizat. Determinarea actiunii lichidelor."

- SR ISO 188:01 "Elastomeri vulcanizati. Incercarea la imbatranirea accelerata"

- SR ISO 812:01 "Cauciuc vulcanizat.Determinarea temperaturii limita de nefragibilitate'

- STAS 5152 - 82 "Elastomeri vulcanizati. {ncercarea la imbatranirea accelerata."

- STAS 8204 - 73 "Cauciuc vulcanizat. Determinarea temperaturii, limita de

nefragibilitate.'

- STAS R 9449 - 73 " Elastomeri vulcanizati. Determinarea rezistentei la fisurare, datorita ozonului, in conditii statice."

- SR ISO 815+A 1/95 " Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Determinarea deformarii remanente dupa compresiune, la temperaturi ambiante, ridicate sau scazute."

- SREN 10002-1/1994 " Materiale metalice. {ncercarea la tractiune. Metoda de incercare (la temperatura ambianta)."

- SR 13170 - 1993 " Materiale metalice. {ncercarea la incovoiere prin soc. Epruvete speciale si metode de evaluare."

- SR EN 10045-1-1993 " Materiale metalice. {ncercarea la incovoiere prin soc pe epruvete

Charpy. Partea 1. Metode de incercare."