Lemnul. Produsele industriale fabricate din lemn

Lemnul. Produsele industriale fabricate din lemn

Lemnul, material cu utilizare larga in constructii, are o structura fibroasa din polimeri naturali, care ii determina proprietatile mecanice. Fiind un material anizotrop, proprietatile mecanice ale lemnului variaza in functie de unghiul pe care il face directia fortei cu directia fibrelor. Rezistenta este mai mare in lungul fibrelor decat in directia transversala.

In constructii se utilizeaza lemn ce provine de la arbori care apartin esentei rasinoase (brad, molid, pin) sau esentei foioase (stejar, fag, frasin, salcam, nuc, tei, salcie, plop).

Rezistenta si duritatea lemnului depind de porozitatea acetuia. Cu cat lemnul are o greutate specifica aparenta mai mare cu atat cu rezistenta sa va fi mai ridicata. Din acest punct de vedere lemnul se clasifica in lemn de esenta tare (stejarul, fagul, frasinul, salcamul si nucul) si lemn de esenta moale (bradul, molidul, teiul, plopul, salcia).

La dimensionarea constructiilor definitive rezistentele admisibile la compresiune se iau pentru lemnul de brad 100 kgf/cm (98,0 daN/cm), paralel cu fibrele si 15 kgf/cm (14,7 daN/cm) perpendicular pe fibre. Rezistenta admisibila la intindere se ia de 70 kgf/cm (68,6 daN/cm).

Rezistenta admisibila la incovoiere statica a lemnului de brad se ia de 100 kgf/cm (98 daN/cm), iar rezistenta admisibila la forfecare, perpendicular pe fibre, de 45 kgf/cm (44 daN/cm).

Pentru constructii provizorii si auxiliare, rezistentele admisibile se iau cu cca 20% mai mari decat cele pentru constructii definitive.

Pentru alte specii de lemn, rezistenta admisibile se obtin prin inmultirea valorilor date pentru brad cu coeficienti cuprinsi intre 0,8 si 2.

Pentru elementele de constructii expuse alternativ umezelii rezistentele admisibile se reduc cu 15%, iar pentru cele care stau permanent sau timp indelungat in apa, cu 25%.

In constructii se folosesc materiale lemnoase brute (busteni, bile, manele, prajini), semifabricate (cioplitura si traverse, cherestea, furnir, placaje, panele), finite (placi celulare, sindrila, scanduri faltuite, parchet).

In ultimul timp a luat dezvoltare productia unor materiale moderne fabricate din lemn, cum sunt lemnul statificat densificat, hartia decorativa stratificata (HDS), lemnul impregant si presat, placile aglomerate din aschii lemnoase (PAL si PALEX), placile din fibre lemnoase (PFL) etc. Acestea au o structura modificata si caracteristici tehnice superioare in comparatie cu ale lemnului nemodificat. Placile fibrolemnoase pot fi innobilate prin melaminare, emailare, impregnare cu uleiuri sicative si prin tratament termic (durcisare).

Pe langa utilizarea in constructii a produselor din lemn stratificat obtinute cu ajutorul furnirelor, s-a extins si utilizarea elementelor portante executate din lemn lamelat. Acestea se obtin prin incleierea scandurilor sau a dulapurilor cu adezivi sintetici rezistenti la umiditate.