Tipuri de subsisteme structurale

Tipuri de subsisteme structurale

1.1. Introducere

In partea a cincea a monografiei Sistemul cladire. Sisteme structurale. sunt descrise principalele subsisteme structurale care alcatuiesc sistemul cladire: fundatii, pereti, plansee si scari.

Fiecare tip de subsistem abordat este descris complet la nivelul alcatuirii sale constructive. Acolo unde a fost necesar s-au adaugat consideratiile si explicatiile necesare.

Aspectele legate de functionalitatea subsistemelor analizate, consideratiile referitoare la subansamblurile functionale aferente au fost facute numai acolo unde s-a considerat necesar pentru clarificarea implicatiilor structurale. Analiza aspectelor functionale si subsistemelor functionale este intreprinsa in monografia Sistemul cladire. Sisteme functionale.

1.2. Fundatii.

Capitolul de Fundatii se ocupa de categoria fundatiilor directe. Mai intai sunt descrise lucrarile legate de amenajarea terenului. Sunt prezentate astfel urmatoarele tipuri de lucrari pregatitoare:

Fixarea cotei 0.00

Amenajarea terenului si obtinerea cotei - CTS

Trasarea axelor principale ale sistemului modular

Criterii care determina sapatura.

Cu aceasta ocazie sunt descrise lucrarile de sapaturi si sprijiniri. Aici sunt expuse doua categorii distincte de lucrari:

Sapaturi deasupra panzei de apa freatica.

Sapaturi sub panza de apa freatica.

In continuare sunt analizate diferite alte aspecte introductive :

Definitia si rolul fundatiilor

Studiul geotehnic si stabilirea cotelor de fundare.

Clasificarea fundatiilor

Stabilirea dimensiunilor in plan.

Urmeaza studiul fundatiilor directe, incepand cu cele mai simple aspecte legate de realizarea pe teren a acestora si anume cu etapele de realizare a blocului de fundatie.

Sunt analizate apoi, pe rand, diferite tipuri de fundatii directe:

a. Fundatii continue din beton simplu sub ziduri cu sectiune dreptunghiulara si fundatii in trepte.

b. Fundatii continue cu bloc si soclu la cladiri fara subsol pentru pereti exteriori si pereti interiori.

c. Fundatii continue sub pereti din zidarie cu bloc si cuzinet la cladiri cu subsol pentru pereti exteriori si pentru pereti interiori.

d. Fundatii continue sub pereti din beton armat cu bloc si cuzinet la cladiri cu subsol pentru pereti exteriori si pentru pereti interiori.

e. Diferite solutii de fundatii izolate sub stalpi: cu bloc si cuzinet, cu talpa prismatica din beton armat, cu talpa tip obelisc din beton armat.

f. Unele solutii de ingrosare a pardoselii sub pereti de compartimentare.

g. Fundatii pe retele de grinzi.

h. Fundatii pe radier general.

Intr-un paragraf separat sunt analizate unele aspecte legate de transmiterea incarcarilor gravitationale de la peretele structural la terenul de fundare prin intermediul fundatiei de tip bloc de fundatie cu sectiune dreptunghiulara si al fundatiei in trepte.

1.3. Pereti.

Pentru inceput, subsistemul peretilor este definit din punct de vedere al sistemului cladire. Apoi este definit rolul peretilor din doua puncte de vedere: structural si functional.

Subsistemul perete este in continuare analizat sub aspectul unor particularitati ale sale. Sunt prezentate apoi diferite tipuri principale de pereti precum si exigentele peretilor.

Subsistemul perete este, in continuare, descris in raport cu mediul exterior si din punct de vedere structural.

Urmeaza alcatuirea peretilor din zidarie de caramida plina sau cu goluri verticale. Realizarea acestor zidarii se refera la alcatuirea in camp curent, la colturi, ramificatii si intersectii. In continuare mai sunt descrise si alte moduri de alcatuire a peretilor de zidarie.

Capitolul se incheie cu descrierea peretilor structurali din beton armat monolit. Sunt prezentate prevederi de normativ legate de alcatuirea peretilor structurali din beton armat monolit, prevederi constructive la alcatuirea peretilor structurali din beton armat monolit, prevederi legate de armarea peretilor structurali din beton armat monolit.

1.4. Plansee.

Capitolul incepe cu definitia si rolul planseelor. Se continua cu prezentarea diferitelor tipuri de plansee din punctul de vedere al pozitiei in sistemul cladire si cu consideratii despre exigentele planseelor.

In acest capitol sunt prezentate mai ales plansee din beton armat monolit. Mai intai sunt prezentate planseele cu alcatuirea cea mai simpla si anume planseele din beton armat monolit cu placi. Sunt prezentate cateva variante ale acestui tip de planseu: plansee din beton armat monolit cu placi simple fara grinzi, plansee din beton armat monolit cu placi si grinzi pe o singura directie, plansee din beton armat monolit cu placi, grinzi principale si grinzi secundare.

Se continua cu planseele din beton armat monolit cu placi si nervuri, in variantele plansee din beton armat monolit cu placi si nervuri dese dispuse pe o directie si nervuri dese dispuse pe doua directii.

Urmatoarele tipuri de plansee, cu intrebuintari in cazuri deosebite, sunt: plansee din beton armat monolit cu placi pe retele de grinzi, in variantele plansee din beton armat monolit cu placi pe retele de grinzi dispuse ortogonal sau pe retele de grinzi dispuse oblic, plansee din beton armat monolit fara grinzi, de tip plansee cu capiteluri sau dala groasa.

In finalul acestei prezentari sunt descrise si alte tipuri de plansee, cu domeniu de utilizare eventual mai restrans: plansee din grinzi metalice cu bolti de zidarie sau din beton, plansee metalice cu placi din beton si plansee din lemn.

In incheierea capitolului este prezentata etapa de stabilire a incarcarilor si de determinare a geometriei zonelor aferente. Aceste consideratii sunt facute pentru plansee cu placi simple, fara grinzi, si plansee cu placi si grinzi pe o singura directie.

1. Scari.

Subsistemul scarilor are particularitati. Tratarea scarilor in ansamblul sistemului cladire trebuie sa tina seama de: rolul sau in sistemul cladire, configuratia geometrica, tipurile care pot fi adoptate etc.

Elementele introductive care precizeaza mai multe aspecte sunt: definitia si rolul scarilor, elementele care alcatuiesc scarile, amplasarea scarilor.

In continuare, scarile sunt analizate in diferite moduri: raportate la destinatia cladirilor, dupa pozitia scarilor fata de cladirea deservita, dupa comportarea la foc, referitor la fluxurile de circulatie in spatiul scarilor.

Scarile sunt apoi definite: dupa inaltimea treptelor si dupa tipul treptelor.

Un aspect important in alcatuirea scarilor este confortul circulatiei in spatiul scarilor, care este analizat in continuare.

Subsistemul scarilor poate avea o mare varietate de forme. De aceea urmeaza mai multe sectiuni in care se studiaza forma scarilor in plan, scari cu o singura rampa dreapta, scari cu doua sau trei rampe drepte, scari cu rampe curbe in general sau scari cu rampa circulara si scari balansate.

In alcatuirea scarilor un aspect important il prezinta inaltimea libera intre rampe, care este precizata in continuare conform standardului in vigoare.

In finalul capitolului sunt prezentate succint materiale de constructie pentru scari. Apoi sunt expuse cateva aspecte principale referitoare la scarile din beton armat, metalice sau din lemn.