PREVEDERI CONSTRUCTIVE

Materiale utilizate

Clasa minima a betonului utilizat in peretii structurali va fi Bc 15.

La cladirile cu inaltimi mari (orientativ, cu mai mult de 10 niveluri) se recomanda utilizarea unor betoane de clasa superioara Bc 30 . . . Bc 40, in special la nivelurile inferioare.

Pentru armarea peretilor structurali se utilizeaza :

- bare din otel beton (PC 60, PC 52, OB 37);

- sarma trasa mata (STNB) sau sarma profilata sub forma de plase sudate produse in industrie.

Plasele sudate din STNB pot fi folosite, de regula, numai la armaturile constructive (paragraful 7.3.1).

Plasele sudate din sarme ecruisate mai pot fi folosite ca armatura de rezistenta in situatiile in care prin asigurarea superioara fata de eforturile sectionale se asigura o comportare a sarmelor in domeniul liniar elastic.

Alcatuirea sectiunii de beton a peretilor structurali. Dimensiuni minime

Grosimea minima a inimilor si talpilor peretilor structurali va indeplini conditiile: b 150 mm si b .

Pentru stabilirea necesitatii prevederii de bulbi si talpi (evazari) la capete se vor lua ca baza conditiile de la paragraful 6.4.1 si 6.4.2.

Se recomanda ca la cladirile situate in zonele seismice de calcul A D cu pereti structurali rari sau/si cu mai mult de 6 niveluri, peretii sa fie prevazuti la extremitati cu bulbi sau talpi.

La dimensionarea sectiunii bulbilor se vor respecta si conditiile:

h_p 250 mm si b_p 2b

Se considera talpi, lamelele transversale cu grosimea minima de 150 mm si lungimea de cel putin (fig. 7.1).

Grinzile de cuplare la peretii cu goluri de usi vor avea, de regula, aceeasi grosime cu restul peretelui. In cazurile in care, din calcul, aceasta grosime rezulta insuficienta, grinzile se vor ingrosa cu conditia ingrosarii si a peretelui pe o lungime suficienta pentru a asigura ancorarea armaturilor longitudinale din grinda (fig. 2.2).

In cazul in care se adopta armarea grinzilor de cuplare cu carcase inclinate de armatura grosimea acestora va fi cel putin 250 mm.

Armarea peretilor Prevederi generale

Armaturile peretilor structurali se clasifica in:

a) armaturi de rezistenta, a caror necesitate si dimensionare rezulta din calculul la eforturile din actiunea incarcarilor verticale si orizontale, pe baza prevederilor din cap.6. In aceasta categorie intra:

armaturi longitudinale (verticale) cu aport in capacitatea de rezistenta la incovoiere;

armaturi transversale (orizontale) cu rol in preluarea fortei taietoare; la peretii scurti (pct. 6.5.2) si armaturile longitudinale verticale contribuie la capacitatea de rezistenta la forta taietoare;

armaturi longitudinale de conectare in lungul rosturilor de turnare;

armaturi de confinare a betonului din zona comprimata;

armaturi transversale pentru evitarea flambajului armaturilor longitudinale comprimate.

b) armaturi constructive, a caror necesitate nu se stabileste de regula prin calcul, prevederea lor fiind determinata de acoperirea unor solicitari neevidentiate in calcule curente (cum sunt cele produse de contractia betonului, variatiile de temperatura, cele datorate redistributiilor in timp ale solicitarilor datorita deformatiilor de curgere lenta a betonului, etc.) si confirmata de comportarea in exploatare a cladirilor. In aceasta categorie se incadreaza si armaturile cu rol de montaj.

In cazul utilizarii plaselor sudate, se vor respecta prevederile 'Instructiunilor tehnice pentru proiectarea si executarea armarii elementelor de beton cu plase sudate' P59-80.

In cazul armarii cu plase formate din bare independente, fara sudura, barele orizontale se vor dispune spre fata exterioara a peretelui (fig. 7.3).

Fig.7.3

Acoperirea cu beton a armaturilor va respecta conditiile prevazute in paragraful 6.1 din STAS 10107/0-90.

Innadirea armaturilor

a) De regula nu se admit innadiri ale armaturilor verticale in zona A, in special a celor de diametre mai mari concentrate la extremitatile sectiunii, utilizand bare cu lungime suficienta.

b) Daca nu se poate evita innadirea armaturilor in zona A, se recomanda ca innadirea armaturilor principale concentrate de la extremitatile sectiunilor peretilor sa se faca prin sudare, de preferinta cu procedee de sudare cap la cap sau prin mansoane sau alte dispozitive similare. In cazul adoptarii innadirii prin suprapunere, lungimile minime de innadire sunt date in tabelul 2.

Tabelul 2

Innadirile cu sudura vor respecta 'Instructiunile tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton C28-83'.

Pentru zona B lungimile minime de innadire sunt cu 10d mai mici decat cele din tabelul 2. De asemenea, in zona B nu este necesara innadirea prin sudura a armaturilor cu d 16 (20) mm.

c) Se recomanda ca barele verticale de armatura sa fie realizate fara carlige.

d) In cazul utilizarii plaselor sudate, in conditiile precizate la 7.1.2, lungimile minime de innadire se iau egale cu un ochi + 50 mm si cel putin 40d

Ancorarea armaturilor

Problema ancorarii se pune de regula pentru: a) Barele orizontale din centuri si barele orizontale independente din inima peretilor la intersectiile in forma de T sau L (fig. 7.4.a); b) Barele orizontale din grinzile de cuplare (fig. 7.11, 7.12); c) Barele verticale din pereti ancorate in infrastructura (fig.7.4.b); d) Barele verticale de bordare a golurilor (fig.7.5). Pentru barele de la pct. a) se va prevedea o lungime de ancorare de 40d pentru bare din PC 52, PC 60 si OB 37 cu carlige. In cazul barelor din OB 37 fara carlige se va prevedea o lungime de ancoraj de 60d.

la   Fig.7.4 Fig.7.5

Pentru barele din grinzile de cuplare si cele ancorate in fundatii (pct.b, c) se vor prevedea lungimile de ancoraj prevazute in STAS 10107/0-90.

Pentru barele de bordare a golurilor (pct. d), lungimea de ancorare (l_s,o, respectiv l_s,v) se stabileste astfel incat sa se antreneze cel putin numarul de bare intrerupte in fiecare directie. In fig.7.5 l_a reprezinta lungimea de ancorare conform STAS 10107/0-90.

Armaturile orizontale de bordaj pot include si armatura centurii planseului. Armatura orizontala prevazuta la partea superioara a golului trebuie sa preia si eforturile de incovoiere a grinzii create prin introducerea golului.

Plasele care formeaza armarea continua a peretilor se vor lega cu agrafe care sa le asigure pozitia in timpul turnarii.

De regula se vor dispune cel putin (fig.7.3):

- 4 agrafe f6/m² in cazul barelor cu d 10 mm;

6 agrafe f8/m² in cazul barelor cu d > 10 mm.

Armarea in camp a peretilor structurali

Prin armare in camp se intelege armatura cuprinsa in inima peretilor in zona dintre doua intersectii succesive de pereti, intre o intersectie si o zona de capat sau intre doua zone de capat (definite la 7.5.1) fara intersectii intermediare cu alti pereti.

In functie de incadrarea in prevederile paragrafului 7.3.1, armarea in camp poate fi o armare de rezistenta (paragraful 7.4.2) sau o armare constructiva (paragraful 7.4.3).

Armarea de rezistenta, se prevede:

- in zona A (definita conform paragafului 6.1);

- in zona B (definita conform paragrafului 6.1);

- in peretii scurti in conformitate cu prevederile paragrafului 6.5.2.

In zona A indiferent de tipul peretilor (lungi sau scurti), procentele minime de armare sunt cele din tabelul 3. In procentul de armare se considera armaturile de la ambele fete ale peretelui.

In afara zonei A se vor adopta ca procente minime de armare valorile indicate in tabelul 3 pentru zona seismica F.

Tabelul 3

Armaturile din categoria STNB pot fi utilizate pentru armarea de rezistenta numai in situatiile specificate la 7.1.2. Procentele minime in aceste cazuri sunt 0,25% pentru armaturi orizontale si 0,20% pentru cele verticale.

Armatura de rezistenta se realizeaza din doua plase dispuse cate una la fiecare fata a peretelui (fig. 7.3).

Barele se innadesc conform 7.3.4 si indicatiilor din tabelul 2.

Diametrul minim al barelor se va lua 8 mm pentru armaturile orizontale si 10 mm pentru cele verticale, in cazul armarii cu bare independente. Distantele maxime intre bare se vor lua 350 mm pe orizontala si 250 mm pe verticala.

Armarea constructiva se realizeaza din doua plase f 5 mm la 200 mm, din STNB, dispuse cate una la fiecare fata a peretelui, sau cu armaturi cu sectiuni echivalente din alte oteluri.

La peretii de la calcane si de la rosturi si la cei care marginesc casa scarii, pe toata inaltimea acesteia, precum si la ultimul nivel in toate cazurile, se vor prevedea armaturi orizontale care corespund cel putin unor procente de armare de 0,30% in cazul otelului OB 37 si 0,25% pentru otel PC 52 sau PC 60.

Armari locale ale elementelor verticale

Armarea zonelor de la extremitatile peretilor structurali.

In zonele de la extremitatile sectiunilor peretilor structurali, pe suprafetele indicate in fig.7.6a, pentru sectiuni lamelare, in fig.7.6b, pentru sectiuni prevazute cu bulbi si talpi si in fig.7.6c pentru sectiunile peretilor cuplati, armarea se realizeaza cu carcase de tipul celor utilizate la armarea stalpilor.

Procentele de armare verticala a acestor zone nu vor fi mai mici decat valorile indicate in tabelul 4.

Tabelul 4

Diametrul minim al armaturilor este 12 mm.

Armarea locala va respecta, de regula, din punct de vedere a distributiei si numarului minim de bare, detaliile din fig. 7.7 ; 7.8 si 7.9. Se recomanda ca barele orizontale ale plaselor sudate sa fie in acelasi plan vertical cu ramurile etrierilor din inima.

Armatura concentrata impreuna cu armatura verticala prevazuta in inima si talpile peretilor, inclusiv cea din intersectiile intermediare (paragraful 7.5.2), trebuie sa confere sectiunii peretelui structural o capacitate de rezistenta la incovoiere superioara valorii momentului de fisurare M_f al sectiunii determinat cu:

(7.1)

in care:

r_s = distanta de la centrul de greutate al sectiunii pana la limita samburelui central situata pe aceeasi parte cu forta excentrica N;

W_f = modulul de rezistenta la fisurare al sectiunii, calculat considerand zona intinsa integral plastificata;

c_pl = coeficient care tine seama de plastificarea partiala a zonei intinse a sectiunii (tabelul 15, STAS 10107/0-90).

Fig. 7.6	Fig.7.7
Fig.7.8
Fig.7.9

Sectiunile se vor alcatui astfel incat armaturile longitudinale sa se gaseasca la punctul de indoire al etrierilor perimetrali, al celor intermediari sau al agrafelor.

Diametrul minim al etrierilor: f 6 mm si d/4 (d = diametrul minim al barelor verticale al armaturii). Distantele maxime admise intre etrieri si agrafe sunt:

in zona A: - 150 mm in zona seismica de calcul F;

- 120 mm, dar nu mai mult de 10d, pentru zonele seismice de calcul A E;

in zona B: - 200 mm, dar nu mai mult de 15d.

Etrierii carcasei se vor realiza astfel incat aria lor sa prezinte cel putin aceeasi rezistenta cu cea a armaturilor orizontale din inima peretelui cu care se innadesc (fig. 7.7, 7.8 si 7.9).

Armatura de confinare a zonelor comprimate.

In conditiile in care inaltimea zonei comprimate a sectiunilor corespunzatoare capacitatii de rezistenta depaseste valoarea limita stabilita cu relatia (6.8): x > x_lim se va prevedea o armatura speciala de confinare a zonei comprimate, pe o lungime cel putin egala cu x/2.

Cantitatea de armatura de confinare A_ao , in fiecare directie se calculeaza cu relatia:

(7.2)

in care:

a_e = distanta interax, pe verticala, intre seturile de etrieri de confinare;

c = dimensiunea miezului de beton cuprins de etrierii de confinare masurata perpendicular pe directia bratelor etrierilor.

In armatura A_ao se poate considera si armatura orizontala a inimii daca aceasta este indoita dupa barele verticale si ancorata corespunzator.

In zonele in care procentul de armare longitudinala depaseste valoarea 2/R_a     (N/mm²) se vor lua masuri suplimentare de a evita flambajul barelor in zona plastica potentiala. Armatura de confinare A_ao poate juca si acest rol. In aceste zone, barele verticale de diametru d > 14 mm se vor lega transversal prin etrieri si agrafe la distante de cel mult 6d.

Armarea intersectiilor de pereti structurali.

Intersectiile situate la capetele peretilor se alcatuiesc conform paragrafului 7.5.1. Intersectiile interioare cu dimensiunile precizate in fig. 7.10 se armeaza cu carcase cu 2 etrieri in cruce, care fac legatura cu armarea orizontala a peretilor.

Etrierii carcaselor din intersectii vor respecta conditiile de la 7.5.1 privind sectiunea minima si innadirea cu armatura orizontala din inima peretilor.

Distanta maxima intre etrieri: 200 mm.

Armarea verticala minima a zonelor in intersectie: 12f12 in zona A si 4f f10 in zona B.

Fig.7.10

Armarea in jurul golurilor

a) In cazul sirurilor de goluri suprapuse pe verticala, limitate de montanti si grinzi de cuplare, armarea de contur se face conform paragrafului 7.5.1 si fig. 7.6.

b) In cazul golurilor izolate de dimensiuni mari si al golurilor care nu se suprapun pe verticala, armarile in jurul acestora se vor prevedea in corelare cu starea de eforturi stabilita tinand seama in calcul de aceste goluri.

c) In jurul golurilor de dimensiuni mici in raport cu cele ale peretelui si care nu influenteaza in mod semnificativ comportarea ansamblului acesteia, se va prevedea o armare constructiva avand pe fiecare latura cel putin doua bare f 10 mm si cel putin sectiunea echivalenta armaturilor intrerupte pe portiunea de gol aferenta.

Armarea din jurul golurilor va respecta regulile indicate in fig. 7.5.

Armarea intersectiilor peretilor cu planseele.

Pe grosimea planseului in perete se prevede o armare de centura, formata din cel putin 4 bare.

Sectiunea barelor continue din centuri va fi stabilita tinand seama de cerintele de rezistenta rezultate din solicitarile de diafragma orizontala (vezi 6.7).

Se va utiliza otel PC 52, PC 60 sau OB 37. Diametrul minim al armaturilor 10 mm.

La innadirea si ancorarea armaturilor se vor respecta conditiile indicate in fig.7.4.

Armarea grinzilor de cuplare

In sistemul de armare cu bare longitudinale si etrieri verticali, armarea unei grinzi de cuplare este formata din (fig.7.11):

a) Bare longitudinale rezultate din dimensionarea la moment incovoietor, dispuse la partea superioara si inferioara a sectiunii.

Diametrul minim al barelor: f 12 mm. Marcile de otel recomandate: PC 52, PC 60.

La detalierea armaturii longitudinale se va tine seama de cerintele de executie privind o buna betonare si compactare a betonului.

b) Bare longitudinale intermediare dispuse pe fetele laterale cu diametrul minim f 12 mm. Barele intermediare vor realiza un procent de armare minim de:

- pentru grinzi de cuplare la care

, in zonele seismice AD

si

, in zonele E si F

- pentru grinzi de cuplare la care

, in zonele seismice AD

si

, in zonele E si F.

c) Etrieri, care vor avea diametrul minim: f 6 mm. Procentul minim de armare transversala: 0,20 %. Distanta maxima admisa intre etrieri a_e va fi:

d = diametrul armaturilor longitudinale de la partea superioara si de la partea inferioara.

La grinzile turnate in doua etape la care se conteaza pe intreaga inaltime, etrierii se prevad pe intreaga inaltime a acestora, si care se dimensioneaza pentru a indeplini si rolul de conectori.

Fig.7.11

d) Armarea grinzilor se prezinta ca in fig. 7.11 unde se indica si lungimile de ancorari necesare. In cazul utilizarii unor armaturi longitudinale cu d ≥ 22mm se recomanda ca extremitatile barelor sa fie curbate si innadite prin sudura (fig.7.11).

Grinzile de cuplare cu armaturi principale inclinate incrucisate, se utilizeaza si se dimensioneaza conform prevederilor paragrafelor 6.6.2 si 6.6.4. In fig. 7.12 se prezinta un exemplu de alcatuire a acestui tip de grinzi.

Diagonalele pot fi realizate si din profile metalice.

Armaturile inclinate se asambleaza sub forma de carcase cu cate cel putin 4 bare. Lungimea de ancorare a barelor inclinate va fi minimum 60d. Se recomanda inchiderea la capete a barelor inclinate prin bucle sudate. Ori de cate ori dimensiunile grinzii permit, acest sistem de armare este cel mai indicat.   

Armarea transversala se poate realiza cu etrieri sau cu freta continua.

Distanta dintre etrieri sau pasul fretei nu va fi mai mare de 6d (diametrul armaturilor inclinate).

Diametrul minim al etrierilor sau al fretei d/4.

Armaturile orizontale si etrierii se dispun constructiv.

Procentul tuturor armaturilor orizontale va reprezenta cel putin 0,25 %, iar procentul de armare transversala cu etrieri va fi cel putin 0.20% .

Fig.7.12