REPREZENTAREA ELEMENTELOR DIN ZIDARIE

REPREZENTAREA ELEMENTELOR DIN ZIDARIE

NOTA JUSTIFICATIVA

Elementele de constructii din zidarie au pondere mare in ansamblul constructiilor, multe avand fete aparente. Reprezentarea corecta a parametrului ( fata vazuta) zidariei in desene, in special a celor de detaliu, sporeste considerabil valoarea estetica a proiectelor, oferind posibilitatea de realizare intocmai a acestora.

Prin elemente din zidarie se inteleg acelea care sunt realizate din caramida, din piatra sau din beton simplu.

Cel mai utilizat material pentru zidarie este caramida obisnuita si caramida eficienta ( cu goluri). In mod obisnuit, caramida se utilizeaza la ziduri de rezistenta, la stalpi si la ziduri despartitoare. In cazul cladirilor prevazute cu subsol, caramida poate avea rolul de a proteja hodroizolatia verticala a zidului exterior al subsolului.

Piatra si, indeosebi ,piatra bruta se foloseste la executarea fundatiilor, a zidurilor de sprijin etc. Betonul simplu are in general aceleasi utilizari pe care le are piatra.

2. CUPRINS

2.1 COTAREA ZIDARIEI DIN CARAMIDA

Cotarea grosimii in desenele de ansamblu si in detalii este prezentata in tabelul 2.1. Pentru grosimile zidurilor din beton monolit, intre cotele din desenele de ansamblu si cotele din desenele de detaliu se mentine diferenta de 10 mm.

Fig. 2.1 Zidarie de caramida, cu legatura la fiecare rand

2.2 MODALITATI DE EXECUTIE A ZIDARII

2.2.1 Zidarie din caramida cu legatura la fiecare rand

Caramizil se aseaza de obicei pe lat, in randurile orizontale, avand rosturile orizontale de 12 mm grosime , iar cele verticale de 10 mm.Rosturile verticale sunt deplasate cu cel putin de caramida fata de cele ale randului urmator, in fetele zidurilor.

In figura 2.1, a este reprezentata asezarea caramizilor la zidaria de o caramida grosime ( in plan, randul I si randul al II-lea, si in elevatie), in figura 2.1, b la zidaria de 1 caramizi grosime, iar in figura 2.1, c la zidaria de 2 caramizi grosime.

2.2.2 Zidarie din caramida cu legatura la cateva randuri

In acest caz, in sectiune transversala , rosturile sunt netesute

( suprapuse) pe 3.5 randuri de caramizi, legatura transversala asigurandu-se prin intercalarea unui rand de caramizi dispuse transversal dupa fiecare 3.5 randusri obisnuite.

Zidaria cu legaturi la cateva randuri se poate folosi numai pentru ziduri de cel mult doua caramizi grosime.

In figura 2.2, a este reprezentata o zidarie de 2 caramizi grosime, iar in figura 2.2, b de 2 caramizi grosime, ambele cu legatura la mai multe randuri. Sistemul de asezare a caramizilor din figura 2.2, b permite folosirea caramizilor necioplite la capete si la colturile zidurilor.

2.2.3 Zidiri fata de ziduri

Teserea zidariei la o incrucisare de ziduri din caramizi de aceeasi grosime dar de lungimi diferite respectiv 29 cm) este reprezentata in figura 2.3 ( randul 1 si randul 2). Se observa ca la incrycisare se folosesc caramizi pentru a asigura decalarea rosturilor cu de caramida.

2.2.4 Executia stalpurilor din caramida

Dimensiunea minima a stalpilor purtatori de sarcina este de 1 x 1 caramizi, iar a celor nepurtarori de 1 x 1 caramizi. Pentru stalpi cu inaltime mai mare sau care suporta incarcari mari se recomanda zidaria armata. Un stalp de zidarie de 2 x 2 caramizi, cu legatura la mai multe randuri este reprezentat in figura 2.4.

2.2.5 Executia buiandrugilor din zidarie de caramida

Buiandrugii sunt elementele de la partea superioara a golurilor in zidarie, capabile sa transmita reazemelor incarcarile. Pe langa buiandrugii din beton armat monolit si prefabricat se folosesc biuandrugii din zidarie de caramida in forma de pana, arce din zidarie, zidarie consolidata cu armatura, zidarie armata si din grinzisoare din lemn.

Fig. 2.5 Buiandrugi din zidarie

In figura 2.5, a este reprezentata o zidarie din caramida sub forma de arc in plin centru, de 2 caramizi grosime. In cazul cand buiandrugii sunt in forma de segmenti de cerc, sageata se ia de l/6.l/0. Inaltimea arcelor se ia cel putin caramida si este in functie de marca mortarului si de deschidere.

In figura 2.5, b este reprezentat un buiandrug din grinzisoare de lemn asezate cate una la fiecare jumatate de caramida grosime de zid. In ziduri de peste o caramida grosime si la deschideri mai mari de 1 m, deasupra grinzisoarelor se executa boltisoare de descarcare, cu o deschidere egala cu cel putin lungimea buiandrugului.

2.2.6 Executia arcelor si a boltilor din zidarie

La reprezentarea arcelor si a boltilor din caramizi obisnuite (fig 2.6) se tine seama ca rosturile sunt in forma de pana, radiale, cu grosimea maxima de 2 cm si grosimea minima de 0,5 cm ( fig. 2.5,c).

Fig. 2.6 Arc din zidarie de caramida

2.2.7 Executia reazemelor boltii

La rezemarea boltilor pe ziduri (fig. 2.7, a) grosimea micsorata a zidului a, neslabita la nasterea boltii, va fi de minimum o caramida.

In cazul cand grosimea zidului este mai mica de 2 caramizi, suprafata de pornire a boltii se creeaza prin scoaterea in consola a unor caramizi

( fig. 2.7,b).

Fig. 2.7 Reazeme de bolti

2.2.8 Executia planselor din boltisoare de caramida rezemate de grinzi.

Plansele din boltisoare de caramida rezemate pe grinzi din beton armat sau metalice se pot executa pana la distanta de cel mult 1,50 m intre axele grinzilor ( deschiderea ), cand grosimea boltisoarelor este de caramida. Sagetile boltisoarelor sunt cuprinse intre 1/8 si din deschidere.

Forma grinzilor din beton armat se allege astfel ca san u fie necesara cioplirea caramizilor la reazeme (fig. 2.8, a). In cazul grinzilor metalice, caramizile se cioplesc cat mai exact dupa profilul grinzilor.

Preluarea impingerii boltisoarelor marginale se evidentiaza in mod special in desen, sau se leaga cu tiranti 12 mm, la 2.3 m pe latimea a cel putin doua grinzi marginale ( fig. 2.8,b).

2.2.9 In constructii pentru indeplinirea executiei se realizeaza cuprinzand detalii de exacutie cum ar fi : Detaliul unui zid de atic.

Reprezentarea si cotarea in desenele de detaliu ale zidariei de caramida cu planseul, izolatiile etc, este aratata in fig. materialele de constructii sunt reprezentate cu semnele conventionale prezentate in capitolul 13, diferitele denumiri fiind aratate pe linia de indicatie corespunzatoare.

2.2.10 Strapungerea    prin terasa a cosului de fum ( fig.2.10).

Se observa modul conventional de reprezentare a materialelor de constructii, reprezentarea caramizilor si a rosturilor, racordarea izolatiei cosului cu a terasei, linia de rupture, cotarea si inscriptiile.

Fig. 2.10 Detaliu de cos de fum

scliviseala; 2- zidarie din caramida; 3- profil tras; 4- hidroizolatie;

5- tencuiala de protectie; 6- strat support; 7- nisip presarat; 8- hidroizolatie; 9- strat egalizator; 10- bariera de vapori; 11- vata minerala, izolatie;9- strat egalizator; 10- bariera de vapori; 11-vata minerala; 12- planseu.

3. ZIDARIE ARMATA DIN CARAMIDA

Zidariile armate din caramida sunt zidarii in masa carora este inglobata o armura de otel, care trebuie sa reziste, impreuna cu zidaria din caramida, actiunii fortelor exterioare. Zidaria si armature sunt legate intre ele astfel incat conlucrarea lor sub incarcari sa fie asigurata.

Fig. 2.11 Zidarie cu armare transversala la pereti

3.1 Zidarie cu armare transversala la pereti

Armarea transversala la ziduri se poate executa : cu gratare de srama sau cu bare transversale din otel - beton legate sau sudate de alte bare asezate in lung (fig.2.11,a) sau cu bare indoite in forma de piaptene (zigzag) legate sau sudate la alte bare puse in lung (fi. 2.11,b).

Distanta intre barele retelei de armare transversala se ia de minimum 3 cm si maximum 12,5 cm, pentru zidarie , si de 10 cm pentru stalpi. Procentul de armare este de 0,11%, diametrul minim al barelor 3 mmm, iar diametrul maxim 8 mm. Distanta dintr doua randuri de armatura se ia de maximum 5 randuri de caramida.

In cazul armarii cu gratare dreptunghiulare, diametrul a doua bare plus 4 mmm, sau , in cazul armarii cu retele pieptene, diametrul unei bare plus 4 mm trebuie sa se incadreze in rostul de mortar.

Distanta de la bara de otel exterioara si pana la marginea zidariei se ia de minimum 2 cm , iar capetele barelor se recomanda a depasi faza zidariei cu 2..3 mm, pentru a se putea controla asezarea lor.

In cazul utilizarii culorilor, zidaria de caramida se reprezinta in rosu.

3.2 Zidarie cu armare transversala la stalpi

Armarea transversala a zidurilor se poate realiza :

- cu gratare dreptunghiulare de sarma cu diametrul de 3..4 mmm, asezate in cruce (fig. 2.12,a);

- cu gratare formate dintr-o bara de otel- beton cu diametrul de 5.8 mm, indoita in forma de pieptene ( fig.2.12, b si c).

Se folosesc doua asemenea gratare, asezate in doua rosturi consecutive, cu directia indoiturilor alternante, astfel ca un asemenea grup de doua gratare formeaza o retea dreptunghiulara.

Fig. 2.12 Zidarie cu armare transversala la stalpi

Fig. 2.13 Zidarie cu armare longitudinala

3.3 Zidarie cu armare longitudinala la pereti

Armarea longitudinala

(fig.2.13,a si b) se intrebuinteaza pentru marirea capacitatii portante si a stabilitatii in anumite cazuri cand armature longitidinala se aseaza in interiorul zidariei, rosturile trebuie sa fie mai mari cu 5 mm decat diametrul armaturii.

3.4 Zidarie cu armare longitudinala la stalpi

Armarea longitudinala a stalpilor se poate executa :

- cu bare asezate la exteriorul zidariei - la excentricitati mari

( fig. 2.14,a);

cu bare asezate in interiorul zidariei ( fig. 2.14,b), la stalpi cu grosimea peste 2 caramizi sau in medii agresive ori la temperature mari.

Stratul de acoperire a armaturii exterioare se ia 2 cm in mediu uscat si de 3 cm in mediu umed, acoperirea etrierilor ( armature exterioara) fiind de cel putin un cm. Distanta minima intre barele verticale este de 5 cm. Diametrul barelor armaturii longitudinale se ia de minimum 8 mm pentru zona comprimata si de 3 mm pentru zona intinsa. Pentru etrieri , diametrul minim este de 3 mm, iar cel maxim de 8 mm.

Distanta intre etrieri se ia de maximum 15 d, darn u mai mult de 15 cm, pentru armarea exterioara, si de maximum 25 d, darn u mai mult de 50 cm, pentru armature asezata la interiorul zidariei.

Fig. 2.14 Zidarie la stalpi, cu armare longitudinala

3.5 Ancorarea armaturii la zidarie

Armatura supusa intinderii se prevede cu ciocuri avand diametrul minim de 2 ori diametrul barei respective. Barele se indoaie apoi sub un unghi de 90 ,pe o lungime de 30 ori diametrul si de cel putin 20 cm. Portiunea indoita la cele doua capete se ancoreaza intr-o centura executata din beton ( fig. 2.15). Barele armaturii supuse la comresiune pot fi terminate fara ciocuri.

4. ZIDARIE DIN PIATRA NATURALA

4.1 Zidarie din piatra bruta

Grosimea zidariei din piatra bruta este in general Fig. 2.15 Ancorarea

de 60 cm pentru piatra bruta neregulata si bolovani armaturilor in zidarie

de rau si de 50 cm pentru piatra stratificata (fig. 2.16 )

Rosturile zidariei cu mortar au 2.5 cm grosime.

Pentru o buna legatura si uniformizarea transmiterii

sarcinii, se recomanda ca cel putin la fiecare 2 m

inaltime sa se introduca un rand sau doua de pietre

regulate cu rosturi orizontale ( sau de caramida).

Zidaria din piatra bruta poligonala (opus incertum)

se executa numai din piatra de cariera, cu o fata

vazuta destul de mare, cu muchiile de cel putin 15 cm,

fara ca dimensiunea cea mai mare sa depaseasca

mai mult de 11/2 muchia cea mai mica.

4.2 Zidarie din piatra cioplita

Pentru aceasta zidarie piatra de cariera este cioplita

pe fata vazuta cu muchii vii cat mai regulate; pe fetele

laterale blocurile de piatra sunt cioplite la echer pe 3.7

cm. Grosimea rosturilor este de 1 .3 cm. Zidaria se

executa cu rosturi orizontale continue si rosturi verticale

intrerupte (tesetura normala). In figura 2.17, a este

reprezentata zidaria din piatra cioplita.

Fig. 2.16 Zidarie din piatra bruta

4.3 Zidarie moderna

Zidaria din piatra cioplita moderna are unele pietre din fata vazuta asezate pe latura mica, cu rosturile orizontale si verticale intrerupte

( fig. 2.17, b). Coincidenta rosturilor verticale poate fi pe inaltimea a cel mult doua randui. Pentru uniformizarea repartizarii presiunilor la fiecare 2 m inaltime se prevede un rost orizontal contiunuu.

4.4 Zidaria din moloane

Moloanele ( piatra lucrata) au o fata dreptunghiulara, lucrata regulat (paramentul). Fetele laterale sunt si ele lucrate regulat, la echer, de o adancime de 3.7 cm.

Moloanele au dimensiunile: 0 ..0,70 m lungime, 0,12..0,30m inaltime si 0,12.0,40 m coada. Rosturile in fata vazuta sunt de 1 cm grosime.

Aceasta zidarie se intrebuinteaza numai la cladirile importante si numai in elevatie. Fata vazuta se poate prelucra spirtuita din gros, spirtuita fin, buciardata, raschetata, freacata etc, prelucrarea putand fi facuta pe toata suprafata pietrei, cu chebar, cu panglica sau cu bosaje (fig. 2.18).

4.5 Zidaria din piatra de mozaic (poligonala)

Aceasta zidarie este alcatuita din blocuri avand aceleasi caracteristici ca si moloanele, cu deosebirea ca fata vazuta este poligonala ( fig.2.19). si nu dreptunghiulara. Fata vazuta este alcatuita din pietre care, in parament, au forme poligonale cat mai regulate, fiecare piatra adaptandu-se exact la unghiul intrand format de pietrele pe care ea se aseaza.

Fig. 2.17 Zidarie din piatra

Fig. 2.18 Zidarie din moloane Fig.2.19 Zidarie din piatra de mozaic

4.6 Zidaria de piatra de talie

Aceasta zidarie se intrebuinteaza in elevatia zidariilor lucrarulor de arta , a cladirilor monumentale, monumentelor si , in general ,a partilor de constructie care suporta incarcari mari sau concentrate.

Blocurile de piatra pot avea patru, cinci, sau sase fete finisate si minimum o dimensiune de 0 m iar grosimea rosturilor este de 2.5cm.

Daca este necesara o legatura mai solida a pietrelor, se pun legaturi metalice sau se taie pietrele in forme speciale. Astfel in figura 2. 20 este reprezentata o zidarie de piatra de talie la care blocurile sunt taiate in coada de randunica.

Fig. 2.20 Zidarie din piatra de talie

4.7 Zidarie mixta din piatra naturala

Zidaria mizta din piatra naturala se foloseste cand grosimea zidariilor din piatra de talie este mai mare de 0,60 m, in care caz se poate executa din piatra de talie numai randul din parament, iar spatele, din piatra cioplita. Coada cea mai mica a pietrei de talie va fi de cel putin 12 cm.

In scopul unei bune legaturi si a reducerii trsaturilor, la un rand de piatra de talie va corespunde un numar de intreg de pietre cioplite

( fig. 2.21,a). De asemenea , la fiecare 2.4 m se introduce un rand complet de piatra de talie.

Pentru a aseigura buna legatura intre cele doua feluri de zidarii se pun crampoane alcatuite dintr-un tyrant cu ancorare la capete. Ancora care intra in piatra de talie va avea lungimea cat jumatate din inaltimea unui rand ( se introduce in gauri facute dinainte), iar celalalt cat doua randuri de piatra cioplita ( se introduce intr-un rost vertical).

Ancora are lungimea de 25.30 cm si se confectioneaza din otel rotund sau lat de 40 x 5 mm.

Legaturile metalice se aseaza la distanta de 1 m in sens vertical ( sic el putin la 3 randuri) si la 1,5.2 m in sens orizontal ( cele din doua randuri consecutive vor fi asezate alternant).

Zidurile mai groase, la care destinatia cere sa aiba doua fete vazute se reprezinta ca in figura 2.21,b, cu lagaturi metalice intre cele doua fete de piatra de talie.

La fatade, zidariile de piatra de talie se pot executa si in combinatie cu alte zidarii de piatra. Astfel se pot executa colturile, braurile si ancadramentele, din piatra de talie (fig. 2 21,c), iar campurile, din moloane dreptunghiulare sau poligonale.

Cotarea zidariei din piatra se executa conform prevederilor cuprinse in capitolol 13. In cazul reprezentarii in culori, pentru piatra se foloseste culoarea cenusie.

Fig. 2.21 Zidarie mixta din piatra naturala

ZIDARIE DIN BETON SIMPLU

5.1 Fundatii din beton simplu

Cea mai simpla fundatie este cea din beton simplu. Latimea minima a fundatiei este de 0 m, iar adancimea minima 1.20 m ( fig.2.22).

Reprezentarea betonului se efectueaza ca in tabelul 13.1, iar cotarea , conform prevederilor capitolului 13.

5.2 Fundatii in trepte

In cazul terenurilor cu rezistenta mica si incarcare mare a fundatiilor, talpa fundatiei este mai lata ( fig.2.23,a) iar uneori executata in mai multe trepte (fig. 2.23,b)

5.3 Detalii de fundatie din beton simplu

Pentru ilustrarea cotarii, precum si pentru exemplificarea modului de reprezentare a liniilor de rupture etc. este reprezentata detaliul de zidarie din figura Se observa diferentierea reprezentarii betonului simplu de betonul armat, precum si separarea diferitelor parti ale unui element executat din acelasi material- betonul simplu- ( fundatie, elevatie). In cazul utilizarii culorilor, betonul se reprezinta cenusiu, peste reprezentarea conventionala.