Repartizarea camerelor si a vitrajelor

Va rugam asteptati
incarcarea pozei

in functie de punctele cardinale

De ce ar trebui sa ne preocupe amplasarea vitrajelor? Cel putin doua argumente va vor demonstra importanta esentiala a acestei alegeri: asigurarea unui confort termic optim si profitarea la maximum de lumina naturala, in functie de sezon.

Alegand o buna repartizare a ferestrelor in functie de punctele cardinale, se poate determina gradul de confort termic al locuintei (atat de necesar iarna), statisticile spunand ca vitrajele sunt de trei pana la sapte ori (in functie de tamplaria utilizata) mai putin izolante decat un zid plin.
in ceea ce priveste a doua chestiune, trebuie spus ca ferestrele lasa lumina sa patrunda in interior in mod diferit, in functie de orientare. Pentru a asigura o luminozitate optima si pentru a evita o supraincalzire pe timp de vara, iata ce trebuie sa cunoasteti:

Care este cea mai buna orientare
pentru fiecare incapere?
in functie de destinatia camerelor si, implicit, de activitatile desfasurate aici, localizarea optima a acestora este diferita.
a) Livingul, spre exemplu, ca zona de reuniune si cu un profil multifunctional, va avea nevoie de o iluminare corespunzatoare, de o vedere panoramica, de un aport bun de caldura iarna si, respectiv, de racoare pe timpul verii. Pentru indeplinirea acestor coordonate, orientarea recomandata este catre nord, si asta deoarece vara, soarele, cel putin la orele de varf, este situat pe cer destul de sus pentru ca razele sale sa cada asupra ferestrei (situate spre sud) cu un unghi mare de incidenta si astfel sa fie respinse aproape integral catre exterior. Rezultatul? in interior patrunde relativ putina caldura printr-o fereastra amplasata catre sud.
Iarna, in schimb, soarele, chiar la pranz, este pozitionat destul de jos, razele lovind in geam cu un unghi de incidenta slab si patrunzand astfel usor prin fereastra. Un geam situat catre sud va recupera facil energia solara, aportul de caldura fiind binevenit.
b) Dormitoarele vor fi, de preferinta, indreptate catre est sau sud-est, pentru a se profita cat mai bine de momentele diminetii, iar in sezonul cald, pentru a fi cat mai racoroase catre sfarsitul zilei, asigurand astfel un somn confortabil. Dormitorul matrimonial (care nu joaca rolul si de camera de zi, ca in cazul incaperilor destinate copiilor) se poate amplasa si catre vest, cu mentiunea ca, pe timpul zilei, in perioada verii, ferestrele trebuie bine protejate de obloane.
c) Bucataria este un spatiu ce poate primi mai multe orientari, in functie de modul de viata specific. Daca aceasta reprezinta pentru proprietari si o zona de reuniune, si un spatiu de luat masa, o orientare catre sud este preferabila.
O dubla pozitionare sud-est va va permite servirea micului dejun in plin soare.
Daca acest spatiu este indeosebi destinat gatitului (ceea ce determina o suplimentare a caldurii incaperii), amplasarea catre nord va fi favorabila. Astfel, bucataria va fi calda iarna si nu se va supraincalzi pe timp de vara.
in orice caz, este bine sa nu amplasati bucataria foarte departe de dining, respectiv terasa (unde se ia masa in sezonul cald).
d) Baia nu va reprezenta o alegere prea dificila, dat fiind faptul ca nu necesita deschideri largi. in acest sens, pentru uzajul acestei incaperi va fi preferat nordul.    
e) Pentru dressing si alte 'piese' utilitare ce se pot lipsi de deschideri, preferati o amplasare in spatiul vid din centrul casei.
f) Biroul va fi amplasat catre nord, pozitionare ideala in special daca acasa utilizati un computer. Astfel, se va evita ca luminozitatea prea accentuata sa deranjeze buna vizibilitate a monitorului.
g) Camerele care trebuie sa aiba o temperatura constanta (intrare, garaj, pivnita, debara, atelier) se vor situa spre nord, jucand rolul de tampon in preambulul camerelor principale si reducand astfel pierderile de caldura.

Dimensiunile vitrajelor
Pentru a asigura o buna iluminare a camerelor si pentru a preveni cheltuielile mari pricinuite de incalzirea pe timp de iarna, este bine ca suprafata vitrajelor sa o alegeti in functie de orientarea incaperii.
Pentru sud, sud-est si sud-vest alegeti vitraje mari, in special in cazul pozitionarii catre sud. Vitrajele astfel amplasate capteaza iarna mai multa caldura decat pierd, astfel ca trebuie favorizate. Daca puteti, optati chiar pentru un bovindou vitrat integral.
Pentru est si vest este bine sa luati in considerare faptul ca, vara, soarele cade razant si ca pot exista eventuale probleme cu vanturile puternice. Evitati suprafetele mari vitrate, in special catre vest.
Pentru nord, o deschidere mare va fi dificitara din punctul de vedere al aportului de caldura, pentru ca nu primeste soare deloc pe timp de iarna.
Suprafata ferestrelor spre nord trebuie limitata la strictul necesar pentru indeplinirea functiei de iluminare a incaperii.

Unde este bine sa se amplaseze un vitraj
de mari dimensiuni?
Lasand la o parte spectaculozitatea unui astfel de element in planul fatadei si functia sa decorativa, un perete integral vitrat poate aduce avantaje practice deloc neglijabile, daca este bine pozitionat.
Amplasarea acestuia catre sud, sud-est, sud-vest determina o economie in privinta resurselor de incalzire (casa fiind mai calda iarna) si o facilitare a protectiilor contra soarelui, locuinta fiind mai racoroasa pe timpul verii.
Orientarea catre est si vest este mai putin favorabila, cea catre vest prezentand inconvenientul ca razele solare sunt razante si nu pot fi oprite nici de vitraj, nici de storuri, supraincalzind incaperea.
Pozitionarea spre nord este de evitat, pentru ca nu ofera decat putina lumina, iar iarna va produce frig.

Totul despre lumina artificiala

Sa fie lumina!

Capacitatea de exprimare a arhitecturii mizeaza pe efectul, pe prezenta luminii. Lumina puternica accentueaza contrastele, intuneca umbrele si face sa straluceasca zonele luminate. Contrastul

induce o stare de tensiune intre masa (material) si umbra (imaterial), lasa volumele sa se puna in valoare pe sine si in raport cu volumele adiacente.

Atunci cand vorbim de lumina nu vom ignora nici una dintre componentele sale, caci alegerea luminii artificiale este la fel de importanta ca si orientarea casei dupa soare (dupa punctele cardinale). Caci oricata lumina am avea in incapere pe parcursul zilei (orientarea spre sud ofera o insorire uniforma pe parcursul intregii zile, orientarea spre est profita de lumina de dimineata iar cea spre vest, de lumina de dupa-amiaza), aceasta nu este suficienta pentru a satisface nevoile functionale si estetice.

Casa nu trebuie sa devina un adapost impotriva luminii puternice, dar nici receptor al acestei surse de viata. Locuinta traieste in lumina. Ea se orienteaza dupa soare si profita de toate facilitatile pe care i le poate oferi aceasta. Creeaza spatii care sa profite atat de lumina, cat si de umbra, in functie de nivelul de insorire si de temperatura, specifice fiecarui anotimp.

Lumina este material de constructie in arhitectura nordului si catalizatorul expresiei in tarile mediteraneene.

Daca ne gandim la profilul casei traditionale romanesti, putem spune ca acesta este ca o reverenta in fata soarelui. Daca in zonele calde (mediteraneene, Orientul Mijlociu) zona de umbra este o zona de adapost, un spatiu protejat, in arhitectura noastra populara, umbra da mai degraba efectul de ordonator de spatii, ea poate sa aiba un rol principal, un rol estetic si apoi unul functional.

Ca o completare si ca o prelungire a luminii naturale, lumina artificiala are scopul de a defini fiecare loc important din incapere. Daca proiectarea instalatiei electrice este facuta simultan cu proiectul casei sau al amenajarii interioare, atunci vom obtine un efect vizual armonios fara un efort fizic si material deosebit.

Exista trei tipuri importante de lumina artificiala pe care le vom cauta pentru obtinerea combinatiei celei mai adecvate: lumina generala (uniform distribuita), lumina locala (folosita pentru activitati specifice precum cititul) si lumina decorativa (care scoate in evidenta anumite detalii sau zone ale camerei).

Lumina din living reprezinta unul dintre cele mai importante detalii ale unei case. Intensitatea acesteia trebuie sa se adapteze functiei acestei camere (spatiu de reprezentare si de oaspeti).

|n bucatarie, amplasarea luminii se va supune in special criteriului functionalitatii, punandu-se in evidenta zonele specializate ale acesteia atat printr-o lumina generala, cat si printr-o lumina locala.

Baia cuprinde zone care au nevoie de lumina directionata (exemplu: zona oglinzii), dar si zone care au nevoie de lumina uniform distribuita.

De o lumina combinata este nevoie si in dormitor (lumina de atmosfera, culoare, dar si de citit).

Adaptarea iluminarii

Iluminarea cea mai simpla este conferita de o lustra centrala. Confortul vizual va fi insa mediocru in raport cu intensitatea luminoasa, deseori orbitoare, care accentueaza contrastele dintre lumina proiectata si umbre. Chiar daca este vorba de un corp de iluminat estetic, lumina va fi mai putin blanda, iar lustra va sublinia zonele umbrite ale camerei si chiar tavanul va parea mai jos decat in realitate.

Iluminarea indirecta. Becurile sunt ascunse privirii directe si lumineaza o suprafata care reflecta lumina in camera. Randamentul este mai mic, dar lumina va fi mai blanda si umbrele atenuate. |ntr-o camera inalta, puteti dirija lumina catre tavan cu ajutorul unor aplice murale, spoturi sau scafe.

Cu cat suprafata luminata este mai reflectorizanta, de exemplu un plafon acoperit cu un lac deschis, cu atat cantitatea de lumina returnata va fi mai mare.

Iluminarea punctiforma. |n acest caz, corpurile de iluminat vor dirija fluxul de lumina asupra unui punct pe care doriti sa-l puneti in valoare. Lumina puternica si contrastanta este adecvata pentru luminarea unui birou, a unui colt destinat lucrului manual, sau pentru a pune in valoare un tablou sau lucru deosebit.

Fotografia articolului nostru este oferita de magazinele Lux & Luce.

Caldura unei case

Apelul la specialisti nu ne scuteste de efortul de a intelege termenii si principiile de baza. Tocmai de aceea speram ca urmatorul material sa va fie de folos.

In cautarile legate de construirea locuintei perfecte sau cel putin a celei care se apropie cel mai mult de idealurile personale, se porneste de la dorinte si necesitati. In prima faza, se aleg locatia, orientarea casei, impartirea spatiului. Urmeaza apoi discutiile cu arhitectii si constructorii, familiarizarea cu limbaje de specialitate, cu notiuni noi, precum si toate celelalte detalii 'pamantesti', care duc uneori la transformarea proprietarului intr-un mic compendiu de specialitate.

Insa, cu siguranta, atunci cand se construies te o casa, aceasta este gandita si proiectata ca un spatiu de refugiu, personal si extrem de individualizat, care sa ofere tot confortul de care au nevoie proprietarii. Tehnologiile contemporane pun la dispozitie o gama larga de posibilitati de materializare a dorintelor - totul depinde de cat de informati sunt beneficiarii sau cat sunt dispusi sa investeasca. Totusi, trebuie sa se stie ca o investitie intr-un material de o buna calitate sau intr-o tehnologie noua presupune o mai mare rezistenta in timp a lucrarilor.

Puncte de pornire

Trei sunt intrebarile la care trebuie sa se dea un raspuns inainte de a incepe constructia: suprafata care trebuie incalzita, unde si cum se va face transferul de caldura (pardoseala, corpuri vizibile - radiatoare/calorifere, sobe/seminee, perete) si materia prima de producere a caldurii (lemne, carbuni, gaz metan, electricitate). In functie de aceste elemente, trebuie realizata configurarea sistemului de incalzire, reglarea si securizarea acestuia.

Confortul termic este de la sine inteles, o casa trebuie sa ofere posibilitatea de refugiere in momentele toride ale verii sau cele foarte friguroase ale iernii. Si in calcularea acestui pas, trebuie avute in vedere toate detaliile, de la tipul de pereti ai casei (cu sau fara izolatie), ferestre (plus sistemele de inchidere), instalatie termica (aici urmeaza: tubulatura, coturi vizibile sau nu etc.), centrala termica, coloane de aerisire, aer conditionat, pana la orientarea locuintei sau rolul culorilor.

Stim din experienta ca incalzirea cu radiatoare este cel mai raspandit tip de incalzire, care are totusi dezavantajul ca acest sistem presupune corpuri vizibile, desi in ultima perioada si-au 'sofisticat' aspectul estetic, devenind mai usor integrabile designului interior.

Pentru spatiile de trecere (holuri, vestibule) sau exterioare (scari exterioare, drumuri de acces spre garaj, de exemplu) se poate alege incalzirea prin pardoseala, pentru mentinerea unei temperaturi optime pe toata suprafata acesteia, si evitarea 'spatiilor reci' si a inconfortului cauzat de inghet pe timpul iernii. Astfel, sistemele de incalzire prin pardoseala asigura uniformitatea distributiei caldurii, performanta greu de realizat prin intermediul sistemelor de incalzire conventionale. Un aspect important al acestor sisteme este faptul ca trebuie sa se tina cont de temperatura maxima admisa la suprafata pardoselii. Avantajul acestui sistem este faptul ca poate fi folosit atat pentru spatiile deschise, cat si pentru ambientarea casei. Alegerea locurilor in care transferul de caldura se va realiza prin pardoseala trebuie facuta cu grija - medicii recomanda ca acestea sa nu se situeze in spatii in care se sta o perioada de timp indelungata, astfel incat sistemul circulator si inima sa nu fie suprasolicitate.

Atentie!Corpurile statice de incalzire (caloriferele) trebuie sa fie montate in paralel si nu in serie. Astfel, ultimul si penultimul dintre acestea vor fi in permanenta calde si vor functiona la parametri normali.

Multe dintre proiectele pentru case realizate in ultimul timp prevad spatii amplu deschise, in care functiunile din zona de zi sunt grupate astfel incat nu mai exista in mod necesar o separare prin zidarie. Incalzirea unor astfel de spatii se realizeaza fie prin intermediul unor radiatoare integrate din punct de vedere estetic, fie cu ajutorul unui ventiloconvector, care are proprietarea ca pe timpul verii ofera posibilitatea racirii temperaturii interioare prin sistemul de ventilatie cu care este prevazut.

Pentru incalzirea caselor se foloseste adesea incalzirea centrala, folosind ca agent termic apa calda, prin intermediul unei centrale termice. Camera pentru centralele termice se afla de regula la subsolul sau la parterul caselor.

In momentul de fata, incalzirea prin sobe cu lemne sau carbuni este depasita ca randament si eficienta. Solutiile pentru camerele de zi sau pentru zonele de relaxare in care se instaleaza astfel de sobe tin mai mult de un argument estetic, de valoare sau de placere. Chiar si asa, semineele sunt cele care, in mod evident, isi disputa intaietatea in ceea ce priveste locul in casele nou construite din punct de vedere al ambientarii spatiilor de relaxare.

In decursul construirii unei case, lucrul cu specialistii este absolut necesar, ei fiind de altfel singurii in masura sa ofere solutii potrivite pentru situatiile specifice si pentru bugetul alocat de proprietar. Ceea ce trebuie stiut este ca, pentru casele care se desfasoara pe mai multe niveluri, este indicat sa se foloseasca distribuitoare pentru tur-returul agentului termic, respectiv apa calda, pentru fiecare nivel. Incaperea in care este situata centrala termica trebuie sa aiba, ca volum, cel putin 18 m3, astfel incat sa permita o functionare la parametri normali a acesteia, precum si evitarea riscurilor de accidente. Pentru spatiile mari, in care este nevoie de mai multe radiatoare, centralele termice pot fi montate in cascada, astfel incat sa asigure necesarul de agent termic. In ceea ce priveste fittingurile (piesele de legatura), armaturile (piesele de inchidere, reglare, directionare, filtrare), tubulatura trebuie sa fie realizata din materiale rezistente in timp, care sa nu sufere modificari datorate, de exemplu, dilatarii si contractarii in functie de temperatura agentului termic sau a mediului ambiant. Unele dintre cele mai eficiente sunt cele realizate din cupru, izolate astfel incat sa nu permita pierderi de caldura. Indiferent de solutia pentru care se opteaza in realizarea instalatiei termice, discutiile cu specialistii in materie sunt definitorii pentru stabilirea solutiei optime pentru beneficiari.

Importanta montajului tubulaturii

Pentru orice fel de tip de tubulatura ce formeaza o instalatie termica, montajul este cheia succesului unei excelente functionari. Calitatile materialelor moderne sunt indubitabile, dar lipsa profesionistilor in domeniul punerii in opera a dus de multe ori la probleme de functionare. De aceea, atunci cand specialistii la care ati apelat pentru realizarea instalatiei termice va recomanda un material modern, asigurati-va ca ei va pot pune la dispozitie si servicii de montaj calitative. Trusele pentru punerea in opera sunt concepute pentru fiecare tip de teava in parte, asa ca improvizat iile cu echipamente si unelte clasice nu au cum sa duca la o manopera profesionista, si deci la durabilitatea si la rezistenta in timp a instalatiei.

Geobiologia - sanatatea habitatului

Motto: 'Grija pentru om si destinul sau trebuie sa constituie intotdeauna interesul principal al tuturor eforturilor tehnice: nu-l uitati niciodata pe om, printre diagramele si ecuatiile voastre.' Albert Einstein

Locuinta si, in general totalitatea spatiilor in care traim, habitatul uman, este unul dintre cele mai importante aspecte ale vietii noastre si este foarte curios ca ne punem putine intrebari profunde cu privire la modul in care acesta poate influenta sanatatea si armonia fiintei noastre.

Conceptele contemporane cu privire la constructii se bazeaza inca pe ideile care afirma ca materiile inerte nu au nici o putere asupra omului si ca, in consecinta, se poate construi orice, oriunde si din orice material. Omul nu tine astazi cont, atunci cand construieste, de influenta perturbarilor geologice, de influenta undelor nocive generate de linii de inalta tensiune, de influenta undelor hertziene, de emisii radioactive, de decibeli sau de impactul materialelor sintetice.

Din fericire insa acest mediu profesional evolueaza si multi arhitecti avanseaza construind astazi intr-o maniera salubra, pe care am putea-o defini ca o maniera 'biologica' in arta de a construi. Din punct de vedere practic, considerentele analizate tin de amplasament, de formele constructiei si de materialele utilizate. Analizarea acestor factori si sintetizarea unei concluzii sunt un demers de mare complexitate analitica.

Alegerea unui loc de casa

In viata unui individ, alegerea unui loc de casa si mutarea intr-o casa noua constituie evenimente importante si este bine ca acest demers sa se efectueze cat mai constient de implicatiile pe care alegerea le va avea asupra sanatatii si bunastarii acestuia.

Aparent, spatiile dinafara orasului par mai avantajoase daca privim dintr-o perspectiva creata din unghiul salubritatii locuirii si al ecologiei, dar stresul unor calatorii zilnice si necesitatea unei masini contrabalanseaza cu avantajele aparente.

Din punct de vedere ecologic este mult mai bine sa imbunatatim mediul inconjurator de la oras. Oriunde insa se ia decizia sa se pozitioneze locuinta este necesar sa se investigheze locul in profunzime, pentru a se afla ce exista acum acolo si ce planuri se preconizeaza pentru viitor.

Trebuie trecute in revista toate posibilele surse de poluare. Foarte utila in acest sens se dovedeste analizarea vegetatiei dezvoltate in zona. Daca, de exemplu, arborii de pe un teren prezinta anomalii, este evident ca in acel loc se manifesta surse perturbatoare ale energiei vietii. Este recomandabil sa se faca apel la un geobiolog pentru cercetarea cursurilor de apa subterana, a faliilor geologice, a alunecarilor de teren.

pozitionarea optima a casei pe teren (orientarea ei preferabil catre sud si in functie de vecinatati)

stabilirea formei si a volumului casei, integrarea in arhitectura zonei.

abordarea unitara a problemelor de iluminare, incalzire si ventilatie

definirea si dimensionarea spatiilor, a spatiilor de acces, a intrarilor, fixarea zonelor de activitate si cele de repaos;

prevederea unui spatiu acoperit la intrarea in casa;

proiectarea inaltimii camerelor la min. 2,5 m si corelarea cu suprafata lor;

stabilirea sensului de deschidere al usilor si ferestrelor (de obicei spre interior);

dimensionarea raportului treapta-contratreapta la scari (optim 16-19 cm / 27-30cm) ;

stablirea inaltimii  ferestrelor de la pardoseala si corelarea cu inaltimea caloriferelor folosite (uzual 90 cm);

proiectarea unui loc de depozitare la fiecare nivel;

inainte de turnarea sapei se vor alege finisajele pentru pardoseli ;

amplasarea optima a bucatariei in planul casei, astfel incat  racordarea hotei  la exterior sa nu deranjeze prin mirosuri spatiile de deasupra.

deschiderea hotei de la exterior va fi prevazuta cu sita si  protejata la intrarea apei dinspre exterior

pozitionarea panoului electric intr-o zona usor accesibila dar protejata

pozitionarea intrerupatoarelor electrice

pozitionarea si alegerea numarului de prize din fiecare spatiu ( ideal  - minim cate o priza pe fiecare perete)

alegerea  locului  masinii de spalat, ( priza electrica adecvata ; pozitionata la o inaltime adecvata; racorduri pentru apa si canalizare);

corelarea amplasarii in bucatarie a prizelor cu inaltimea mobilierului

corelarea pozitionarii finisajelor cu pozitionarea traseelor electrice, obiectelor sanitare si termice (de exemplu, asezarea faiantei si gresiei in baie);

corelarea dimensiunilor instalatiilor sanitare si termice cu spatiile alocate

intersectarea traseelor instalatiilor sanitare cu elementele de structura (grinzi, stalpi, centuri, etc)

termoizolarea corespunzatoare nevoilor caldirii

prevederea aerisirii instaltiilor sanitare afara, prin tevi deschise, dar etansate prin acoperis

 prevederea aerisirii podului casei prin folosirea unor deschideri (tigle speciale)

prevenirea condensului

ignifugarea elementelor din lemn de la sarpanta, capriori, etc. cu solutii de ignifugare gata preparate

prevederea unui robinet de apa la exteriorul cladirii pentru udat gradina

proiectarea pantei de scurgere adecvata a acoperisului  pentru scurgerea apei pluviale si din dezghet (in fuctie de zona, si de materialul folosit pentru acoperis)

colectarea apei printr-un sistem de jgheaburi si evacuarea ei spre o zona prevazuta anume

calcularea numarului burlanelor astfel incat sa poata prelua cantitatea apa de pe tot acoperisul casei

prevederea unei borduri in jurul casei cu o latime minima de 60 cm si o panta catre exterior care sa permita indepartarea apei meteorice - optim este ca bordura sa fie mai lata decit dimensiunea cu care acoperisul depaseste zidurile casei

prevederea unui sistem de colectare a apei meteorice la nivelul solului care sa preia apa de pe acoperis precum si cea cazuta pe panta de scurgere de langa bordura casei si si sa o transporte catre canalizare (sau o alta zona special prevazuta)

folosirea corecta a termoizolatiilor (polistiren expandat sau extrudat, vata minerala / sticla) creste confortul termic si duce la eliminarea condensului si a mucegaiului

protejarea casei la infiltratii de la ploaie sau de la pamantul ud, prin folosirea hidroizolatiilor (pentru acoperis / terase, subsol, soclu) 

izolarea imbinarii intre bordura si-soclul casei cu bitum, turnat la cald

prevederea casei la exterior cu un soclu care aiba o inaltime minima de 30 cm si o hidroizolatie corespunzatoare (de ex. din polistiren expandat sau extrudat), pentru a proteja casa de igrasie

hidroizolarea teraselor si prevederea pantei de scurgere a apei catre punctele de colectare (sifoane, jgheaburi)

prevederea unui spatiu pentru depozitarea resturilor menajere

dimensionarea garajului in functie de dimensiunile masinii

amenajarea terenului 

Daca aveti in apropiere stalpi de electricitate pentru iluminat stradal, pe timpul noptii va poate deranja daca unul din dormitoare vine chiar in conul de lumina. Pe de alta parte cheltuielile de bransare ar fi mai mici, daca stalpul face parte din reteaua electrica de joasa tensiune.

Aveti grija cum amplasati casa, accesul la garaj sa nu vina chiar in dreptui stalpului!

Exista si cazul cand terenul dvs. ar putea fi amplasat intre doi stalpi mai indepartati unul de altui, caz cu totui nefericit din cauza cheltuielilor suplimentare de bransament si a lipsei totale de lumina pe timpul noptii.

Din avizele provizorii obtinute pentru teren puteti afla si la ce distanta de casa dvs. sunt utilitatile precum si nivelul lor fata de sol.

Distanta minima fata de vecin este de 0.9 m daca nu aveti ferestre in acea zona si 1.9 m daca exita ferestre

Conditiile de amplasare a constructiilor fata de retelele edilitare subterane se stabilesc in conformitate cu SR 8591 - Retele edilitare subterane. Astfel, daca pe terenul dvs. trec conducte subterane ale utilitatilor, puteti sa va construiti casa daca respectati urmatoarele distante:

. 3,0 m fata de conductele de alimentare cu apa potabila;

. 1,5 m fata de conductele de gaz de presiune joasa, intermediara sau medie, pentru o casa fara subsol;

. 0,6 m fata de cablurile electrice ingropate;

. 2,0 m fata de canalele colectoare

. 0,6 m fata de cablurile telefonice ingropate;

Pentru realizarea constructiei unei case este nevoie de mai multe proiecte.

Proiect urbanistic de detaliu - PUD

Plan de urbanism zonal - PUZ

Plan de urbanism general - PUB

Proiect arhitectural de constructie - PAC

Faze:

o        tema de proiectare

o        studiul de fezabilitate

Obtinere certificat de urbanism

Obtinere avize cerute prin Certificatul de urbanism

Intocmire documentatiei pentru autorizatia de construire

Intocmirea documentatiei pentru detaliile de executie

Intocmirea documentatiei pentru executia casei

Proiect arhitectural de demolare  - PAD

In momentul achizitionarii unui teren in vederea construirii unei cladiri sau in vederea renovarii si modificarii celei deja existente ar trebui sa aveti in vedere o serie de factori, dintre care cei mai importanti ii enumeram mai jos. Unii factori pot fi usor cantariti de dumneavoastra, altii sunt tehnici si aveti nevoie de specialisti pentru evaluarea impactului lor asupra calitatii si valorii terenului in cauza. Noi va oferim consiliere in acest domeniu, fara obligatii financiare din partea duneavoastra, in cazul realizarii proiectului de catre firma noastra.

1. Prevederile urbanistice 2. Dimensiunea si orientarea terenului 3. Utilitatile urbane 4. Cai de acces, vecinatati si utilitati publice 5. Natura terenului de fundare 6. Cartiere noi vs. cartiere vechi 7. Acte si studii

1. PREVEDERILE URBANISTICE

Modul de construire este stict reglementat de legislatia generala, dar mai ales de catre regulamentele de urbanism. Exista trei feluri de astfel de regulamante: 1.Generale, care privesc intreaga localitate; 2.Zonale, care privesc o anumita zona si 3.De detaliu, pentru o zona restransa sau o vecinatate. Regulamentele sunt insotite de planuri, si chiar se numesc astfel: P.U.G. (plan urbanistic general), P.U.Z. - zonal si P.U.D. - de delatiu. Cladirile trebuie sa respecte toate regulamentele care se refera la terenul in cauza. Planurile zonale si de detaliu pot schimba unele prevederi din planurile generale. Constrangerile impuse de aceste planuri asupra unui anumit teren privesc, in principal:
a. Functiunea permisa; nu orice functiune este permisa pe orice teren. Spre exemplu, nu sunt permise activitati de productie in zonele destinate locuirii.
b. Inaltimea maxima, exprimata in numar de etaje, dar si in metri.
c. Retragerile cladirii fata de limitele terenului, in general minim 3m fata de laterale si 5m fata de fata si spate.
d. Procentul de ocupare al terenului (P.O.T.) este un raport intre suprafata la sol a cladirii propuse si suprafata terenului. Acest procent variaza intre 80% pentru zonele centrale si 20% pentru cartierele noi, considerate de lux. O cifra medie este de 40%.
e. Coeficientul de utilizare al terenului (C.U.T.) este un raport dintre suprafata totala (a tuturor etajelor supraterane adunate) desfasurata a cladirii si suprafata terenului. Acest indice rezulta in general prin inmultirea P.O.T.-ului cu nr de etaje admise.
In functie de cele enumerate mai sus si altor specificitati ale terenului, se elibereaza, de catre primarie, certificatul de urbanism, care este actul oficial in care sunt enumerate aceste constrangeri, sau, altfel spus, conditiile de construire. Este recomandabila obtinerea unui certificat de urbanism inaintea achizitionarii unui teren.
O situatie specifica neplacuta este aceea in care planurile urbanistice prevad largirea strazilor pe care se gaseste terenul dumneavoastra. In aceasta situatie, o portiune importanta din teren (3-5m) va deveni, la un moment dat, strada. Retragerile se calculeaza fata de aceste limite viitoare ale terenului. Daca aveti nesansa ca trenul sa fie pe coltul a doua astfel de strazi, pierderile de suprafata pot fi drastice.

2. DIMENSIUNEA SI ORIENTAREA TERENULUI

Primul pas este comparatia cu dimensiunile minime impuse de regulamentul de urbanism. Acestea se refera la latimea la strada a terenului si la suprafata minima si, in cazul Bucurestiului, acestea sunt de 8m latime si 150mp pentru cladiri insiruite, de 10-12m si 200mp pentru cladiri alipite la calcan si de 12m si 200mp pentru cladiri izolate pe lot. (In paranteza, cateva explicatii: cladiri insiruite sunt cele care ocupa intreaga latime a lotului si, prin urmare, se alipesc in calcan pe ambele laturi; alipire la calcan inseamna construirea cladirii pana la marginea unui teren; zidul aflat direct pe limita de proprietate, in care in general nu sunt permise ferestre, se numeste calcan; cladirile izolate pe lot sunt retrase fata de toate laturile terenului, dar nu neaparat de la strada.)
Cladirile insiruite se intalnesc rar in Bucuresti, desi sunt foarte comune in occident. In celelalte cazuri, esentiale sunt retragerile impuse de regulamentul de urbanism. Acestea sunt in general de 3m fata de limita laterala si 5m fata de limitele din fata si din spate, dar pot varia in functie de situatia concreta. Avand in vedere aceste retrageri, pe un teren cu latimea minima de 12m, veti putea construi o cladire izolata de doar 6-7m latime, ceea ce este posibil, dar nu de dorit. Daca exista posibilitatea alipirii la calcan, latimea constructiei va putea fi de 10m, ceea ce este deja acceptabil.
In esenta, ternurile trebuie sa fie suficient de late pentru a permite, pe cat posibil, cladiri cu latimi de peste 9m. Explicatia este simpla: sub aceasta latime, spatiile interioare tind sa se organizeze pe tipul 'vagon', adica sa se insire toate in lungul casei, eventual deservite de un hol lung. Bineinteles, se pot realiza cladiri si pe latimi mai mici, pana la limita legala; criteriile enumerate se aplica celor care au posibilitatea selectiei.
Coeficientii urbanistici (P.O.T. si C.U.T.) sunt si ei foarte importanti. Astfel ca, un teren cu o suprafata destul de buna, de 500mp, poate fi insuficient in situatia in care nu este permisa construirea unei cladiri pe mai mult de o cincime din suprafata sa (P.O.T. = 20%).
Orientarea fata de punctele cardinale este semnificativa in masura in care nu este recomandabila asezarea spatiilor interioare importante catre nord (nord-est) si, mai putin, inspre vest. De exemplu, pe un teren cu latura de sud spre strada si cea de nord spre spate, unde in general rezulta curtea principala, va exista o problema importanta: spatiile principale, daca vor fi orientate inspre curte, adica spre nord, vor fi lipsite de lumina directa a soarelui, iar daca vor fi orientate spre strada vor fi lipsite de intimitate. Problema se poate rezolava partial doar printr-o solutie arhitecturala inteligenta.

3. UTILITATILE URBANE

Singura utilitate cu adevarat obligatorie este curentul electric. Chiar daca, la limita, exista generatoare cu combustibil lichid, aceasta nu este o solutie viabila. Toate celelalte: apa, canalizarea, gazele si telefonia, pot fi asigurate si altfel decat prin racordare la retelele urbane. Apa se extrage dintr-un foraj de adancime (aprox. 50m), apele uzate menajere se elimina intr-un bazin vidanjabil subteran care se goleste periodic, sau intr-o statie de epurare de dimensiuni reduse, iar incalzirea se face cu gaz depozitat intr-un rezervor exterior, sau motorina. Desi aceste solutii exista, ele sunt destul de costisitoare, atat initial cat si pe termen lung (vidanjarea, combustibilul), marind valoarea investitiei cu pana la 10.000euro. Sunt de preferat, pe cat posibil, retelele orasului. Si aici exista o posibila capcana: chiar daca aceste retele sunt destul de apropiate (la cateva zeci de metri) de terenul pe care se realizeaza cladirea, costul racordarii la aceste retele este destul de ridicat, astfel ca si pretul de vanzare al terenului ar trebui sa fie mai mic.

4. CAI DE ACCES, VECINATATI SI UTILITATI PUBLICE

Acesta este criteriul cel mai simplu. Este de dorit ca terenul sa se afle in apropierea unor strazi, bulevarde sau sosele importante, cu trafic fluent. Este totusi necesara o anumita distanta fata de zgomotul si poluarea acestor strazi. Distanta variaza in functie de vegetatia existenta in zona, care actioneaza ca o bariera impotriva poluarii si in functie de gradul de poluare produs de strada principala respectiva. O retragere corecta ar fi de aproximativ 100m pentru strazi principale, 200m pentru bulevarde si sosele nationale. Distantele sunt orientative, situatia reala de la fata locului este indicatorul principal.
Atat in cartierele noi cat si in cele vechi este important in ce masura zona in care se afla terenul a fost construita (sau reconstruita). In functie de aceasta puteti aproxima pentru cati ani vor mai fi santiere in zona - producatoare de poluare, distrugatoare de drumuri. Nu vizitati terenurile pe care va ganditi sa le achizitionati dupa orele de program sau la sfarsit de saptamana, pentru ca puteti sa nu observati anumite surse de poluare, in special sonora.
Din nou un criteriu la indemana - prezenta utilitatilor publice. Prin aceasta denumire generica se inteleg: magazine, parcuri, gradinite, scoli, transport in comun si altele. Din acest punct de vedere sunt avantajate cartierele vechi, unde aceste utilitati functioneaza deja. In cartierele noi pot aparea, cu timpul, utilitatile necesare, dar este de vazut cat de indelungata va fi acesta perioada.

5. NATURA TERENULUI DE FUNDARE

Se pot realiza cladiri in orice conditii de fundare, indiferent de natura terenului. Problema nu sta in imposibilitatea construrii ci in costurile acesteia. Astfel ca pretul constructie creste semnificativ in functie de calitatea terenului de fundare. In unele cazuri se impun solutii foarte costisitoare, care pot prescrie si anumite alcaturi (ex: obligatoriu cu subsol, obligatoriu fara subsol). Solutia pentru evitarea unor astfel de neplaceri este intocmirea unui studiu geotehnic inaintea cumpararii terenului. Acest studiu se intocmeste de catre ingineri geotehnicieni, costa la nivelul a cateva milioane de lei, si este oricum neaparat necesar in proiectare.

6. CARTIERE NOI VS. CARTIERE VECHI

    Problemele constructiei de locuinte in mediul urban pot fi impartite in doua categorii, in functie cele doua tipuri de locatii ce se intalnesc in Bucuresti, dar si in alte mai orase romanesti.
    In primul rand, din punctul de vedere al dimensiunii cererii, sunt cartierele noi de locuinte, situate la periferia orasului, aproape exclusiv in zona de nord. Multe dintre aceste cartiere nu se gasesc propriuzis pe teritoriul administrativ al Bucurestiului, dar acest lucru se va remedia cu timpul, prin inglobarea in acest teritoriu a comunelor limitrofe. Specifice acestui tip de locuire sunt urmatoarele caracteristici:
- posibilitatea achizitionarii unei suprafete relativ mari de teren, (incepand cu 500mp, dar in general mai mult), din cauza preturilor ceva mai scazute fata de centrul orasului. Defapt, este vorba mai mult de o necesitate decat doar de o posibilitate, pentru ca aceste suprafate mari de teren asigura o calitate a locuirii de asa natura incat sa contrabalanseze dezavantajele locuirii la periferie. Chiar regulamantele de urbanism impun astfel de cartiere verzi, prin limitarea procentului de ocupare a terenului permis la 20%, in unele zone, ceea ce inseamna ca daca sunteti in posesia unei suprafete de teren de 500mp veti putea construi o casa cu o suprafata a parterului de numai 100mp. Pentru realizarea unei locuinte cu un standard mai ridicat va trebui sa mai achizitionati teren, macar pana la aproximativ 1000mp.
- libertate stilistica mare, data de distanta sporita fata de casele vecine. Sunt astfel posibile solutii arhitecturale interesante, care sa singularizeze locuinta in cauza.
- lipsa traficului auto intens, ceea ce asigura o liniste relativa. Sunt de evitat locatiile care nu au acest atribut, desi asigura un acces ceva mai facil spre oras. O distanta rezonabila fata de arterele cu trafic intens ar fi 100m, dar, in functie de situatie, aceasta cifra poate varia in ambele sensuri.
- autoselectia vecinilor, pe baza exclusivismului construirii intr-un cartier nou;
- lipsa dotarilor urbane, cum ar fi magazine, scoli, transport in comun sau alimentatie publica. Aceste dezavantaje se vor corecta cu timpul, dar este posibil ca acest timp sa fie destul de indelungat. In general, pentru astfel de cartiere, deplasarea cu autoturismul personal este obligatorie, unele zone mai departate fiind evitate chiar si de companiile de taximetre.
    Acest tip de locuire, nou pentru Romania, a fost introdus in Statele Unite in anii de dupa al doilea razboi mondial, dar ceva mai planificat, cu grija pentru dotarile urbane. Problemele de trafic, ce si-au facut aparitia si in Bucuresti, au determinat o diminuare relativa a interesului pentru aceasta locuire in suburbii, chiar daca sistemul rutier american este cu mult mai bine dezvoltat decat cel bucurestean.
    In al doilea rand, avem locuirea in centrul orasului, centrul fiind inteles aici intr-un sens mai larg decat de obicei. Este vorba mai ales de cartiere vechi de locuinte, de calitati variabile la inceput, dar care tind incet sa ajunga la un standard relativ ridicat. Cresterea preturilor terenurilor si constructiilor face ca persoanele cu posibilitati materiale reduse, ce inca locuiesc in asfel de case, sa fie nevoite sa vanda. La achizitionarea unor astfel de proprietati trebuiesc luati in considerare urmatorii factori:
- suprafata de teren necesara. Terenurile disponibile au in general suprafete mici, suficiente pentru case de dimensiuni modeste, dar neincapatoare pentru un standard ceva mai ridicat. Procentul de ocupare a terenului permis de regulamente variaza intre 40% si 70%, functie de care suprafata de teren necesara poate fi de 250-400mp. Sub 250mp terenurile ofera posibilitati reduse de construire, desi in unele cazuri acestea sunt suficiente. Variatia este data de proportia terenului, fiind de dorit formele cat mai compacte, nu alungite, si de posibilitatea de a construi lipit de limita de proprietate, in calcan, care este un lucru necesat pentru suprafetele mici.
- calitatea cladirilor existente pe teren. Aceasta judecata este delicata si este necesar (nu si obligatoriu) a fi solicitate serviciile unui expert autorizat mlpat. Aparenta finisajelor nu este un criteriu bun de judecata, iar parerile agentilor imobiliari cu atat mai putin. Exista multe cazuri in care, desi cladirea existenta arata a fi in stare relativ buna pentru ochiul unui nespecialist, si astfel se platesc mai multi bani vanzatorului, se constata in momentul proiectarii extinderilor dorite ca pretul consolidarii cladirii existente este apropiat de cel al demolarii si construirii de la zero.
- calitatea vecinatatilor. Fiecare cartier vechi are ritmul sau de dezvoltare. Este avantajos de ales locatii in care este de asteptat o atingere a standardului de calitate dorit intr-un timp cat mai scurt (trei la cinci ani). Acest lucru se poate evalua dupa numarul de santiere functionale aflate in zona si alte criterii.
- libertate stilistica ceva mai redusa, data de necesitatea integrarii intr-un sit compact, mai ales in situatia cel mai des intalnita a caselor cuplate. Sunt totusi posibile variatii importante.
    In toate cazurile este avantajoasa consultarea unui arhitect inainte de achizitionarea terenului pe care urmeaza sa se construiasca. Acest lucru se face contra unor sume nesemnificative, sau chiar si gratuit in unele cazuri. Se poate determina astfel cu precizie daca terenul este corespunzator cladirii ce se intentioneaza a se realiza pe el.

7. ACTE SI STUDII

Pentru autorizarea constructiei unei cladiri aveti nevoie de actul de proprietate asupra terenului, intabulat la judecatorie, planul cadastral, o declaratie pe proprie raspundere ca terenul nu face obiectul nici unui proces aflat pe rol, si, uneori, o ridicare topometrica intocmita de un topometrist autorizat si un studiu geotehnic. In cazul, destul de des intalnit, in care terenul face parte din circuitul agricol, trebuie scos din acest circuit pentru a se putea construi pe el. Daca terenul este foarte mare dar nu se intentioneaza construirea decat pe o anumita portiune din el, este recomandabila impartirea terenului in mai multe loturi pentru evitarea impunerii de catre primarie a realizarii unui plan urbanistic de detaliu.

Amplasamentul unei case - recomandari

Alegerea arhitectului caruia sa ne adresam pentru un nou proiect pare a fi pentru cei mai multi dintre noi o importanta decizie. Si pe buna dreptate. Indoiala vine din faptul ca incredintam altcuiva un aspect esential al vietii noastre viitoare - locuirea. Problema nu este numai de natura materiala; tine si de confortul psihic, de aspiratii sau nevoile cotidiene.

A locui ne trimite imediat cu gandul la loc - un spatiu definit in primul rand de limite si caracteristici fizice: amplasare geografica, vecinatati, orientare, deschideri. Pe langa toate acestea, locul poate fi deja investit cu semnificatii legate de evolutia sa istorica, de modificarile suferite, de destinatia sa, si de la noii sai utilizatori va capata cu siguranta noi semnificatii.

Alegerea viitorului loc are conotatii mitice: in toate culturile gasirea a locului favorabil unei constructii este intotdeauna esentiala pentru viata viitorului edificiu. Ea este desemnata printr-un ritual mostenit din vechime care are drept scop concentrarea energiilor pozitive si folosirea lor in slujba gestului creator. Locul este elementul generator, cel care detine energiile creatoare. De aceea trebuie sa intelegem importanta pe care fiecare dintre noi trebuie sa o acordam acestui prim aspect al edificarii casei.
Locul are intotdeauna, si mai inainte de toate, un pret si o suprafata.

Acestea insa pot fi in acord sau nu cu valoarea sa reala. Aceste doua aspecte sunt determinate mai mult de evolutia pietei, de contextul economic, de tendinte, decat de coordonatele reale de valoare ale spatiului respectiv: accesibilitatea, orientarea cardinala, vecinatatile, proportia dimensiunilor, regimul de constructie, calitatea solului. Desi suntem tentati sa le clasificam dupa prioritati, nu trebuie in nici un caz sa acordam o mai mica atentie conformatiei spatiale a lotului sau a viitoarei case, legate de gradul ei de insorire si ventilatie, de protectia la vant sau eficienta termica. Pare firesc ca aceste principii sa fie calauzitoare mai degraba activitatii de proiectare a arhitectului, insa beneficiarul este cel care, in discutia cu specialistul, trebuie sa inteleaga importanta acestor aspecte precum si sa-si formuleze proprile sale cerinte.

Cel mai firesc este sa orientam casa spre soare, si dintre directiile acestuia sudul este favorabil in sensul ca ofera lumina relativ constanta ca inaltime pe tot parcursul zilei. Daca intensitatea radiatiei solare dinspre est si vest este foarte puternica vara si foarte putin prezenta iarna, lumina sudica are unghiul de incidenta astfel incat sa permita protectie in timpul verii printr-un sistem parasolar orizontal, acelasi care pe timpul iernii, cand pozitia soarelui este foarte joasa, sa permita patrunderea luminii in interior. Lumina de la nord are avantajul de a fi constanta, similara luminiii zenitale, fiind foarte utila in spatiile destinate creatiei sau lecturii. Este foarte important de evitat in luminarea naturala a unei locuinte efectul de sera, care se produce la supraincalzirea aerului interior prin intermediul marilor suprafete vitrate.

Astfel, aceste spatii, ca si toate celelalte ale casei, trebuie ventilate.
Ventilarea unui spatiu clar delimitat se realizeaza prin intermediul a doua deschideri pozitionate incrucisat, adica decalat pe laturile opuse ale camerei, astfel incat fluxul de aer rece sa poata patrunda prin partea de jos a unei deschideri si, incalzindu-se, sa iasa prin partea superioara a celeilate. In general, spatiile de depozitare si cele anexe sunt considerate partile reci ale casei si servesc foarte bine ca tampon termic, pozitionate la nord sau nord-est, mediind temperaturile scazute sau presiunea mare de pe aceste laturi si mediul interior care sa raspunda cerintelor de confort termic.

Astfel de rezolvari sunt rezultatul unui studiu stiintific, dar trebuie asimilate si in cultura nostra comuna de a locui. Prin aceste prime aspecte ale conformarii fizice a unei case, putem intelege ca orice edificiu are un circuit propriu de viata, in dependenta fata de mediul exterior, asemenea unui organism viu. De aceea, casa nu este de sine statatoare. Ea depinde nu numai de ritmul de viata si de nevoile utilizatorilor ei, ci si de contextul in care se insereaza si cu care trebuie sa fie in acord.

De ce avem nevoie de un arhitect?

In primul rand trebuie amintit ca este una din cele sapte arte clasice, insa foarte deosebita de celelalte datorita cantitatii considerabile de stiinte tehnice si exacte cu care interfereaza. De altfel, astazi arhitectura a devenit din ce in ce mai mult influentata de tehnologie si de evolutia acesteia. Ne putem gandi imediat la piata foarte dinamica a materialelor de constructie sau pur si simplu la complexitatea practicii de santier pentru a intelege necesitatea unei cat mai fructuoase interferari dintre actul pur al creatiei de arhitectura, pe de o parte, si tot bagajul tehnologic de care acesta trebuie sa se serveasca pentru a deveni realitate, pe de alta.

In plus, domeniul arhitecturii imprumuta diverse cunostinte si din marketing (in special in ceea ce priveste dezvoltarea urbana, investitiile imobiliare, asadar proiectele la o scara mai ampla), din psihologie si sociologie, fiind prin excelenta un domeniu in care comunicarea si intelegerea dintre oameni sunt esentiale pentru reusita unui proiect.

Revenind la calitatea artistica si, in fond, esentiala, a acestei discipline, putem afirma ca ideile de baza ale unui proiect de arhitectura pot fi de orice natura. La tot ceea ce am enumerat mai sus adaugam o particularitate deosebita: fiind un domeniu care serveste oamenii, incercand sa aduca permanent calitate vietii, are de fapt de-a face cu absolut toate aspectele complexe ale naturii umane. Poate parea surprinzator, dar arhitectul isi extrage inspiratia sa din cele mai neobisnuite situatii, idei, informatii, imagini, si le transpune pe hartia de desen.

Schitele facute pentru fixarea primelor idei ale unui proiect de arhitectura sunt supuse treptat examinarilor din ce in ce mai amanuntite, punand permanent in balanta factori foarte diferiti, dupa cum spuneam: idealurile si nevoile clientului, pozitionarea pe teren a noului edificiu si relatia cu vecinatatile (fie ca este cadru natural ori cadru construit), regulile dupa care functioneaza o cladire (de la dimensionarea spatiilor interioare, la relatiile dintre acestea si pana la problemele de insorire, ventilare etc), regulile de compozitie estetica si volumetrie exterioara, rezolvarea tehnologica a proiectului - toate analizate si prin prisma costurilor fiecarei eventuale solutii. Odata ce proiectul prinde consistenta si sunt stabilite rezolvarile pentru toate aceste probleme, pot fi initiate demersurile necesare obtinerii avizelor legale si autorizatiei de construire.

Santierul efectiv incepe sub coordonarea arhitectului proiectant, pe baza unui proiect tehnic, care nu este altceva decat detalierea fiecarui centimetru patrat al viitoarei constructii. Aceasta se face atat pe proiectul de arhitectura cat si pe proiectele celorlalte specialitati obligatorii: rezistenta si instalatii. De multe ori, in cazul unor proiecte foarte speciale, arhitectul coordoneaza echipe multidisciplinare unde alaturi de inginerii structuristi si instalatori activeaza urbanisti, peisagisti (specialisti in amenajarea spatiilor exterioare, a parcurilor si gradinilor), istorici si restauratori (daca este vorba de reabilitarea unor cladiri de patrimoniu), designeri, economisti, devizieri si specificatori, diversi furnizori si producatori de materiale etc.

Glumind, putem spune ca a interveni in acest domeniu in calitate de nespecialist este ca si cum ai incerca sa-ti repari singur o masina straina de ultima generatie. Neprofesionalismul des intalnit astazi in Romania in constructii, uratenia si problemele pe care le creeaza unele edificii, se datoreaza inertiei pe care inca o mai avem din vremurile in care tot romanul isi repara singur Dacia in fata blocului. In acest sens, o la fel de nefasta mostenire am dobandit cu totii in ceea ce priveste spatiul de locuit, modelul locuirii fortate la bloc, in conditii minime si depersonalizante, fiind unul absolut nociv.

De aceea, arhitectul este profesionistul ce intruneste calitatile necesare pentru a sintetiza si gestiona cu succes toate domeniile aparent necongruente ce intervin in procesul complex al constructiilor. Formatia sa profesionala este una speciala, educata permanent si astfel constituita incat nu se substituie cu aceea a unei alte meserii.
El este cel care, incepand cu primele desene, poate da forma viselor fiecaruia dintre noi.

Sfaturi pentru utilizatorii casnici pentru a economisi bani prin utilizarea eficienta a energiei

Izolarea locuintei si imbunatirea sistemului de incalzire

O modalitate simpla de a economisi la nivel individual prin reducerea consumului de energie, fara a afecta confortul casnic este izolarea locuintei.

In cazul in care detineti o locuinta, cheltuielile de energie reprezinta aproximativ 40% din cheltuielile dumneavoastra pentru imobil. Dintre acestea, o mare parte se datoreaza pierderilor termice. O simpla diagnosticare termica a imobilului in care locuiti (in cazul in care stati la bloc va fi necesar sa cereti sprijinul administratorului si sa ave?i acordul celorlalti locatari) va va permite definirea lucr?rilor prioritare de efectuat, evaluarea costurilor ?i rentabilitatea lucr?rilor necesare.

O buna izolare imbunatateste confortul locuintei si reduce cheltuielile

Pentru a se reduce pierderile termice, trebuie tratat prioritar acoperisul: el pierde pana la 20% din caloriile unei cladiri. Este important sa fie bine izolat.

In plus, in locuinta, sunt pierderi de caldura prin peretii exteriori si pierderi generate de improspatarea aerului. Izolarea peretilor, plafoanelor, podelelor mareste temperatura locuintei si reduce cheltuielile de energie. Izolarea suprafetelor de sticla si imbunatatirea etanseitatii lor reduce infiltrarea aerului si mareste confortul.

Izolarea peretilor la exterior

Este posibil sa actionati asupra peretilor exteriori in timpul curatirii exterioare a imobilului:
- se evita interventia in localurile ocupate;
- protejeaza peretii de inghet, de apa ploii si rezolva problemele de etanseitate;
- corecteaza puntile termice (pierderea caldurii) si contribuie la un mai mare confort
- permite imbunatatirea esteticii imobilului.

Izolarea peretilor la interior

Cu un cost mai limitat, este insotita de lucrari de amenajari interioare.

Izolarea acoperisurilor - terasa

Doua tehnici posibile:
- aplicarea de izolant, apoi a etanseitatii
- controlul si refactia etanseitatii apoi aplicarea izolantului rezistent la apa

Izolarea peretilor de sticla

Mai multe alegeri posibile:
- supra-geam demontabil care se deschide sau fix, in completarea geamului existent
- geam dublu fabricat si montat pe o fereastra existenta sau noua
- inlocuirea ferestrelor prea vechi cu altele mai performante.

Daca doriti sa va pastrati ferestrele, imbunatatiti-le etanseitatea prin kituire, prevazand aerisirea adecvata. Puneti obloane, imbunatatesc izolarea pe timp de noapte creand o lama de aer izolant intre exterior si fereastra. Obloanele trebuie sa fie fara ajur.

Amintiti-va faptul ca energia cea mai ieftina este aceea care nu se consuma!

Acum ca am parasit perioada putin mai agitata a sarbatorilor si incercam sa revenim la o viata mai asezata, pastrand totusi in suflet magia clipelor frumoase, sa ne ocupam de o camera importanta din casa.

Ca si pana acum, ma voi multumi sa indic acele solutii care pot fi aplicate de oricine, cu precizarea ca fiecare dormitor necesita un tratament diferentiat de la caz la caz, in functie de asezarea casei in spatiu si de trigramele personale ale celor care folosesc incaperea.

Energia dormitorului este importanta pentru ca aici petrecem cateva ore bune in fiecare noapte, absorbind influentele qi-ului prezent in acest loc.

Sa ne amintim ca dormitorul are ca scop sa ne ofere o atmosfera de odihna si relaxare. Deci energiile de aici trebuie sa fie predominant yin. Daca dormitorul este prea yang, cei care il folosesc nu vor putea adormi usor, vor fi hiperactivi si se vor gandi la lucrurile pe care le au de facut in loc sa se adanceasca intr-un somn odihnitor.

De asemenea, pentru cupluri este foarte important ca energia de aici sa fie pozitiva. Atunci cand energia este echilibrata, partenerii vor avea o relatie plina de iubire si succes. Fiecare isi va indeplini rolurile cu placere, iar sanatatea le va fi buna. Vor putea fi evitate sau limitate neintelegerile, iar separarea sau divortul nu isi vor putea face aparitia.

In planul general al casei, ar fi bine ca dormitorul sa fie plasat in zona mai putin activa a acesteia (catre 'spatele' casei), pentru a beneficia de energii yin.

Cea mai buna forma pentru dormitor este una regulata - patrat sau dreptunghi. Amplasarea patului
Iata cateva din pozitiile nefavorabile pentru pat:
- sub un geam
- intr-o pozitie inspre care usa se deschide direct
- intre doua usi
- cu capul spre peretele toaletei
- in partea opusa unui colt ascutit creat de forma camerei

Este bine sa nu avem deasupra patului barne sau alte 'imbunatatiri' arhitectonice care sa creeze sageti negative de energie indreptate spre pat. De asemenea, este bine ca patul sa nu fie plasat cu capul pe acelasi perete care contine si usa. Daca aveti probleme cu membrii familiei, acest fapt se poate datora si unei astfel de amplasari a patului! Daca aveti posibilitatea, mutati patul astfel incat sa evitati macar o parte din pozitiile nefavorabile indicate mai sus.

Alte idei privind decorarea dormitorului
Folositi culori cat mai yin, bineinteles si in functie de preferintele fiecareia/fiecaruia. Sa ne remaintim ca adoptam principiile Fengshui pentru a avea o viata mai armonioasa. Daca nu ne surad unele idei, nu este nevoie sa le aplicam. In caz contrar, aplicarea unor remedii care nu ne plac vor produce mai mult stres in viata noastra, care - poate - nu este chiar atat de relaxata pe cat o dorim.

In afara de alb, puteti opta pentru nuante deschise de albastru, verde sau galben pai. Puteti folosi mobile cu forme regulate - patrate sau dreptunghiulare - pentru a spori senzatia de stabilitate si echilibru. Presupun ca nu mai trebuie sa repet cuvintele cheie - curatenie si ordine - care se aplica si in dormitor.

De asemenea, revedeti articolele in care am discutat despre directiile pozitive si negative care sunt determinate in functie de trigrama personala. Alegeti-va orientarea patului asa cum am recomandat atunci: incepeti cu directia denumita Fu Wei si terminati cu Sheng Qi, in functie de posibilitatile de (re)aranjare a mobilelor in dormitor si de compatibilitatea dintre parteneri.

In incheiere, amintiti-va ca nu este nevoie sa aplicati absolut toate ideile expuse in acest articol. Alegeti ceea ce puteti aplica cu usurinta si cu placere si veti obtine rezultatele dorite.

Atrage norocul in viata ta!

Feng Shui, stiinta unei vieti mai bune

In ultimii ani, Feng Shui a devenit o preocupare pe plan mondial. Din dorinta de a duce o viata mai buna, mai echilibrata si mai fericita, din ce in ce mai multe persoane tin cont de invataturile Feng Shui.
Aceasta filozofie urmareste reechilibrarea energiilor din mediul inconjurator si a energiilor fiecarui individ in parte, folosin-du-se de diverse structuri pozitive, sunete, parfumuri, culori, simboluri.
Cu alte cuvinte, orice lucrusor care ne inconjoara, pozitionarea fiecarui obiect ne influenteaza starea fizica, psihica si cursul vietii. Feng Shui este o adevarata stiinta, cu multiple ramuri. Iata cateva notiuni Feng Shui care iti vor schimba viata in bine.

DORMITORUL

• Patul este simbolul cuplului. Conform Feng Shui, pozitia sa influenteaza foarte mult sanatatea, odihna si relatia de cuplu. Patul nu trebuie asezat sub geam, ci pe diagonala opusa usii de la intrarea in camera, astfel incat sa vezi intrarea. Daca acest lucru nu e posibil, asaza o oglinda la picioarele patului, care sa-ti permita sa vezi intrarea in camera.
• De o parte si de alta a patului spatiile trebuie sa fie egale, pentru ca relatia de cuplu sa fie echilibrata. De asemenea, patul trebuie plasat la cel putin 20 cm de podea. Spatiul ramas sub pat ajuta la circulatia energiilor pozitive.
• In dormitor, lumina nu trebuie sa vina din plafon, asa ca alege veioze pentru noptiere sau aplice.
• Evita oglinzile mari, care reflecta patul. In Fengh Shui, acestea sugereaza prezenta unei a treia persoane, care se interpune in cuplu.
• Televizoarele sau alte aparate electronice emit unde perturbatoare pentru odihna.
• Ideal ar fi ca sifonierul sa nu fie pus in aceeasi camera cu patul.

FENG SHUI PENTRU LOCUINTA

Acest tip de informatii nu se refera doar la amplasarea corecta a casei (sau apartamentului tau), dar si la utilizarea corecta a camerelor care o compun si la directionarea energiilor din aceste camere.
Conform principiilor Feng Shui, fiecare dintre aceste camere se afla in interiorul unei diagrame octogonale, numita Pah Kwa. Aceasta diagrama este impartita in opt sectoare de influenta.
In Feng Shui, pe aceasta diagrama se suprapune planul casei sau apartamentului, si in acest fel se afla zona de influenta a fiecarei camere. Iata care sunt cele mai bune orientari ale camerelor in functie de diagrama Pah Kwa:

• Sufragerie Sud-est - deschidere, stimulare (este orientarea ideala).
• Sud - favorabil pentru petreceri, receptii
• Vest - pentru a primi prietenii. Dormitor Nord, nord-vest sau vest

IMPORTANT Forma ideala a camerei: dreptunghiulara sau patrata, fara grinzi sau unghiuri ascutite, care perturba energia pozitiva.
Usa de la dormitor nu trebuie sa stea fata in fata cu usa de la bucatarie sau de la baie. Daca totusi exista o astfel de pozitionare, tine usile inchise sau pune o oglinda pe usa.

CULORILE FENG SHUI

Culoarea este un element subtil, energizant. Pusa acolo unde trebuie (indiferent daca e vorba de un obiect decorativ, o haina, o bijuterie, o zugraveala, un covor etc.), culoarea sporeste energiile pozitive si le diminueaza pe cele negative.

• Verde In Feng Shui, verdele reprezinta renasterea naturii, germinarea, curajul si puterea de asimilare. Este o culoare recomandata pentru camerele copiilor, tinerilor sau in incaperile in care se studiaza.
• Albastru (si bleu) Nuantele de bleu si albastru reprezinta seninatatea, pacea, bunavointa, buna intelegere. De aceea, aceste nuante trebuie sa fie prezente in casa oricarei familii si mai ales in camerele cuplului.
• Albul este, in Feng Shui, simbolul puritatii, justitiei si deciziei. Indicat pentru locurile in care se exercita legea, dar si pentru fiecare camera din casa.
• Galbenul este o culoare expansiva, care inspira sociabilitate, comunicare, abundenta. Indicata in bucatarie, in holul de la intrare al casei.
• Oranj Simbolul Feng Shui al miscarii, schimbarii. Indicat pentru hol, bucatarie, sufragerie si baie. Contraindicat pentru camerele in care se doarme.
• Rosu Simbol al pasiunii, puterii si sigurantei. Indicat in sufragerie, birou si, in doze foarte mici, in dormitor.
• Roz inseamna tandrete, dragoste. Este o culoare ideala pentru cei singuri, care vor sa-si gaseasca perechea.

Secretul caselor ieftine ! O casa poate fi extraordinar de scumpa, dar proasta. Ce trebuie urmarit atunci cand vrem sa ne construim o casa pentru a nu plati la ea trei generatii? In randurile noastre circula o serie de mituri privind anumite secrete care pot aduce un pret mic al caselor. O sa le discutam pe rand. Mitul materialelor de constructii ieftine Multi clienti intreaba daca este mai convenabil sa construiesti o casa din BCA sau una din caramida. Alta varianta de intrebare este lemn sau caramida? Pentru BCA, raspunsul pare evident: BCA-ul este mult mai ieftin decat caramida, dar lucrurile nu stau chiar asa. BCA-ul este un material neportant. In concluzie, structura de rezistenta a casei nu va mai fi zidaria portanta ci o structura in cadre, in care blocurile de bca nu fac altceva decat sa "umple" cadrele. In aceste conditii, centurile de 25 de cm devin grinzi de 35-40 cm, samburii din beton armat, tot de 25x25 cm devin stalpi de 35x35 sau chiar de 40x40 cm, iar, ceea ce este mai important, gradul de armare creste de la 80-90 kg otel/mc la 110-130 kg/mc. Daca cineva are curiozitatea sa faca un calcul simplu, am descoperi ca in final, nu iese nici o afacere din inlocuirea caramizilor cu BCA. Mergand chiar si mai mult cu speculatiile, aflam ca se prefera caramizile mai scumpe, dar de o mai buna calitate, celor ieftine, deoarece daca un zidar poate lucra un metru cub de zidarie clasica pe zi, la blocurile ceramice mari, de calitate, cu fetele intr-adevar paralele, acesta va zidi chiar peste 2 mc pe zi. In conditiile in care se construieste tot mai mult, pretul fortei de munca in constructii s-a ridicat, pentru personalul calificat, mai ales ca multi dintre acestia prefera sa lucreze legal sau clandestin in tarile vestice sau in Israel, pentru salarii mult mai bune. Deja un zidar bun costa pe angajatorul sau 500.000 de lei pe zi, plus mancarea de circa 100-150 mii lei pe zi. La un calcul sumar, acesta ajunge sa castige la 25 de zile lucrate pe luna, undeva pe la 400 de EURO/luna, fara a mai pune la socoteala impozite, taxe, CAS, somaj, etc Tendinta va fi de a cauta acele materiale de constructii care, in ciuda pretului ceva mai mare, vor necesita tot mai putina forta de munca calificata, pentru tot mai multe dintre aceste materiale, furnizorii chiar incepand sa ofere montaj gratuit. Astfel, cel putin unul dintre miturile caselor ieftine este spulberat. Mitul caselor din lemn Publicitatea unor furnizori sau constructuri afirma ca structurile din lemn sunt mult mai ieftine decat cele traditionale (zidarie portanta), insa si aici situatia este discutabila. Sistemele constructive din lemn nu sunt un mijloc traditional de a construi in Romania. Inainte de a protesta, ganditi-va ca locuinta traditionala din lemn a taranului roman nu era realizata din panouri din lemn modulate la 60 de cm, rigidizate cu placi din OSB, termoizolate cu termosisteme de fatada, cu folii anticondens, ignifugate, tratate contra daunatorilor, etc In aceste conditii, locuintele din lemn care trebuie considerate niste constructii moderne, fac apel la tehnologii relativ noi in Romania. De asemenea, ele sunt greu realizabile in regie proprie, pur si simplu datorita faptului ca prea putini stiu sa le faca. Astfel, preturile caselor din lemn, cu finisaje asemanatoare, respectand toate normele si tehnologiile care trebuie inglobate in acestea, trec in mod serios de pragul de 200 EURO/mp, ajungand si pana la 250 EURO/mp, in conditiile in care se pot construi case din zidarie cu preturi nu mult mai mari de 300 EURO/mp. In plus, in randurile populatiei exista o neincredere in ceea ce priveste aceste constructii, deoarece psihologic nu sunt la fel de "trainice". Astfel, desi casele din lemn sunt ceva mai ieftine ele sunt extrem de greu vandabile. Nu trebuie niciodata sa uitam ca orice casa este si o investitie care, in anumite conditii sa poata fi valorificata prin vanzare. Mitul finisajelor ieftine Mitul finisajelor este greu de spulberat, pentru ca acesta este un adevar. Totusi, anumite finisaje ieftine pot dauna enorm aspectului general. Cu toate acestea, cu finisaje absolut obisnuite, numai prin indemanare si inspiratia cu care sunt puse in opera, ele pot deveni un element de calitate si de confort. Insa, observam cu uimire cum multe constructii folosesc finisaje extrem de scumpe, "pretioase". Vedem uneori sute de metri patrati de tencuieli decorative care depasesc ca pret pana si lambriuri din lemne de esenta nobila, dar asociate cu parchete "stratificate", imitatii ale unor finisaje cu adevarat valoroase, balustrade din otel inoxidabil si trepte din sticla, asociate cu gresii ieftine calitativ, dar scumpe ca pret deoarece sunt "gresie Spania sau Italia". Mitul metrilor patrati Constructorii, pentru a-si defini un anumit nivel de performanta si pentru a putea face oferte in conditiile in care este realmente extrem de greu de dat un pret corect pentru ambele parti, folosesc ceea ce se cheama ofertarea la metru patrat. Astfel, s-a format impresia falsa ca 150 mp sunt cu 50% mai scumpi decat 100 de mp, ceea ce este pur si simplu gresit. Constructorii nu construiesc metri patrati, acestia sunt un criteriu mai degraba statistic decat unul constructiv. Astfel, 10, 20, chiar 50 de metri patrati in plus pur si simplu nu inseamna inca 3000, 6000, sau 15000 de euro, ci poate 300, 800 sau 2000. Putem uita astfel si mitul metrilor patrati. Mitul lucrului in regie proprie Sistemul de constructie in regie proprie se bazeaza pe mai multe neadevaruri: - Multi din cei care se lauda cu preturi mici de constructie au realizat cladiri total improprii, "dupa ureche" avand mari probleme in privinta termoizolatiilor, a hidroiolatiilor, rezultand constructii care fie necesita consumuri uriase de energie, fie sunt predispuse la igrasie, deteriorarea rapida a unor elemente de constructie- Mai grav, mare parte dintre acestea au mari carente structurale, pornind de la tasari inegale ale fundatiilor si fisuri ale peretilor, stalpilor, planseelor, singura verificare urmand a se realiza cu ocazia urmatorului seism major care va afecta teritoriul Romaniei. - Cei care au lucrat totusi dupa un proiect corect intocmit, nu au reusit sa obtina preturi substantial mai mici, fie din cauza greutatii de a gasi meseriasi buni, fie datorita preturilor la care au achizitionat materialele de constructii. In mod normal, orice firma de constructii achizitioneaza materiale de constructii si le si oferteaza la preturi mai mici decat se gasesc pe piata, multe dintre ele si avand ca activitate secundara comercializarea materialelor de constructii. - Cei care lucreaza in regie proprie, uita uneori sa includa intre costurile constructiei si anumite munci nenormate prestate fie ca schimburi intre prieteni sau membrii ai familiei, fie chiar propria munca. Personal, cunosc cazuri in care constructii realizate in regie proprie au insumat costuri mai mari decat ale firmelor de constructii, sau unele care sunt conjuncturale. In aceste conditii, ce face o casa mai ieftina sau mai scumpa? Raportarea la necesitati Una dintre primele erori comise de multi dintre cei care isi construiesc case, este "umflarea" nevoilor reale: Multi vor: - garaje la subsol: daca un garaj poate fi amenajat la nivelul solului, eventual chiar inlocuit de o copertina care sa adaposteasca vehiculul de intemperii, un garaj in subsol presupune lucrari de izolatii, betoane, armaturi, sapaturi, instalatii de incalzire, etc In conditiile in care garajul ajunge sa coste cat un autoturism de calitate, sau chiar mai mult, poate ar merita sa ne gandim sa o schimbam cu noul model aparut pe piata in loc sa ii construim un garaj. - crame la subsol: atata timp cat in momentul de fata nu suntem deja posesorii unei colectii de vinuri vechi si scumpe pe care nu avem cum sa le pastram in conditii bune, cu siguranta ca o crama nu va fi decat un spatiu care va cere o investitie suplimentara de mobilier si care are toate sansele sa fie folosita de numai 2 ori pe an. - incaperi pentru hobby-uri ca: fitness, biliard, home cinema, bar, etc: Acelasi rationament de mai sus este valabil si aici. Daca nu ne gasim timp sa mergem la o sala de fitness, ori daca gantera pe care deja o avem zace uitata printr-o debara, simpla prezenta a unei camere "de fitness" nu ne va face sa o si folosim. La fel, biliardul, barul, adesea sunt reminiscente ale visurilor din prima tinerete, cand in realitate nu ne mai omoram sa dam petreceri monstruoase. - bai de 10-20 mp. O baie de 20 mp poate fi un spatiu interesant si elegant, dar, adevarul este ca ce ne deranjeaza cel mai tare este ca acum, in apartament, trebuie sa ne strecuram pe langa masina de spalat. - dusuri in grupurile sanitare de la nivelurile in care nu exista dormitoare: Daca la parter nu se afla nici un dormitor, chiar credeti ca veti cobora un etaj pentru a face dus langa intrarea principala? - apartamente pentru structuri improbabile ale familiei: "daca se marita fetita mea (care acum are 5 anisori), ii trebuie baie, bucatarie, living si doua dormitoare". Adevarul este ca adesea, copiii deveniti adulti nu vor sau nu ajung sa locuiasca cu parintii si, sincer, vechi proverbe ne sfatuiesc sa nu tinem prea mult timp soacrele impreuna cu nurorile sau ginerii. - Livinguri de 40-50-70-100 mp: O zona de conversatie intr-o locuinta normala aduna in mod normal maxim 10 persoane care stau si se uita la televizor mai mult de 2-3 ore: un asemnea spatiu este de 9 mp. Un loc de luat masa pentru 6-8-10 persoane este de circa 9-12 mp. Un living mai mare de 30-35 mp este si greu de mobilat corect, si greu de intretinut. - Bucatarii supradimensionate: in apartamentul de bloc in care locuim, adesea luam masa in bucatarie. Faptul ca avem un loc de luat masa face ca in bucatarie sa nu mai fie nevoie sa inghesuim 6 persoane simultan sa ia cina. Zona de preparare a mancarii ocupa un spatiu de circa 5-7 mp.Daca la acesta adaugam totusi si un spatiu pentru servirea mesei, bucataria tot nu are multe motive sa depaseasca 12 mp. - Un numar mult mai mare de bai decat ar cere structura familiei. Adevarul este ca, desi pare civilizat ca fiecare dormitor sa aiba baie proprie, arareori este cu adevarat nevoie de mai mult de doua bai si un grup sanitar de servicu pentru 2-3 dormitoare. Sincer, in actualul apartamant, de cate ori a trebuit sa asteptam, batand step la usa pana cand cel dinauntru termina ce are de facut? Daca in baia actuala ar fi doua chiuvete, ne-am putea barbieri in timp ce sotia se spala pe dinti? - O mansarda, pentru cazurile in care, mai tarziu, se vom hotara sa o amenajam. Dupa amenajare, ne vom trezi cu un numar de 2-3 camere in plus care trebuie mobilate si intretinute si in care nici nu vom intra prea des. Daca deja avem 3 dormitoare, inca doua camere in mansarda nu isi prea au rostul, nu-i asa? Este adevarat ca mansardele au un farmec aparte, dar in aceste conditii de ce sa nu fie chiar 2 sau toate cele 3 dormitoare in mansarda? Diferenta de 1 metru in inaltime a casei, chiar poate sa duca la o diferenta de cost de circa 5000-10000 de euro. Daca la acestea punem la socoteala si cheltuielile ulterioare, de mobilare, calculele nu sunt deloc incurajatoare. Cum rationalizam necesarul de spatiu locuibil? In conditii normale, o abordare rationala ar fi raportarea la actuala unitate de locuit, fie ea apartament la bloc, sau o casa mai mica: - Ce incaperi in plus ne-ar trebui? - Ce incaperi ar trebui sa fie mai mari decat sunt cele pe care le folosim? - Ce legaturi functionale ar trebui create in locuinta actuala pentru a avea un confort mai mare? - Ce ne deranjeaza la locuinta actuala? - Cum va evolua familia in decurs de 10-20 de ani? Eliminarea spatiilor inutile si ierarhizarea spatiilor Astfel, eliminarea spatiilor inutile, in plus fata de cele deja eliminate urmand rationamentul de la punctul anterior, se poate constitui, intr-adevar, intr-un criteriu de performanta: - Eficientizarea schemei functionale si stabilirea functiunilor care trebuie realizate. - Ierarhizarea spatiilor: Tratarea mai generoasa a anumitor pise functionale cum ar fi camera de zi, locul de luat masa, a celor care adapostesc activitati comune si reducerea celor cele care adapostesc activitati individuale. - Eliminarea circulatilor inutile: holuri, coridoare care pot fi "inglobate" in spatii avand o functiune "utila". - Reducerea numarului de balcoane, logii, etc, in conditiile in care in curtea casei se poate amenaja o terasa la nivelul solului inconjurata de vegetatie, in aer liber, acoperita sau nu, dupa gustul fiecaruia. Limpezimea structurala Structura de rezistenta poate avea anumite costuri nu numai raportat la materialele folosite, ci chiar la geometria ei. Astfel, cele mai performante structuri sunt cele care permit o scurgere fireasca a eforturilor in plan vertical si disiparea lor in sol. Peretii de rezistenta sa fie unul peste celalalt, Numarul de console, sa fie cat mi mic posibil, geometria axelor sa fie rectangulara, etc. Ca principiu, orice "fantezie" structurala creste costul locuintei. Ierarhizarea finisajelor Compozitional, finisajele trebuie sa reflecte calitatea si importanta fiecarui spatiu in parte. Poate cel mai bun exemplu sunt casele vechi in care, fata de luxul uneori ostentativ al spatiilor reprezentative, cu picturi, profile acoperite cu foite de aur, coloane de marmura, lambriuri din esente scumpe, spatiile anexe erau tratate mai mult decat auster. Uneori un singur perete tratat deosebit decat restul casei poate aduce un aer de o extrema eleganta, numai prin proportii, culoare, textura, calitatea materialului. Un singur perete tratat cu o piatra frumoasa, costand de zeci de ori mai putin decat un singur finisaj scump folosit excesiv, poate face diferenta dintre un spatiu placut si unul costisitor si avand un impact uneori chiar invers. Anumite elemente de constructie sunt si vor ramane totusi scumpe: Suprafetele vitrate, de exemplu, sunt printre cele mai scumpe. Desi dorinta noastra de lumina ne poate indemna uneori sa cerem "ferestre mari, lumina, cat mai multa lumina", o casa facuta numai din tamplarie pvc este nu numai extrem de scumpa, dar si inconfortabila. Astfel, si aici este nevoie de ierarhizarea spatiilor vitrate: generoase la zonele de zi, cu orientari care sa lumineze realmente spatiul, realizare unor puncte suplimentare, a surselor secundare de lumina si pastrarea unui regim chiar zgarcit a spatiilor in care nu este nevoie de aceeasi suprafata vitrata. Corelarea elementelor de confort Pentru orice constructie este necesara asigurarea unui mod corect de realizare a elementelor de izolare termica si a hidroizolatiilor. Folosirea unor membrane scumpe nu inseamna ca nu vom avea infiltratii. Infiltratiile sunt eliminate prin dispunerea corecta a hidroizolatiilor, prin realizarea corecta a pantelor acoperisului, etc Izolatia termica, de asemenea, indiferent de materialul folosit, daca nu are darul de a elimina complet puntile termice, casa nu este ferita de igrasii. De asemenea, orientarea pieselor functionale fata de punctele cardinale, are un rol extrem de important. Chiar daca o incapere este bine incalzita, ea va fi neprimitoare daca soarele nu o va lumina corect. La fel, un sistem de conditionare a aerului, nu va putea evita senzatia nepl

Relieful si apele Romaniei

Conditiile climatice de ansamblu. La latitudinea tarii noastre, miscarea generala a maselor de aer atmosferic se produce, in mod obisnuit; de la vest spre est. Dezvoltarea unor centri barici - adica areale de mica si de mare presiune atmosferica (numite arii ciclonale si respectiv arii anticiclonale) - introduce modificari in aceasta deplasare si are ca, urmare aparitia unor fronturi de ploi sau schimbari termice, precum si modificari ale directiilor de propagare a curentilor de aer, in raport insa si cu unii factori locali.

Relieful, in primul rand prin altitudine, in al doilea rand prin orientarea catenelor muntoase, introduce modificari locale destul de insemnate: scaderi de temperatura in raport cu inaltimea si cresterea cantitativa a precipitatiilor la altitudini mai mari. Coridoarele de vale si depresiunile aduc devieri ale curentilor atmosferici, inversiuni de temperatura (cu geruri persistente iarna) sau, dimpotriva, incalziri ca urmare a efectului de foehn de la inceputul primaverii.

In latitudine, deoarece teritoriul tarii noastre se desfasoara doar pe cinci grade, diferentele termice nu sunt prea mari. Se inregistreaza. totusi o medie anuala cu peste 2C mai scazuta in nord fata de Campia Romana, din sud.

Marea Neagra, intrucat este inconjurata de mari intinderi continentale, exercita o influenta climatica redusa, ce se manifesta doar prin brize diurne si prin modificari termice pe o fasie ingusta la tarm (ierni relativ blande si veri lipsite de canicule).

Luat in ansamblu, climatul Romaniei este temperat-continental moderat, facand tranzitia intre cel al Europei de Vest, dominat de influente oceanice, al Europei de Est, continental accentuat (adesea excesiv), si al Europei Sudice, mediteranean, influente ajunse la noi peste culmi muntoase inalte. Acestea constituie conditii cu totul favorabile pentru vegetatia naturala si pentru o agricultura diversificata.

Caracteristicile elementelor climatice. Temperatura si precipitatiile sunt elemente determinante in aspectul starilor vremii, adica a situatiilor concrete ce se succeda zi de zi tot timpul anului. Pentru a defini anumiti indicatori sintetici, cu valabilitate mai indelungata; se folosesc mediile de temperatura, de precipitatii etc. Acestea ilustreaza caracteristicile climei.

Temperatura medie anuala scade usor in tara noastra de la sud (11C) spre nord (8,5C); dupa cum scade si in altitudine (6C la 1 000 m altitudine, 0C la peste 2 200 m). In iulie - luna cea mai calda din an temperatura medie este de 22-23 in Campia Romana. Aici zilele tropicale (adica cu temperaturi maxime de peste 30C) sunt in numar de 50-56 anual, fiind favorabile pentru coacerea cerealelor si a culturilor meridionale (orez, piersic). In ianuarie - luna cea mai rece - media termica variaza intre -2C in Campia de Vest, usor sub 0C pe litoral, -3C in Campia Romana si -4C in Campia Jijiei. Continentalismul termic relativ moderat al climatului tarii noastre rezulta din diferenta (amplitudinea) de 25-26 obtinuta intre media lunii celei mai clade si a celei mai reci in Campia Romana. Amplitudinea este mai redusa la munte, caci muntele are un rol moderator. Maximele si minimele absolute de temperatura in tara noastra au fost: -38,5C la Bod (Brasov), inregistrata la 25 ianuarie 1942, si 44,5C la statia meteorologica lon Sion (Braila), (la 10 august 1951 . Asemenea valori, sau apropiate lor, sunt numai intamplatoare, datorandu-se convergentei mai multor factori ocazionali.

Precipitatiile atmosferice scad in medie de la vest la est (630 mm in Campia de Vest, 500-600 mm in Campia Romana, sub 400 mm in Dobrogea), si cresc cu altitudinea. In tinuturile deluroase cad 600-800 mm precipitatii pe an, iar in muntii inalti peste 1 200 mm, ceea ce contribuie la buna alimentare a raurilor cu izvoarele in Carpati. Precipitatiile au la noi un regim neregulat. Valorile mentionate sunt medii multianuale. Sunt insa ani ploiosi in care, in acelasi loc, pot cadea precipitatii aproape duble si ani secetosi in care precipitatiile se injumatatesc. Studiul secetelor din tara noastra, mai frecvente in SE tarii, ca si neregularitatea ploilor au indicat ca necesare irigatiile, care s-au extins indeosebi in Campia Romana si Dobrogea (v. pag. 64).

Vanturile, determinate de circulatia generala a aerului deasupra Europei si de schimbarile centrilor barici, poarta denumiri intrate in limbajul comun: vantul de vest, aducator de precipitatii, crivatul, care bate iarna de la est sau nord-est, uneori de la nord, geros si uscat, austrul, o componenta mediteraneana, cald si uscat vara, ploios iarna. Mai sunt si vanturi locale ca: Vantul mare (in Depresiunea Fagarasului), brizele marine etc.

Regionarea climatica. Pe teritoriul Romaniei se diferentiaza trei etaje de clima: unul montan, racoros (2-6C), cu precipitatii abundente (700-1 200 mm) si vanturi puternice: unul de dealuri, mai cald (6-10C media anuala) .si precipitatii mai reduse, dar suficiente pentru vegetatia forestiera (500-700 mm); unul de campie, care cuprinde si zona dealurilor mici, cu medii termice ridicate (10-11C in Campia Romana si Dobrogea), dar cu precipitatii reduse si secete frecvente.

Pe fondul climatului temperat-continental, pe teritoriul tarii se propaga o serie de influente climatice exterioare, generate de masele de aer in miscare, barate de o parte sau de alta a Carpatilor. Astfel, s-au putut diferentia mai multe nuante ale climatului cu influente: I. oceanice, atenuate, in partea de NV si in partea centrala a tarii, cu un climat umed si moderat termic; II submediteraneene, in SV tarii, cu ploi de toamna si ierni blande; III. de tranzitie de la influente oceanice si submediteraneene la cele de ariditate, in partea central-sudica, cu precipitatii ce scad cantitativ spre est si temperaturi mai ridicate iarna; IV. cu influente de ariditate (influente est-europene), in Baragan si Podisul Moldovei, de continentalism accentuat, cu ierni foarte reci, veri fierbinti, cu secete frecvente; V. cu influente baltice in NE tarii, cu precipitatii bogate, iama cu temperaturi foarte scazute; VI. cu influente pontice, in lungul litoralului, cu ierni blande si veri calde; circulatia locala a maselor de aer sub forma , brizelor provoaca in perioada calda a anului moderarea temperaturii si cresterea umezelii aerului pe o fasie de 25-30 km departare de tarm.

APELE

Dunarea. Pentru tara noastra, Dunarea constituie una dintre componentele esentiale ale naturii locurilor. Ea colecteaza aproape intreaga retea de ape curgatoare (in afara catorva mici rauri dobrogene). Afluentii ei principali formeaza un fel de aureola in jurul cununei Carpatilor, iar afluentii de ordinul al doilea au directii radiale, ferastruind prin vai transversale muntii, fapt deosebit de favorabil cailor de comunicatie interioare.

Dunarea este cel mai important fluviu international din Europa, pe care o strabate de la vest la est, din apropierea Rinului pana la Marea Neagra. la intrarea in tara noastra are un debit mediu de 5960 [] datorita in buna parte aportului afluentilor mari pe care ii aduna in zona de convergenta hidrografica din apropiere de Belgrad (Drava, Tisa, Sava, Morava) care-i dubleaza debitul. Pe teritoriul tarii noastre, Dunarea parcurge 1 075 km si aduna o mare cantitate de ape, astfel ca la Patlageanca , inainte ca fluviul sa se desparta in bratele ce alcatuiesc, delta si sa-si rasfire apele pe numeroase garle, debitul mediu ajunge la 6 470 m3/s, egal cu cel al Volgai.

Pe teritoriul romanesc, Dunarea cuprinde patru sectoare cu caractere diferite. Defileul dintre Bazias si Orsova, odinioara cu mari dificultati in calea navigatiei (stanci in albie, curenti in vartej) a fost pus in valoare prin crearea marelui baraj de la Portile de Fier, unul dintre cele mai mari sisteme hidroenergetice si de navigatie (cu duble ecluze) din Europa. Sectorul Portile de Fier Calarasi, unde fluviul curge intr-o singura albie (doar cateva mari ostroave), Dispune de adancimi ce asigura un pescaj minim de 2 m (la ape mici). ,Sectorul Calarasi-Braila se caracterizeaza prin despartirea fluviului in doua brate ce inchid in interior doua incinte, pe vremuri cu mlastini, lacuri si paduri, in prezent indiguite, drenate si cultivate agricol. In aval de Braila este Dunarea maritima, cu adancimi mai mari, ceea ce asigura circulatia navelor maritime (peste 7 m pescaj). Navigatia in sectorul Deltei se face cu deosebire la varsarea in mare formand bara de la Sulina.

Raurile interioare. Dupa bazinele colectoare si locul de varsare, raurile interioare se impart in urmatoarele grupe:

1. Grupa de vest, avand colector Tisa, cuprinde Viseul si lza, principalele rauri ale Maramuresului, Somesul, cea mai mare apa a Transilvaniei de nord, care se alimenteaza atat din Carpatii Orientali prin Somesul Mare, cat si din Muntii Apuseni prin Somesul Mic unite la Dej; cand ajunge in campie, pe la Satu Mare, are un debit bogat care-i fixeaza locul al IV-lea intre raurile marii. Din Muntii Apuseni spre granita de vest curg Barcaul si cele trei Crisuri: Crisul repede ce trece, prin Oradea, Crisul Negru care dreneaza Depresiunea Beiusului si Crisul Alb ce strabate zona miniera de la Brad si apoi Depresiunea Zarandului. Ca volum de ape purtate sunt cam egale. Cel mai mare rau al Transilvaniei este insa Muresul, care izvoraste din Carpatii Orientali, de unde primeste si doi afluenti principali (Tarnavele), dar se alimenteaza si din Muntii Apuseni prin Aries si Ampoi, iar din Carpatii Meridionali prin Sebes si Strei. Ultimul afluent al Tisei este Bega care trece prin Timisoara. Este canalizat si navigabil.

2. Grupa de sud cuprinde afluentii directi ai Dunarii. Raurile mai mari sunt: Timisul, principalul rau al Banatului, Barzava, Carasul, Nera, Cerna, care se varsa in Dunare in dreptul localitatii Orsova, Jiul, care strabate cele doua principale bazine carbonifere ale tarii (cel de huila de la Petrosani si cel de lignit de la Rovinari-Motru) si zona industriala a Craiovei. EI are doi afluenti mari Motrul si Gilortul. Oltul, cu un traseu complex, ferastruieste mai multe defilee in munti (Tusnad, Racos, Turnu Rosu, Cozia). In lungul sau se afla o salba de lacuri de acumulare si hidrocentrale de circa 1 000 MW forta instalata, iar cursul sau inferior urmeaza sa devina navigabil. Din Muntii Fagarasului, Argesul isi aduna principalii sai afluenti, reuniti in manunchi aproape de Pitesti, in amonte de care se insira un mare sistem de lacuri si hidrocentrale. A doua mare. confluenta este la sud de Bucuresti, unde primeste Neajlovul si Dambovita. Lucrarile ce se executa in aval de Bucuresti vor face navigabil cursul inferior al Dambovitei: Ialomita, cu izvoarele in muntii Bucegi, traverseaza Campia Romana de la vest la est, inclusiv partea mai secetoasa. Baraganul, unde apele ei sunt folosite la irigatii, scazand astfel ca debit spre varsare. Principalul sau afluent este Prahova.

3. Grupa estica cuprinde doua rauri principale: Siretul, cel mai mare ca debit mediu dintre raurile tarii (222 m3/s), si Prutul, care, desi mai lung, are ape mai putine. Siretul aduna toate apele de pe versantul estic a) Carpatilor Orientali (Suceava, Moldova, Bistrita, cel mai mare dintre afluenti, Trotusul, Buzaul). Prutul are afluenti mici si regim de scurgere foarte variabil, de unde necesitatea construirii lacului de acumulare de Ia Stanca, langa Stefanesti, pentru alimentari cu apa si regularizarea cursului.

4. Grupa raurilor dobrogene cuprinde rauri putine si scurte, cu debite scazute in cea mai mare parte a anului. Mai importante sunt Telita, Taita si Casimcea, care se varsa in lacurile din lungul tarmului Marii Negre. In vestul Dobrogei sunt unele rauri mici care se varsa in Dunare.

Intrucat apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta pluviala (in foarte mica masura nivala sau subterana), acestea se caracterizeaza prin mari variatii de debit, consecinta a continentalismului climatic. La mari ploi torentiale, unele rauri au produs inundatii ca cele ale Somesului inregistrate in 1970 si 1975 sau cele ale Siretului din 1991. Indiguirile facute inlatura in mare parte acest pericol, protejand terenurile din vecinatate.

Lacurile. Acestea ocupa doar o suprafata de 1,1% din teritoriul tarii, dar au o importanta multipla, nu numai turistica (balneara), ci si piscicola. Cele mai mari lacuri sunt la tarmul marii, fie lagune ca Razim (415 km2), Golovita, Zmeica, Sinoie, iar mai la sud Siutghiol, cu apa dulce, fie limanuri maritime ca Techirghiol,. cu apa sarata si namoluri curative, ori Mangalia. Sunt si limanuri fluviatile de felul lacurilor Mostistea, Oltina s.a., la Dunare, sau Snagov si Caldarusani, la nord de Bucuresti, amenajate pentru agrement si sporturi nautice.

Din categoria lacurilor construite de om, traditionale sunt iazurile (ex. lacul Herastrau din nordul Bucurestiului), mai numeroase in Campia Moldovei (mai mare este iazul Dracsani din judetul Botosani) si in Campia Transilvaniei (lacul Geaca). S-au construit numeroase lacuri de acumulare de interes energetic, dar si pentru alimentari cu apa, regularizarea debitelor etc. Mai mari sunt izvorul Muntelui pe Bistrita (33 km2), Vidra pe Lotru, Vidraru, pe Arges, apoi altele pe Olt, pe Sebes, pe Siret etc. (v. harta de la p. 43).

Pe muntii inalti (Fagaras, Parang, Retezat, Rodna) sunt numeroase Jacuri glaciare, formate in excavatiile sapate de fostii ghetari cuaternari. In genere, acestea au dimensiuni mici, dar constituie elemente de atractie turistica. Unele au insa adancimi pana la 15-20 m (Podragul Mare si Balea in Fagaras, Galcescu in Parang, Bucura si Zanoaga in Retezat). Ca unicate, mentionam Lacul Sf. Ana, situat intr-un crater vulcanic langa Baile Tusnad, sau Lacul Rosu, format prin surparea in 1837, a unui pinten de munte, care a barat Valea 'Bicazului, mai sus de chei. In Baragan, datorita verilor calde si secetoase, se formeaza lacuri sarate, unele folosite balnear (Lacul Amara, Lacul Sarat).

Apele subterane. Acestea se impart in ape freatice, de mica adancime, influentate in mare masura de precipitatii, si ape de adancime, considerate captive, provenind prin infiltrari de foarte lunga durata din apele de suprafata, reimprospatarea lor facandu-se in cicluri seculare sau chiar geologice.

Apele freatice sunt, la munte, lipsite de continuitate si uneori mineralizate, fie prin gaze (de exemplu, borvizurile din estul Transilvaniei), fie prin saruri (folosite terapeutic). In calcare exista arii de discontinuitate sau dimpotriva de . mari acumulari, ca in partea centrala a Muntilor Apuseni sau in Banat. La limita Subcarpatilor cu muntii, sunt adesea intens saraturate. Sub depozitele loessoide sau aluvionare din campie apele se localizeaza, de asemenea, la adancimi relativ mari. In zonele bantuite de secete, cum este Baraganul, datorita evaporatiei intense de vara, ele antreneaza, in miscarea lor ascensionala, sarurile din stratele sedimentare, creand saraturi (cu acumulari de valoare balneara in unele locuri).

Apele de adancime se intalnesc numai in zonele extracarpatice si au adesea caracter ascensional sau artezian. In vestul tarii, cele din lungul faliilor din fundamentul marginal carpatic sunt termale, avand si unele saruri in continut (de pilda ape bicarbonatate-sulfurate la Baile Felix, 1 Mai, Tinca, Moneasa). La Oradea si imprejurimile ei sunt ape termale de adancime, bogate ca debite, folosite nu numai pentru bai, ci la termoficarea unor cartiere, la incalzirea serelor

. sau ca apa industriala: Apele termale continua si mai la sud, pe toata bordura Campiei de Vest, pana la Arad si Timisoara, iar la nord, pana la Satu Mare. Se pune problema folosirii lor in scopuri, energetice.

Marea Neagra. Avandu-si originea in vechea rnare sarmatica, mult mai intinsa, Marea Neagra are o suprafata de 462 535 km2 (impreuna cu Marea Azov). Este o mare de tip continental, legandu-se prin stramtori (Bosfor si Dardanele) cu Mediterana, iar de acolo cu intreg Oceanul Planetar. Are putine insule, iar ca peninsule cea mare mare este Crimeea. Originalitatea Marii Negre consta in lipsa curentilor verticali, care ar asigura patrunderea aerului in adanc. Aceasta explica existenta a doua straturi de apa: unul din adanc, ceva mai sarat (22%0), neaerat, ceea ce pricinuieste acumularea de gaze toxice (H₂S), fiind lipsit de vietuitoare; altul la suprafata (circa 180 m grosime), alimentat cu ape fluviale, deci mai dulce (doar 17-18% salinitate), influentat de factorii climatici. Numai in cel superior se dezvolta fauna. In nord-vestul marii, deci in dreptul tarii noastre, platforma continentala, cu adancimi reduse, face ca bogatia faunei sa fie mai mare. .

In Marea Neagra s-au identificat doua feluri de curenti: unul de descarcare a apelor sarate din Mediterana prin Bosfor in Marea Neagra si, invers, de compensare prin transferul pe la suprafata al apelor mai putin sarate din Marea Neagra spre Mediterana; altul este un curent de suprafata, cu traseu circular, provocat de vanturi. Acesta din urma nu este continua si nici permanent, cum se credea mai demult, ci numai ocazional. In dreptul tarmului romanesc are un traseu NE-SV. Lui i se datoreste impingerea aluviunilor fluviale si a nisipurilor marine paralel cu tarmul si construirea de cordoane litorale care au inchis laguna Razim (in antichitate golf marin) si limanurile de la gurile vailor dobrogene. In sistemul de cordoane litorale conjugate s-au format in vremuri - mai departate grindurile maritime din Delta.

Pe tarmul romanesc al Marii Negre, lung de 244 km, principalul port este - Constanta, cu incinta portuara construita prin diguri in larg. Insemnatate portuara mai au Mangalia in sud si Sulina in nord.