SISTEMATIZAREA TERITORIULUI

SISTEMATIZAREA TERITORIULUI

1. OBIECTUL SISTEMATIZARII

Sistematizarea sau amenajarea se ocupa cu organizarea si modelarea complexa a structurilor teritoriale si ale localitatilor, in scopul asigurarii cadrului optim necesar desfasurarii activitatilor umane.

Sistematizarea s-a nascut ca o consecinta a intensificarii gamei de solicitari privind edificarea cadrului material si spiritual al societatii, si are trei ramuri importante:

¾ sistematizarea teritoria1a ¾ sistematizarea rurala ¾ sistematizarea urbana

Prima ramura este concretizata prin planurile de amenajare a teritoriului iar urmatoarele doua prin planurile de urbanism.

Fig.1 Schema evolutiei notiunilor de sistematizare C- sfera initiala a constructiilor; A- arhitectura, desprinsa din sfera constructiilor; U-urbanismul, desprins din sfera arhitecturii; S-sistematizarea, reprezentand o dezvoltare a urbanismului si care cuprinde: T-sistematizarea teritoriala, Usistematizarea localitatilor urbane si R-sistematizarea localitatilor rurale; 1- continuitate; 2-desprinderea unei noi activitati; 3-amplificarea sferei de cuprindere

In conformitate cu prevederile legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, activitatea in acest domeniu la nivel national este coordonata de Guvernul Romaniei, care stabileste in raport cu directiile Programului de guvernare, anumite programe prioritare, linii directoare si politici sectoriale.

2 CARACTERISTICI ALE ASEZARILOR RURALE

Spatiul rural in general nu este afectat de industrializare si urbanizare decat intr-o masura redusa, si are anumite caracteristici care ii dau individualitate, in ceea ce priveste structura economica, populatia, cultura, viata sociala.

Asezarile rurale sunt caracterizate in principal de faptul ca locuitorii traiesc in gospodarii individuale si se ocupa in principal cu agricultura. Exploatatiile agricole care au ca obiectiv productia agricola propriu-zisa sunt de mai multe feluri, dupa cum urmeaza:

¾ exploatatii agricole privat-familiale ¾ exploatatii agricole asociative (asociatii familiale) ¾ exploatatii agricole de tip societate comerciala ¾ exploatatii agricole de stat ¾ institute si statiuni de cercetari agricole

In Romania exista peste 13.000 de sate, insa majoritatea lor au o echipare tehnico-edilitara si dotare social-culturala mult mai scazuta decat a localitatilor urbane.

Situarea in teritoriu, forma, marimea si structura satelor corespunde caracterelor geografice locale (sate de campie, deal sau munte) metodelor de cultivare a solului si de crestere a animalelor, precum si de necesitatile de aparare pe care le-au avut in decursul istoriei.

Astfel, satele din Romania pot fi clasificate in cateva mari categorii: ¾ dupa forma: poligonale, areolare, tentaculare, alungite ¾ dupa structura: adunate, rasfirate, risipite, insiruite ¾ dupa reteaua stradala: cu retea de strazi geometrica (de obicei rectangulara), cu retea de strazi

neregulata, cu retea mixta; mai exista si sate liniare, cu un singur drum care strabate satul.

Satele de campie sunt de regula poligonale sau areolare; satele de deal, au in general forme tentaculare sau alungite cu o structura rasfirata sau insiruita si o retea de strazi neordonata. Satele din zonele montane nu au o forma definita datorita structurii lor risipite, iar trama stradala este inlocuita de o retea de poteci de acces la gospodariile izolate. In zonele de exploatari miniere sau forestiere, exista sate de munte cu o structura adunata, uneori chiar compacta, cu strazi ce urmaresc formele de relief pentru a evita pantele exagerate. Aceste caracteristici ale satelor din Romania au un efect de majorare a costului investitiilor de echipare a satelor cu lucrari tehnico edilitare cum ar fi alimentarea cu apa si canalizarea.

Parcelele pentru locuinte in mediul rural sunt destinate constructiilor individuale izolate, avand dezvoltat si un spatiu pentru gospodarie, cresterea animalelor sau gradinarit. Din acest motiv parcelele in mediul rural au dimensiuni mai mari, ce circa 1000.1500 mp. Terenul de constructie in mediul rural are pretul de 5.10 ori mai mic decat in mediul urban.

Sistematizarea rurala se refera atat la sistematizarea localitatilor rurale, sate) cat si la amplasarea centrelor de productie vegetala sau zootehnica.

Elementele determinante pentru proiectarea schitei de sistematizare a satului sunt: ¾ functia dominanta in perspectiva, in raport cu dezvoltarile economice prevazute in zona ¾ pozitia pe care o are in ierarhia sistemului de localitati in care se integreaza ¾ populatia de perspectiva, apreciata pe baza profilului social-economic, elaborat in prealabil in

cadrul studiului de sistematizare ¾ nivelul de dotare ¾ echiparile edilitare necesare a fi realizate (alimentare cu apa, canalizari, etc.)

Fig.2-Tipuri caracteristice de sate din Romania: A-sat deforma poligonala structura adunata si cu o trama stradala geometrica (aproape rectangulara); B-sat de forma poligonala, cu structura rasfirata si o retea stradala mixta (partial rectangulara, partial neordonata; C-sat deforma tentaculara, cu structura adunata; D-sat deforma alungita, cu structura insiruita in lungul unei singure strazi (de regula drum comunal sau judetean); E-sat de forma areolara, structura adunata si o retea de strazi neordonata; F-sat mic (catun) tipic de munte, cu o structura risipita.

Fig. 3 Varianta a schitei de sistematizare a unei localitati rurale 1-limita vatra propusa; 2-locuinte individuale parter; 3-locuinte individuale P+1; 4-locuinte multifamiliale; 5- dotari politico-administrative, social culturale, comerciale; 6-plantatii (zone verzi); 7-cimitir; 8-zone pentru productie agricola; 9zone pentru productie industriala; 10-drum national; 11-drum comunal si de exploatare; 12-strada principala; 13-strada colectoare, principala si secundara; 14-strada colectoare perimetrala; 15-strada secundara; 16-lac de acumulare; 17-teren de sport; 18-zona de extindere

3 PLANURILE DE AMENAJARE A TERITORIULUI

Ministerul Transporturilor, Turismului si Locuintei este organul specializat al Guvernului in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului, calitate in care elaboreaza si implementeaza strategia nationala, coordonand aceasta activitate la nivel national. In acest sens sunt elaborate studii, planuri, programe si proiecte care asigura armonizarea la nivelul teritoriului a politicilor economice, sociale, ecologice si culturale, in vederea asigurarii echilibrului in dezvoltarea durabila a diferitelor zone ale tarii.

Planurile de amenajare a teritoriului in conformitate cu Legea 50/1991 si 350/2000 sunt urmatoarele: ¾ planul de amenajare a teritoriului national (PATN) si planul de amenajare a teritoriului regional

(PATR) ¾ planul de amenajare a teritoriului zonal (PATZ) ¾ planul de amenajare a teritoriului judetean (PATJ) ¾ planul de amenajare a teritoriului interorasenesc sau intercomunal (PATI) ¾ planul de amenajare a teritoriului municipal, orasenesc sau comunal (PATL)

Ministerul Transporturilor, Turismului si Locuintei are in atributie si elaborarea Regulamentului General de Urbanism (RGU).

Planul de amenajare a teritoriului national si regional ofera suportul dezvoltarii complexe si durabile a teritoriului national si regional, reprezentand contributia specifica a tarii noastre la dezvoltarea spatiului european si premiza inscrierii in dinamica dezvoltarii economico-sociale europene.

Pana in prezent in cadrul PATN au fost elaborate urmatoarele sectiuni:

¾    Caile de comunicatie-se refera la dezvoltarea infrastructurii cailor de comunicatii urmarind punerea in valoare a conditiilor favorabile pe care le ofera pozitia geografica a Romaniei.

¾    Resursele de apa-se refera la gospodarirea rationala a resurselor de apa, amenajarea bazinelor hidrografice, elaborarea de programe intersectoriale care sa asigure reconstructia ecologica a resurselor vitale de apa.

¾    Zonele protejate-se refera la zonele naturale si construite care prezinta importanta nationala si internationala, constituind premisa concentrarii actiunilor de reabilitare, conservare si protejare.

¾    Reteaua de localitati-se refera la principiile fundamentale care stau la baza dezvoltarii structurii retelei de localitati si la ierarhizarea pe ranguri a localitatilor existente, definirea nivelului de echipare a fiecarei categorii in vederea initierii unor politici de dezvoltare si stimulare a competitivitatii.

¾    Zone de risc natural-identifica zonele de risc natural in interiorul carora exista un potential de producere a unor fenomene naturale distructive cum ar fi: cutremure, alunecari de teren, inundatii. Se face o clasificare a acestora in functie de gravitatea fenomenelor care se produc si a consecintelor.

In ceea ce priveste Planurile de Amenajare a Teritoriului Regional, acestea sunt in curs de elaborare, la ora actuala fiind realizat un studiu-pilot pentru regiunea Nord-Est. Acestea se refera la teritoriile care compun o anumita regiune.

Planurile de amenajare a teritoriului zonal stabilesc atributiile administratiei publice judetene si locale in vederea solutionarii unor probleme specifice zonale, referitoare la zonele frontaliere sau interjudetene.

Planul de amenajare a teritoriului judetean reprezinta expresia spatiala a programului de dezvoltare economica si sociala a judetului. Are un caracter director, urmarind coordonarea si armonizarea dezvoltarii unitatilor administrative si teritoriale componente. PATJ se coreleaza cu PATN si PATZ, cu programele sectoriale si cu alte programe de dezvoltare. Prevederile PATJ devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului si urbanism care le detaliaza, deoarece contine programe de masuri pe termen scurt si mediu care pot fundamenta proiectele de dezvoltare judeteana si regionala Fiecare judet trebuie sa detina PATJ si sa-l reactualizeze periodic la 5-10 ani, in functie de politicile si de programele de dezvoltare a judetului.

4 PLANURILE URBANISTICE

La nivel local, amenajarea urbana si rurala, se concretizeaza prin proiecte de sistematizare realizate in scopul rezolvarii unor probleme ca:

¾    delimitarea judicioasa a perimetrului construibil a unei localitati in raport cu functiunile si marimea

acesteia ¾ zonificarea terenului cuprins in teritoriul construibil ¾ determinarea amplasamentelor centrelor de productie agricola sau industriala astfel incat sa nu

stanjeneasca dezvoltarea ulterioara a localitatii ¾ organizarea centrului civic al orasului, comunei sau satului care sa grupeze principalele dotari

administrative, social-culturale ¾ realizarea unei retele corespunzatoare de drumuri, strazi, alei ¾ echiparea treptata cu lucrari edilitare in raport cu evolutia importantei si marimii localitatii

(alimentari cu apa, canalizare, etc.)

In functie de conditiile specifice, amenajarea localitatilor urbane si rurale mai rezolva probleme referitoare la: ¾ asigurarea zonelor de agrement si a zonelor cu plantatii de protectie ¾ analiza posibilitatilor de evitare si atenuare a actiunilor daunatoare pentru mediul inconjurator,

produse in principal de complexele zootehnice ¾ pastrarea sau crearea unei expresii arhitecturale specifice

Modul de realizare a planurilor urbanistice si de amenajare a teritoriului este prezentat in tabelul l. Din acest tabel se observa ca pentru dezvoltarea durabila si eficienta a fiecarei localitati sunt necesare urmatoarele categorii de documentatii: ¾ planul urbanistic general (PUG) ¾ planul urbanistic zonal (PUZ) ¾ planul urbanistic de detaliu (PUD)

Planul urbanistic general al unei localitati, este documentatia care stabileste obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare pentru o localitate existenta pentru o perioada determinata de timp, pe baza analizei multicriteriale a situatiei existente. Este initiat de Consiliul Judetean sau Consiliul Local pentru teritoriul intravilan al localitatii, in corelare cu teritoriul sau administrativ si este realizat de catre un proiectant autorizat in urma unei licitatii sau prin comanda directa.

Prin intravilan se intelege suprafata terenului pe care sunt amplasate principalele functiuni si constructii ale unei localitati: zone de locuit, zone industriale, institutii social-culturale, transporturi, depozite, spatii plantate si de agrement, etc. Unele functiuni specifice oraselor, pot fi amplasate in afara intravilanului, adica in extravilan, de exemplu: zonele de agrement, aeroporturile, industriile cu emanatii nocive, statii de captare a apei potabile, statii de epurare a apelor uzate, etc.

Perimetrul construibil al unei localitati este o linie conventionala care delimiteaza suprafata orasului sau satului, in interiorul careia sunt grupate toate categoriile de constructii si instalatii aferente.

Odata realizat si aprobat PUG-ul capata valoare juridica, constituindu-se in act de autoritate al administratiei publice locale. Pe baza PUG se elibereaza apoi toate certificatele de urbanism, si autorizatiile de construire.

Planul urbanistic zonal este documentatia care stabileste obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare pentru o zona din localitate pe o perioada determinata, pe baza analizei multicriteriale a situatiei existente. Se intocmeste in corelare cu teritoriul localitatii pentru: ¾ zona centrala ¾ zonele de locuit ¾ zonele cu activitati economice ¾ zonele protejate ¾ zonele de agrement

Se initiaza si executa la fel ca si PUG, iar dupa aprobare constituie act al administratiei publice locale pe baza caruia se elibereaza certificatele de urbanism si autorizatiile de constructie.

Planul urbanistic de detaliu este documentatia prin care se stabilesc conditiile de amplasare si executare, pe un teren dat, a unui obiectiv sau a unui grup de obiective. Se intocmeste in functie de vecinatatile terenului respectiv si in concordanta cu PUZ si PUG, cuprinzand elemente ce stau la baza intocmirii documentatiei pentru obtinerea autorizatiei de construire si anume: ¾ dimensionarea, functionalitatea si aspectul arhitectural al constructiilor ¾ integrarea si armonizarea noilor constructii cu cele existente ¾ rezolvarea circulatiei oamenilor si vehiculelor in zona ¾ echiparea cu utilitati edilitare (apa, canal, electricitate etc.)

Competentele de avizare si aprobare a documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului sunt prezentate in tabelul     1.

5 CERTIFICATUL DE URBANISM SI AUTORIZATIA DE CONSTRUCTIE

Certificatul de urbanism este actul emis de Consiliul Local prin care se fac cunoscute persoanei care doreste sa execute anumite lucrari de constructii (de tip agricol, industrial sau civil) conditiile legale din punct de vedere juridic, economic si tehnic in care aceasta constructie se poate realiza. Certificatul de urbanism trebuie sa confirme ca lucrarile ce urmeaza a fi executate sunt in acord cu planurile de amenajare a zonei respective. Conform legii, autorizatia de constructie nu poate fi obtinuta fara certificatul de urbanism. Solicitantul poate fi o persoana fizica sau juridica.

Autorizatia de constructie constituie actul de autoritate al administratiei locale pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea constructiilor. Autorizatia de constructie este necesara pentru lucrari de construire, reconstruire, reparare, modificare a cladirilor de orice fel, situate in intravilan sau extravilan.

Pentru obtinerea autorizatiei de constructie solicitantul trebuie sa depuna o documentatie formata din: ¾ certificat de urbanism pentru imobilul in cauza ¾ dovada titlului de proprietate sau concesionare asupra terenului pe care se va construi obiectivul

(extras de carte funciara actualizata in termen de 30 zile) ¾ proiectul pentru autorizatia de constructie (PAC).

6 PROIECTUL PENTRU OBTINEREA AUTORIZATIEI DE CONSTRUCTIE (PAC)

Proiectul pentru obtinerea autorizatiei de constructie trebuie sa contina urmatoarele parti importante, indiferent de tipul constructiei propuse a se executa: ¾ partea de arhitectura ¾ partea de structura de rezistenta

Pe langa acestea, trebuie sa contina si avizele specificate in Certificatul de urbanism, cum ar fi: ¾ aviz geotehnic se refera la stratificatia terenului de fundare si contine recomandari privitoare la sistemul de fundare ce trebuie adoptat ¾ avizul furnizorilor de utilitati alimentare cu apa, canalizare, energie electrica si termica, gaze, telefon, drumuri, etc. ¾ avize de amplasament se refera la pozitia constructiei fata de alte constructii si se elibereaza de MApN, MLPTL, MCT, MM, etc. Proiectul se depune la comisia de urbanism a primariei localitatii pe raza careia se va executa constructia.

Partea de arhitectura trebuie sa cuprinda un memoriu tehnic justificativ al solutiei arhitectonice alese precum si urmatoarele piese desenate: ¾ portiunea din planul localitatii sau zonei cu indicarea terenului pe care se va construi ¾ planul de situatie la una din scarile 1:200, 1:250, 1:500, 1: 1000 etc. ¾ planurile orizontale pentru toate nivele (subsol, demisol, parter, etaje) ¾ sectiunile verticale, transversale si longitudinale ¾ fatadele N, S, V, E Suprafata construita-este suprafata ocupata la sol de constructie; se masoara pe dimensiunile perimetrului exterior al constructiilor, la nivelul solului; suprafata construita raportata la suprafata terenului reprezinta un indicator de eficienta a utilizarii acestuia, urmarit in detaliile de sistematizare Suprafata utila-este o parte a suprafetei desfasurate a unei cladiri sau a unui ansamblu de cladiri, care, in functie de destinatia acestora, poate cuprinde:

¾ suprafata tuturor camerelor si a dependintelor in cazul locuintelor; ¾ suprafata salilor de desfacere, a depozitelor de mana, a camerelor de proba in cazul unitatilor comerciale; ¾ suprafata salilor de consumatie, a laboratoarelor si a celorlalte incaperi pentru productie si depozitare la unitatile de alimentatie publica; ¾ sala de primire a comenzilor, depozitele de material marunt, camerele de depozitare a obiectelor

confectionate sau reparate, etc., in cazul unitatilor de prestari servicii Suprafata (aria) desfasurata-indicator urbanistic, obtinut prin insumarea suprafetelor construite ale nivelurilor supraterane ale tuturor cladirilor, indiferent de destinatie, amplasate pe un teritoriu precis delimitat (ansamblu de locuinte, zone functionale ale localitatilor, perimetru construibil, etc.). Se calculeaza pentru cladiri cu aceeasi destinatie sau cu destinatie diferita si se exprima in m

Partea de structura de rezistenta trebuie sa cuprinda un memoriu tehnic justificativ al solutiei structurale care s-a ales, un breviar de calcul, precum si urmatoarele piese desenate: ¾ plan fundatii ¾ detalii de fundatii ¾ plan armare plansee ¾ plan centuri ¾ plan sarpanta

Dupa eliberarea autorizatiei de constructie, beneficiarul va solicita proiectantului sa realizeze un proiect de executie, pe baza caruia se va realiza obiectivul respectiv.