CUPRINS CAPITOL A - PIESE SCRISE

I. DATE GENERALE

1.1. Denumirea obiectului de investi ie 1.2. Amplasamentul

1.3. Titularul investi iei

1.4. Beneficiarul investi iei   

1.5. Elaboratorul studiului

II.INFORMA II GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.1. Situa ia actuala i informa ii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului 2.2. Descrierea investi iei

2.2.a. Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investi ii pe termen lung

2.2.b. Scenariile tehnico-economice b1) Scenariile propuse b2) Scenariul recomandat de elaborator b3) Avantajele scenariului recomandat

2.2.c.Descrierea constructiva, func ionala i tehnologica

2.3. Date tehnice ale investi iei

2.3.a. Zona i amplasamentul

2.3.b. Statutul juridic al terenurilor ce urmeaza a fi ocupate

2.3.c. Situa ia ocuparii terenurilor

2.3.d. Studii de teren   

2.3.e. Caracteristicile principale ale construc iilor din cadrul obiectivului de

Investi ii   

2.3.f. Situa ia existenta a utilita ilor i analiza de consum

2.3.g. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului

2.4. Durata de realizare i etapele principale; graficul de realizare a investi iei

III.COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTI IEI

3.1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general

3.2. E alonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investi iei

IV. ANALIZA COST-BENEFICIU

4.1. Identificarea investi iei i definirea obiectivelor

4.2. Analiza op iunilor

4.3. Analiza financiara   

4.4. Analiza economica   

4.5. Analiza de sensitivitate

4.6. Analiza de risc   

V. SURSELE DE FINAN ARE A INVESTITIEI

VI.ESTIMARI PRIVIND FOR A DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTI IEI

6.1. Numar de locuri de munca create in faza de execu ie

6.2. Numar de locuri de munca create in faza de operare

VII. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTI IEI   

VIII.AVIZE I ACORDURI DE PRINCIPIU

CUPRINS CAPITOL B - PIESE DESENATE

CAPITOL A: PIESE SCRISE

DATE GENERALE

Studiul de Fezabilitate a fost intocmit in conformitate cu prevederile H.G. nr. 28/9.01.2008 privind aprobarea "Continutului cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii"

Denumirea obiectivului de investitii

'Infiintare retea de canalizare si statie de epurare in comuna Gura Vitioarei, Judetul Prahova' - faza Studiu de Fezabilitate

Amplasamentul

Constructiile propuse in prezenta documentatie sunt amplasate in comuna Gura Vitioarei, judetul Prahova

Titularul investitiei

Comuna Gura Vitioarei, judetul Prahova

Beneficiarul investitiei

Comuna Gura Vitioarei, judetul Prahova

Elaboratorul studiului de fezabilitate:

S

INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului

Date generale

Comuna Gura Vitioarei este o unitate teritorial - administrativa din Romania, situata in partea de nord a judetului Prahova, pe drumul national DN1A, la 28 km de municipiul Ploiesti, in vecinatatea orasului Valenii de Munte.

In prezent, comuna este compusa din satele Gura Vitioarei, Bughea de Jos, Poiana Copaceni, Fagetu si Fundeni.

Teritoriul administrativ al comunei Gura Vitioarei are urmatoarele vecinatati:

in partea de nord - nord - est cu orasul Valenii de Munte;

in partea de est cu comuna Predeal Sarari;

in partea de sud - est cu comuna Gornet;

in partea de sud cu comuna Magurele;

in partea de nord cu comuna Teisani;

in partea de vest cu comuna Varbilau.

Conform minutei incheiate cu primaria comunei Gura Vitioarei, numarul consumatorilor casnici in satele Fagetu si Fundeni atinge 2090 persoane (740 in satul Fundeni si 1350 in satul Fagetu) repartizati in cca. 650 gospodarii (230 in satul Fundeni si 420 in satul Fagetu), iar numarul consumatorilor publici atinge 428 persoane. Se precizeaza ca in cadrul consumatorilor publici au fost luati in considerare personalul institutiilor administrative, angajatii unitatilor social - culturale si economice, elevii si prescolarii de pe teritoriul localitatii.

Vegetatia: este specifica zonei de deal, fiind predominante padurile de foioase.

Relieful: teritoriului comunei este caracterizat de dealuri si este strabatut de raul Teleajen in partea de est si de paraul Bughea in partea de vest , parau care se varsa in raul Teleajen la iesirea din satul Fagetu. Este dominat de culmi prelungi , mai domoale sau mai abrupte, datorate fragmentarii reliefului de catre vai adanci.

Clima: este specifica depresiunilor subcarpatice, cu o nuanta aparte pentru Valea Teleajenului. Temperatura medie anuala are valori cuprinse intre 9C si 10C cu o medie de -3,5 C in luna ianuarie si +19.5 C in luna iulie. Valoarea medie a precipitatiilor anuale este de 750 mm.

Industria: Rezervele de nisip curatos de pe raza comunei pot fi exploatate prin amenajarea unor balastiere sau chiar fabrici de materiale de constructii; o resursa importanta, neexploatata suficient, este petrolul.

Turism: Dintre atractiile turistice locale se remarca, pe langa peisajul deosebit si aerul nepoluat, monumentul istoric "Hanul Rosu" si bisericile din localitatile comunei.

Agricultura: Suprafata cultivata cu cereale este de cca. 900 ha, cultivandu-se in special porumb si grau. Se preteaza reliefului, solului si climei de pe raza comunei culturile de cartofi. Pentru rentabilizarea muncii in cultivarea terenurilor, sunt necesare investitii in dotarea cu masini si utilaje performante de lucru, cu centre de colectare, prelucrare si valorificare a produselor vegetale (mori de cereale, linii de panificatie s.a.). Cele peste 20 ha de pasune si 100 ha de fanete naturale recomanda investitii in amenajarea unor ferme sau microferme de crestere organizata a animalelor, dotate cu tehnologii moderne de lucru si cu centre de colectare, prelucrare si valorificare a produselor animale: carne, lapte, lana, piei s.a. (centre de abatorizare, prelucrare a laptelui).

Suprafata acoperita cu plantatii de pomi fructiferi este de 900 ha, existand posibilitatea amenajarii unor noi plantatii. Sunt necesare tehnologii moderne de lucru dar si centre de colectare si prelucrare a fructelor (fabrici de sucuri naturale, fabrici de conservare a fructelor, distilerii s.a.). Se pot amenaja in localitatile comunei ferme de crestere a pasarilor, dotate cu centre de prelucrare a produselor avicole. De asemenea, se pot realiza investitii in ferme de melci, de struti, de iepuri, de fazani, pauni s.a., in care sa fie angrenata forta de munca de pe plan local. Zonele de padure din comuna acopera o mare parte din suprafata comunei si asigura suficiente cantitati de plante medicinale, fructe de padure si ciuperci, incat sa faca necesara amenajarea unui centru de colectare, prelucrare si valorificare a acestora.

Alimentare cu apa:

Comuna Gura Vitioarei dispune in prezent de mai multe sisteme de alimentare cu apa dintre care unul deserveste satele Fagetu si Fundeni. Raportat la cerinta actuala de apa acesta este subdimensionat, nu acopera in totalitate trama stradala iar pe traseul acestuia nu exista retea de canalizare menajera. Se mentioneaza faptul ca acolo unde nu exista retele de alimentare cu apa, apa potabila este preluata din fantani si izvoare din panza freatica, puternic influentata de regimul precipitatiilor, care nu asigura conditiile de potabilitate prevazute de normativele in vigoare.

In perioada de seceta nivelul apei freatice scade ducand la lipsa apei potabile din fantanile individuale, ceea ce poate duce la aparitia bolilor hidrice.

Infrastructura drum:

Reteaua stradala a comunei Gura Vitioarei prezinta mai multe tipuri de sisteme rutiere, imbracaminti asfaltice, pietruiri si drumuri de pamant, aflate in diverse stari de viabilitate, de la "buna" si o parte din strazile si drumurile locale reabilitate, pana la "mediocra" si "rea" pentru celelalte drumuri si strazi. Satul Gura vitioarei este strabatut de drumul national DN1A Bucuresti - Cheia.

Retea de canalizare:

In prezent, in comuna Gura Vitioarei nu exista sistem centralizat de canalizare.

Apele uzate menajere de la locuintele si obiectivele social-culturale se evacueaza in bazine vidanjabile, o mare parte folosind latrine uscate.

Dispunerea constructiilor de colectare a apelor reziduale in incinta proprietatilor, respectiv in spatiile imobiliare face dificil accesul utilajelor de vidanjare ceea ce conduce deseori la situatii de deversare a dejectiilor la suprafata terenului pe proprietati.

In procesul de fermentare si descompunere a dejectiilor se produc astfel mirosuri pestilentiale. De asemenea, infiltrarea apelor uzate menajere in pamant conduce la infestarea stratului acvifer freatic.

Apele pluviale din zona sunt evacuate liber la suprafata terenului in cursurile de apa ce strabat teritoriul comunei.

Dezvoltarea centrelor populate implica cresterea gradului de confort al populatiei si consumul unor cantitati sporite de apa.

Conform PUG, asigurarea evacuarii apelor uzate menajere se inscrie in randul problemelor majore, acute si dificil de rezolvat.

Acest element, precum si cresterea gradului de urbanizare, ridica probleme deosebite din punct de vedere al asigurarii salubritatii centrelor populate si al evacuarii apelor rezultate de la folosinte.

Actualmente se pune din ce in ce mai mult in lume problema protectiei calitatii resurselor de suprafata, atat pentru asigurarea necesarului de apa, cat si pentru protejarea sanatatii locuitorilor.

Astfel in centrele populate, rezulta zilnic cantitati importante de deseuri de natura organica sau minerala.

Toate aceste deseuri, in special cele de natura organica, precum si cele nocive de natura minerala constituie un pericol pentru sanatatea oamenilor.

Murdariile polueaza aerul, solul, apa si contituie un focar de infectie in care se dezvolta bacterii patogene, cum sunt cele de tifos, dizenterie, tuberculoza.

In scopul protectiei sanatatii oamenilor, toate deseurile care se produc, trebuie sa fie evacuate cat mai rapid si neutralizate in conditii care sa asigure distrugerea lor si reducerea efectului lor daunator, in limitele admise de normele igienico-sanitare.

Avand in vedere Strategia de dezvoltare durabila a comunei, prevederile din PUG, normele de mediu, potentialul comunei de a se dezvolta si necesitatea imbunatatirii calitatii vietii locuitorilor, se propune realizarea unui sistem centralizat de canalizare menajera.

In conformitate cu Anexa nr 11 la Ghidul solicitantului pentru Masura 322 din PNDR - "Lista localitatilor rurale din regiunile cu grad de saracie ridicat", comuna Gura Vitioarei este identificata cu rata de saracie de 37.7%

Conform aceluiasi Ghid, Anexa nr.7 - " Lista populatiei echivalente", comuna Gura Vitioarei , jud. Prahova are o populatie echivalenta de 6468 locuitori.

In cazul in care entitatile responsabile cu dezvoltarea comunei nu ar intreprinde activitatile necesare pentru constructia unui sistem centralizat de canalizare si a unei statii de epurare a apelor uzate, exista riscul intensificarii problemelor economice si sociale la nivelul comunitatii .

In plus, exista riscul imposibilitatii realizarii proiectelor pe termen lung, proiecte ce ar contribui la dezvoltarea si modernizarea infrastructurii si la dezvoltarea economiei comunei.

Asadar, pe plan tehnic, aceasta alternativa conduce cu siguranta la aparitia unor stari nefavorabile cu o incidenta ridicata la nivelul comunitatii.

In ceea ce priveste restrictiile de mediu si cele de ordin legislativ, aceasta alternativa, datorita efectelor sale, conduce la o neconformare la aceste restrictii.

Directiva nr.91/271/EEC privind epurarea apelor uzate a fost transpusa in legislatia romaneasca prin Hotararea de Guvern nr.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare a apelor uzate in mediul acvatic.

Planul de actiune la nivel national privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate prevede realizarea retelelor de canalizare pana in 2022 pentru toate aglomerarile intre 2.000 si 15.000 l.e.

Pe plan economic, alternativa de a nu face nimic va atrage dupa sine marirea costurilor legate de gestionarea apelor uzate, atat la nivelul solicitantului - Comuna Gura Vitioarei - cat si la nivelul populatiei locale .

S-au luat de asemenea in considerare sanctiunile materiale ce vor trebui suportate de comunitate in baza Hotararii nr. 138/1994 emisa de Guvernul Romaniei privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor in domeniul apelor.

La aceste aspecte sociale si financiare negative se adauga si faptul, poate mult mai important intrucat afecteaza multe alte comunitati, ca vor continua sa se deverseze in raul Teleajen, ape menajere cu poluanti ce depasesc cu mult limitele admise de NTPA 001.

Pentru comuna Gura Vitioarei, care aspira la ocuparea unui loc de frunte in gradul de atractivitate rural, conservarea capitalului natural si asigurarea standardelor de calitate europeana a vietuirii pentru localnici si pentru potentialii turisti devin prioritati ale strategiei de dezvoltare durabila a judetului.

Tinand cont de situatia existenta si de prioritatile de dezvoltare ale comunei Gura Vitioarei, realizarea unui sistem centralizat de canalizare si realizarea unei statii de epurare a apelor uzate va determina o serie de efecte pozitive, cum ar fi:

Intensificarea activitatilor economice si sociale la nivelul comunitatii vizate de proiect;

Diminuarea discrepantelor existente intre diversele localitati si zone din Romania, intre localitatile din mediul rural si cel urban, precum si dintre Romania si celelalte state membre ale Uniunii Europene;

Cresterea calitatii vietii in cadrul comunitatii;

Crearea unui cadru favorabil sanatatii populatiei;

Imbunatatirea situatiei sociale si economice a locuitorilor;

Atragerea unui numar ridicat de investitori in zona;

Conformarea la restrictiile de mediu si cele de ordin legislativ impuse in prezent de legislatia nationala;

Eliminarea unor costuri suplimentare legate de gestionarea apelor uzate, atat la nivelul solicitantului - Comuna Gura Vitioarei - cat si la nivelul populatiei locale.

Realizarea acestei investitii constituie o lucrare prioritara pentru locuitorii din zona si pentru Primaria comunei Gura Vitioarei.

Lucrarea este prevazuta ca reglementare in Planul de Urbanism General aprobat de Consiliul Local al Comunei Gura Vitioarei.

Proiectul este inclus in portofolilul proiectelor prioritare din "Strategia de dezvoltare a localitatii Gura Vitioarei pentru perioada 2008-2018"

Responsabilitatea implementarii proiectului revine comunei Gura Vitioarei, prin reprezentantul sau legal - Consiliul Local si responsabilul legal al proiectului - primarul comunei, care pe baza acestui studiu de fezabilitate va intocmi o cerere de finantare pentru accesare de fonduri FEADR, prin masura 322 "Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale".

Necesitatea si oportunitatea investitiei

Obiectivul general al proiectului vizeaza imbunatatirea conditiilor de viata pentru populatie, dezvoltarea infrastructurii de baza, asigurarea accesului neingradit al populatiei si consumatorilor industriali la aceasta infrastructura, protejarea mostenirii culturale si naturale in spatiu rural in vederea realizarii unei dezvoltari durabile.

Obiective specifice

Marirea gradului de siguranta al locuitorilor si crearea premizelor unei dezvoltari sociale si economice prin crearea a noi locuri de desfacere precum si locuri de munca pentru localnici;

Necesitatea dotarii hidroedilitare adecvate si a reabilitarii structurii rutiere a zonei tinand cont ca comuna Gura Vitioarei este amplasata pe drumul national DN1A Bucuresti - Cheia;

Cresterea populatiei in viitor cu cca. 150 locuitori pe an datorata atractivitatii zonei si a posibilitatilor de dezvoltare;

Respectarea si aplicarea reglementarilor legislative nationale in domeniu, care s-au armonizat cu legislatia CE;

Dorinta autoritatilor locale de a asigura un mediu de viata curat si sanatos tuturor locuitorilor;

Protectia mediului prin asigurarea conditiilor de deversare in emisarii naturali impuse prin normativ NTPA 001/2002;

Inexistenta infrastructurii de canalizare-epurare a apelor uzate sau o infrastructura deficitara genereaza un impact negativ asupra mediului si sanatatii populatiei datorita:

Poluarea panzei freatice si a apelor de suprafata, utilizate ca sursa de apa potabila, si implicit

Calitatii reduse a apei de consum, sub limitele admise de normele in vigoare, conducand la un impact negativ asupra sanatatii populatiei;

Solutionarea colectarii si evacuarii apelor uzate, constituie o problema deosebit de importanta pentru cresterea calitatii vietii si protectia mediului de efectele nedorite ale evacuarilor  de ape uzate neepurate sau epurate necorespunzator. Imbunatatirea infrastructurii prin realizarea lucrarilor pentru canalizare constituie o componenta importanta pentru cresterea standardelor de viata.

Pe baza celor descrise mai sus si a legislatiei in domeniul protectiei mediului, se impune necesitatea realizarii retelelor de canalizare menajera si a statiei pentru epurarea apelor uzate menajere, in toate localitatile tarii. Inexistenta unui sistem de canalizare si epurare a apelor uzate implica aparitia evacuarilor necontrolate de ape uzate, cu diverse incarcaturi de poluanti, care afecteaza atat sanatatea populatiei cat si calitatea factorilor de mediu, genereaza poluare, ducand la degradarea factorilor de mediu.

Totodata, prin aderarea la Uniunea Europeana, Romania are de indeplinit o serie de obiective privind calitatea apelor, fiind imperios necesar sa reduca tendinta de poluare a apelor - cerinta expresa a Directivei cadru privind apa si a altor directive din domeniul protectiei calitatii apei.

Aceasta se poate face pe doua cai:

prin realizarea canalizarii centralizate si a epurarii apelor uzate menajere;

prin introducerea unor tehnologii perfomante, prietenoase fata de mediu, care au avantajul ca produc ape uzate ce pot fi mult mai usor epurate (intrucat concentratiile de poluanti sunt mult mai scazute), cat si datorita realizarii de economii de materii prime.

Directiva nr.91/271/EEC privind epurarea apelor uzate a fost transpusa in legislatia romaneasca prin Hotararea de Guvern nr.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare a apelor uzate in mediul acvatic.

Descrierea investitiei

2.2.a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat;   

Anterior realizarii acestui studiu de fezabilitate nu a fost realizat un studiu de prefezabilitate.

2.2.b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung):

b1) scenarii propuse (minimum doua)

Pentru ca obiectivele proiectului de investitii privind realizarea unei retele de canalizare in comuna Gura Vitioarei sa poata fi atinse, pentru rezolvarea evacuarii apelor uzate menajere din localitate, s-a propus realizarea unui sistem centralizat de canalizare care sa cuprinda urmatoarele elemente:

- o statie de epurare cu capacitatea Quzat med = 150 mc/zi

- un colector de canalizare menajera in lungime totala de 2.129 ml

o statie de pompare

In cadrul acestui Studiu de Fezabilitate s-au analizat doua scenarii:

Varianta 1

Retele de canalizare menajera care urmaresc trama stradala a localitatii se vor executa din tuburi circulare din PVC-KG, SN4 - pentru canalizare.

Pe reteaua de canalizare menajera, la intersectii, la schimbarea pantei sau a diametrului, precum si in aliniament, la distante de maximum 60.0 m, s-au prevazut camine de vizitare cu camera de lucru (functie de adancime).

Statie de pompare - constructie subterana de tip - camin modular din PEID.

Statie de epurare propusa pentru un Q uz zi med =150 mc/zi. compusa dintr-o unitate de epurare si cu posibilitati de extindere care cuprinde urmatoarele:

Retele tehnologice

Camine de canalizare

Treapta de epurare mecanica primara

Bazin de egalizare, omogenizare apa menajera

Bazin de pompare apa menajera

Treapta de epurare mecanica finala

Treapta de epurare biologica

Unitate de dezinfectie cu ultraviolete

Unitate de stocare si dozare coagulant

Bazin de pompare finala apa epurata si deyinfectata

Bazin colectare si pompare sediment

Unitate de deshidratare sediment

Platforma depozitare containere deseuri

Gura de descarcare

Varianta 2

Pentru aceasta varianta s-a luat in calcul acelasi tip de investitie la care s-a schimbat doar tipul colectoarelor.

Retele de canalizare menajera descrise in proiect pot fi din tuburi PAFSIN. Acestea sunt executate din poliesteri si sunt armate cu fibra de sticla, inclusiv mufa de cuplare.

Tuburile PAFSIN avand caracteristici (deformatii specifice minime in mediul acid) sunt mai scumpe pe ml, ridicand valoarea investitiei.

In afara de aceasta, tuburile din PAFSIN se produc la diametre cuprinse intre 300mm 3000 mm, in cazul nostru dimensiunea minima necesara este de Dn 250 mm.

Statia de epurare pentru aceasta varianta este aceeasi . Capacitatea statiei este Q uz zi med =150 mc/zi.

b2) scenariul recomandat de catre elaborator

Datorita faptului ca sistemele de canalizare centralizata sunt investitii foarte mari, nu se gasesc usor fonduri de finantare. Asa incat, la proiectare se analizeaza mai multe solutii prin care se poarte realiza investitia cu fonduri mai mici. In acest caz elaboratorul recomanda Varianta 1, pornind de la faptul ca la momentul actual tuburile PVC-KG, SN4 cu diametrul Dn 250 - 315 mm costa mult mai putin decat tuburile PAFSIN.

b3) avantajele scenariului recomandat

Pe langa faptul ca in Varianta I reteaua de canalizare este mai ieftina, aceasta varianta prezinta si alte avantaje:

conductele de canalizare au diametre mai mici;

diametrele fiind mai mici, in varianta I se pot obtine viteze de autocuratire de minim 0.7 m/s, pe cand in varianta a II-a, vitezele sunt mai mici de 0.7 m/s;

statia de epurare functioneaza la intreaga capacitate;

- suprafata de teren ocupata mica.

- consum de energie mic;

- cost scazut de epurare a apelor uzate;

- instalare simpla si rapida;

- posibilitate usoara de extindere;

- procesele simple si logice nu necesita operatori sau muncitori cu inalta calificare.

Alegerea solutiei de realizare a retelei de canalizare din tuburi PVC-KG a fost dictata de urmatoarele considerente:

economic: la performante egale pretul este net inferior fata de materialele traditionale;

greutate redusa si flexibilitate;

rezistenta ridicata la uzura si agenti corozivi;

PVC-KG este inodor, insipid, netoxic, inert si insolubil;

tuburile din PVC-KG nu permit aderarea cristalelor de saruri, calcar sau microorganisme;

pierderile de presiune sunt foarte scazute la trecerea fluidelor, datorita fetei interioare a conductelor care este complet lisa;

tehnologia de montare este simpla si sigura, imbinarile se executa usor si rapid, prezentand etanseitate perfecta;

durata de viata asigurata de furnizor este de 50 de ani.

Constructiile care alcatuiesc reteaua de canalizare sunt astfel proiectate incat sa corespunda integral conditiilor in care vor trebui sa functioneze.

2.2.c) Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz

Debite de calcul

Populatia luata in calcul la dimensionarea sistemului de canalizare la etapa de perspectiva este de 939 locuitori.

Pentru determinare debitelor de apa uzata s-au obtinut date de la Primaria Comunei Gura Vitioarei, date cu privire la numarul de consumatori si la cantitatile de apa potabila folosite, date anexate prezentului Studiu de Fezabilitate .

Debitele de apa uzata rezultate sunt explicitate in breviarul de calcul din Anexe.

Pentru dimensionarea corespunzatoare a retelei de canalizare propuse, s-a realizat calculul pentru o perioada de perspectiva de 20 ani, tinandu-se cont de posibilitatile de dezvoltare ale localitatilor componente.

Determinarea debitului de apa uzata menajera care se evacueaza in reteaua de canalizare s-a calculat in conformitate cu STAS 1846/2- 2007 - determinarea debitelor de apa de canalizare (conform breviarului de calcul anexat).

Verificarea modelarii hidraulice a sistemului de canalizare s-a facut cu ajutorul programului de calcul CANALIS.

Debitul total de dimensionare al statiei de epurare este Quz. zi max.≈150 m³/zi.

Obiectul 1 - Retea de canalizare

Dimensionarile s-au facut in conformitate cu reglementarile in vigoare, STAS 1343/1-2006 "Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare pentru centre populate", STAS 4163/1-95 "Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii fundamentale de proiectare", 4163/2-95 "Alimentari cu apa. Retele de ditributie. Presciptii de calcul", STAS 1846-90 "Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de apa de canalizare. Prescriptii de proiectare", STAS 3051-91 "Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii fundamentale de proiectare".

In prezenta documentatie, in comuna Gura Vitioarei, s-a prevazut realizarea unei retele de canalizare in lungime de 2.129 m. Colectoarele de canalizare proiectate prevazute, se vor realiza din conducte din PVC cu diametre de 250 mm si 315 mm.

Pentru facilitarea interventiei pe reteaua de canalizare menajera, pe diferite sectoare, s-a prevazut realizarea unor camine de vizitare si intersectie, 68 camine de vizitare (STAS 2448-82). Toate caminele luate in calcul sunt cu camere de lucru. Capacele caminelor de vizitare si intersectie vor fi carosabile si prevazute cu balama antifurt (BAF).

La trecerile prin caminele de vizitare a conductelor de canalizare au fost prevazute piese de trecere speciale in functie de locul de racordare a conductelor din PVC (fie in peretii caminelor, fie in fundatia acestora).

Transportul apelor uzate se va face, in special, gravitational.

Racordurile pana la limita proprietatilor se vor realiza fie in colectorul de canalizare, fie in caminele de vizitare prin intermediul unor ramificati (teuri) de bransare din PVC pentru racordurile legate la conducta, iar pentru cele care sunt racordate direct la caminele de vizitare au fost prevazute piese de trecere speciale.

Pentru a se ajunge cu conducta de apa uzata menajera in Statia de Epurare, este nevoie de subtraversarea paraului Bughea. Se propune subtraversarea acestuia printr-un foraj orizontal avand o lungime de 20 m, cu conducta de 315mm, montata intr-un tub de protectie cu diametrul de 500mm, (intre caminele C75a si C76).

Obiectul 2 - Statia de pompare (SP)

Sistemul de canalizare propus in localitatea Fundeni s-a dimensionat in ipoteza colectarii si evacuarii apei menajere uzate, prin preluarea acesteia de catre o statie de epurare. Datorita configuratiei terenului toate apele menajere, (exceptie facand apele uzate colectate pe tronsonul cuprins intre caminele C1 si C40), se aduna gravitational catre caminul C112. Datorita faptului ca in acest camin, terenul prezinta o cota scazuta, apa uzata menajera, neputand fi transportata gravitational catre statia de epurare, s-a propus realizarea unei statii de pompare (SP).

Statia de Pompare va pompa apele uzate pe o lungime de cca. 677 m intr-un camin de canalizare proiectat C1.

Conducta din refulare este prevazuta a se executa din polietilena de inalta densitate PN10 De 200 mm si va avea o lungime de 677 m. Aceasta se va poza pe un pat de nisip de 10 cm si la o adancime de 1.0m (sub adancimea de inghet) de la generatoarea superioara fata de cota terenului.

Caracteristicile statiei de pompare SP sunt Q= 137 mc/h si Hp= 25 m.

Statia de pompare se va amplasa in spatiul verde al strazilor, pe domeniul public conform planurilor de situatie.

Statia va contine toate echipamentele (2 pompe, vane, clapeti, tevi refulare, tablou automatizare cu transmitere de date prin GSM sau telefonie fixa cu preluarea, transmiterea si stocarea in computer a 8 tipuri de semnale privind parametrii statiei, sistem de ventilatie, pompa drenaj, senzori de nivel, capac acces statie din inox, sistem iluminare interior).

Functionarea acestor pompe:

La acest sistem, apele reziduale ajung in rezervorul de distributie si trec mai departe in bazinul de separare a solidelor care este deschis in acel moment. Aici, solidele sunt retinute de clapele de separare si separate prin "filtrare". Numai apa reziduala "subtire" mai poate sa ajunga prin pompa in rezervorul mare, comun, de colectare. Daca se umple rezervorul de colectare, creste si nivelul apei din bazinul de separare a solidelor. Clapeta sferica de retinere inchide automat intrarea, incepand procesul de pompare, in functie de nivel. Pompa debiteaza in sens invers si deschide clapele de separare cu debitul apei reziduale "subtiri". Apa reziduala parcurge bazinul de separare a solidelor si transporta, astfel, solidele "separate prin filtrare" in conducta de evacuare sub presiune. Are loc spalarea si curatarea intregului sistem de separare a solidelor.

In timpul procesului de pompare, la statiile de pompare subterane din PEHD cu pompe montate uscat si sistem de separare a solidelor, pompele nu vin in contact cu solidele din apele reziduale. De aici rezulta urmatoarele avantaje:

- costuri reduse de intretinere si de exploatare pentru partile mobile ale pompelor;

- spatiul in care este montata pompa ramane uscat, curat si fara miros;

- conditii igienice pentru lucrarile de intretinere si montaj;

- echipare ca statie cu 2 pompe; statia ramane pe deplin functionala chiar in timpul intretinerii unei pompe;

- pompe submersibile pentru ape uzate, cu rotor adaptat;

- fara probleme de coroziune, fara repercusiuni in cazul formarii hidrogenului sulfurat;

- utilizarea de pompe cu pasaj sferic < 80 mm, ca urmare, un necesar mai redus de putere, la un randament superior;

- uzura mai redusa;

- pompe submersibile pentru ape uzate cu grad de protectie IP68 (inundabile)

Caracteristicile pompelor vor fi in corelatie cu elementele colectoarelor de refulare si cu volumul bazinului de aspiratie.

Comenzile de pornire-oprire a pompelor se vor da in regim automat functie de nivelul din bazinul de aspiratie.

Statia de pompare se monteaza cu capac carosabil de fonta.

Statiile de pompare vor fi racordate la reteaua locala de alimentare cu energie electrica. Pentru a nu pune in pericol functionarea statiei de pompare si a retelei de canalizare deservite de aceasta, in caz de oprire a energiei electrice, fiecarei statii de pompare i se va prevedea un sistem electrogen propriu.

Obiectul 3 - Statia de epurare

Toate apele uzate din satul Fundeni, vor fi epurate in statia de epurare situata pe malul drept al raului Teleajen, pe partea dreapta a drumului nationala DN1A, Bucuresti - Cheia, pe teren public aflat in proprietatea Consiliului Local, la cca 450 ml de ultima casa si la 120 ml de emisar. Aceasta statie de epurare a fost prevazuta de tip monobloc si cuprinde treapta mecanica, treapta biologica si treapta de dezinfectie finala. Apele epurate vor fi deversate in raul Teleajen.

Schema de epurare propusa corespunde debitelor caracteristice de ape uzate si concentratiilor indicatorilor avuti in vedere pentru acestea, si urmareste in mod special retinerea materiilor in suspensie (MS), a substantelor flotante, eliminarea substantelor organice biodegradabile (exprimate prin CBO5) si eliminarea compusilor azotului si fosforului.

Solutia de epurare adoptata are la baza o unitatea de epurare compacta, containerizata, supraterana.

Pentru aceasta, schema de epurare cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:

Retele tehnologice

Camine de canalizare

Gratar manual

Bazin de omogenizare, egalizare si pompare ape menajere

Treapta de epurare mecano - biologica compacta

Unitate de dezinfectie cu ultraviolete

Unitate de stocare si dozare coagulant

Bazin colectare si pompare sediment

Unitate de deshidratare sediment

By-pass general

Platforma depozitare containere reziduuri

Container de personal

Instalatii electrice exterioare

Platforma deservire obiecte tehnologice

Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate in reteaua de canalizare si ale celor de calitate pentru deversarea in emisar sunt prezentati in tabelul alaturat:

Valorile rezultate impun o epurare mecano-biologica cu nitrificarea-denitrificarea apelor uzate.

Descrierea schemei tehnologice

Apa uzata menajera ajunge in caminul de distributie/preaplin/by-pass de la intrarea pe platforma statiei de epurare. Mai departe, in functionare normala, prin intermediul caminului colector, apa ajunge, la gratarul manual.

Dupa retinerea materiilor solide in suspensie in gratarul manual, apa ajunge, prin intermediul caminului colector, in denisipator/separator, unde se retin nisipul si grasimile.

In continuare apa uzata se deverseaza in bazinul de egalizare, omogenizare si pompare.

De aici apa este pompata in treapta de epurare biologica, unde se elimina substantele organice biodegradabile si compusii azotului si fosforului.

Sedimentul primar rezultat din blocurile cu tancuri de epurare biologica ajunge prin pompare/gravitational in bazinul de colectare si pompare namol.

In final apa epurata mecanic si biologic este trecuta prin unitatile de dezinfectie cu ultraviolete.

Apa rezultata, epurata si dezinfectata este evacuata apoi in caminele de prelevare probe si de aici prin intermediul caminului colector se deverseaza in rau.

Sedimentul primar decantat in bazinului de colectare si pompare namol este pompat in unitatea de deshidratare cu saci filtru si/sau inapoi in unitatile de epurare biologica pentru necesitati de intretinerea a procesului biologic de epurare.

Sedimentul deshidratat in saci in unitatea de deshidratare este transportat cu caruciorul si depozitat pe Platforma de containere.

Apa decantata rezultata din decantarea namolului in bazinului de colectare si pompare namol, ajunge gravitational inapoi in chesonul bazinului de egalizare, omogenizare si pompare, iar apa filtrata din saci in unitatea de deshidratare namol este descarcata in canalul gratarului mecanic.

Apa colectata de sifonul platformei de containere ajunge gravitational in caminul colector si de aici in bazinul de egalizare, omogenizare si pompare

Grasimile retinute in denisipator/separator ajung gravitational in bazinul de colectare grasimi.

Nisipul decantat in denisipator/separator este pompat in bazinul de spalare si scurgere nisip.

Apa potabila sub presiune, preluata din reteaua de apa potabila de la limita platformei, asigura necesitatile tehnologice pentru gratarul mecanic (din unitatea de epurare compacta), unitatea de deshidratare, necesitatile de spalare/incendiu pentru hidranti si apa potabila pentru laboratorul si grupul social din containerul de personal.

Fluxul tehnologic

a) Linia apei consta din:

retinerea materiilor grosiere in gratarul manual

retinerea nisipului si grasimilor in deznisipator/separator grasimi ;

egalizarea debitelor si omogenizarea compozitiei apelor uzate in bazinul de egalizare, omogenizare.

alimentarea in mod continuu prin pompare si cu o plaja de debite corespunzatoare a statie de epurare mecano - biologica compacta, containerizata supraterana

reducerea substantelor organice prin epurare biologica in blocurile de tancuri aferente statie de epurare mecano - biologica compacta, containerizata supraterana, instalatie ce poate realiza si nitrificarea-denitrificarea apelor uzate prin secvente de exploatare corespunzatoare, daca se constata cresteri ale concentratiilor compusilor pe baza de azot

dezinfectia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete, ce se realizeaza intr-o instalatie atasata statiei de epurare mecano - biologica compacta, containerizata supraterana. Aceasta metoda de dezinfectie este preferata clorinarii, din cauza formarii in cursul de apa receptor de compusi toxici pentru flora si fauna acvatica

controlul calitatii apelor uzate epurate si dezinfectate prin intermediul caminului de prelevare probe

b) Linia sedimentului consta din:

evacuarea namolului din tancul de sedimentare primara aferent statiei de epurare mecano - biologica compacta, containerizata supraterana intr-un bazin de colectare si pompare. Un lucru deosebit de important il constituie absenta sedimentului in exces datorita aplicarii unei tehnologii performante de epurare biologica.

decantarea sedimentului in bazinul de colectare si pompare sediment si pomparea acestuia in unitatea de deshidratare cu saci filtru din cadrul camerei tehnice si/sau inapoi in tancurile de coagulare pentru necesitati de intretinerea a procesului biologic de epurare

deshidratarea sedimentului in unitatea de deshidratare cu saci filtru si evacuarea gravitationala apei rezultate in bazinul de pompare apa menajera, iar a namolului deshidratat in saci cu ajutorul caruciorului pe platforma de depozitare pentru scurgere

c) Linia nisipului si grasimilor consta din:

evacuarea nisipului colectat in desnisipator/separator grasimi prin pompare in bazinul de spalare si scurgere nisip

spalarea si scurgerea nisipului in bazinul de spalare si scurgere nisip si evacuarea gravitationala a apei de spalare in desnisipator/separator grasimi, iar a nisipului in saci cu ajutorul caruciorului pe platforma de depozitare pentru scurgere

colectarea gravitationala a grasimilor in bazinul de colectare grasimi

evacuarea grasimilor colectate prin vidanjare

Componente

o       Retele tehnologice

Conducte gravitationale (de canalizare)

Conducte sub presiune (de pompare)

o       Camine de canalizare

o       Treapta de epurare mecanica

Gratar manual

Deznisipator/separator de grasimi

Bazin de colectare grasimi.

Bazin de stocare, spalare si scurgere nisip

o       Bazine de egalizare, omogenizare si pompare

omogenizeaza compozitia apelor uzate prin capacitatea de inmagazinare a bazinului si prin mixare

preia varfurile de debit

asigura pomparea debitului maxim orar de apa menajera in unitatea de epurare compacta, containerizata, supraterana.

In primul bazin se va monta un mixer submersibil, iar in al II-a bazin se vor monta 1+1 pompe submersibile pentru ape uzate, cu convertizor de frecventa, cu conductele de refulare aferente.

o       Debitmetrie

Pe linia de pompare, inainte de blocul de epurare mecanica finala aferent unitatii de epurare compacte, containerizate, supraterane se monteaza un debitmetru electromagnetic, care asigura o evidenta si semnalizarea precisa a debitelor de apa uzata epurata .

o       Treapta de epurare mecanica finala

Consta dintr-un bloc de epurare mecanica, amplasat in camera tehnica a unitatii de epurare compacte, containerizate, supraterane. Gunoiul retinut de gratarul mecanic este colectat in saci si transportat pe platforma de depozitare.

o       Treapta de epurare biologica

bloc de tancuri de epurare biologica realizeaza o epurare mecano-biologica foarte eficienta, procesul tehnologic fiind automatizat si controlat permanent si este alcatuit din urmatoarele componente:

tanc de nitrificare autotrofa

camera de coagulare unde are loc dozarea de polielectrolit, flocularea si sedimentarea compusilor pe baza de fosfor

tanc de sedimentare primara care realizeaza retinerea materiilor in suspensie.

tanc de fermentare si hidroliza in care se realizeaza urmatoarele procese:

absorbtia substantelor solide pe suprafata mediului plutitor (in flotatie)

reducerea substantelor organice pe baza de carbon (CBO5)

reducerea materiilor in suspensie

fermentarea produsilor de hidroliza

tanc de nitri-denitrificare heterotrofa, unde se realizeaza:

oxidarea intracelulara a produsilor de hidroliza

nitrificarea heterotrofa prin care se descompune amoniacul sau ionii de amoniu in azotiti respectiv azotati.

tanc de nitri-denitrificare hetero-unde, se realizeaza mineralizarea trofica, proces consumator de oxigen.

Tanc de nitrificare autotrofa

Tehnologia de epurare a apelor uzate este bazata pe mineralizarea completa a materiilor organice. Datorita relatiilor trofice avansate ale microorganismelor aflate pe filmul fix in procesele de epurare, nu se formeaza namol in exces.

Din bazinul de stocare sediment primar, sedimentul primar decantat poate fi pompat catre instalatia de deshidratare namol in saci prevazuta cu sistem de dozare polielectrolit pentru imbunatatirea gradului de deshidratare, sau inapoi in unitatea de epurare biologica. Supernatantul rezultat in urma procesului de deshidratare, este reintrodus gravitational in circuitul de epurare. Namolul rezultat este un namol mineralizat si deshidratat care va fi depozitat in saci pe o platforma de stocare.

o       Unitatea de dezinfectie cu ultraviolete

Realizeaza dezinfectia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete. Se monteaza suprateran, imediat dupa blocurile de epurare biologica .

Apa limpezita este dirijata spre unitatea de dezinfectie cu ultraviolete, dupa care efluentul epurat si dezinfectat, ce respecta conditiile de calitate impuse, este evacuat in emisar.

o       Bazin de colectare si pompare sediment primar asigura

colectarea sedimentului primar provenit de la Unitatile de epurare compacta, containerizata, supraterana, biologica

decantarea sedimentului primar

omogenizarea namolului in vederea pomparii

pomparea namolului la unitatea de deshidratare cu saci filtru si/sau

pomparea namolului inapoi in tancurile de coagulare

Bazin prevede o pompa submersibila de namol si un mixer submersibil cu jet.

o       Unitatea de deshidratare namol

Se monteaza in camera tehnica aferenta unitatii de epurare compacte, containerizate, supraterane.

Sedimentul primar, decantat, din bazinul de colectare si pompare ajunge prin pompare in unitatea de deshidratare sediment primar. Aici acesta trece printr-un ejector, unde se amesteca cu floculant, dupa care trece printr-un mixer static si apoi prin intermediul unui distribuitor ajunge in sacii filtranti. Apa se scurge in colectorul lada de la partea inferioara, iar sedimentul deshidratat este retinut in sacii cu carucior.

Floculantul preparat este pompat cu ajutorul unei pompe dozatoare prin intermediul unui robinet multifunctional in ejectorul de sediment.

Instalatia de deshidratare sediment in saci realizeaza reducerea umiditatii micsorand volumele ce urmeaza a fi evacuat din statia de epurare.

Sacii filtranti permit scurgerea apei si intoarcerea acestuia in fluxul tehnologic al apei, retinand sedimentul deshidratat care este deja stabilizat datorita adaosului de biopreparate. Acest sediment nu mai reprezinta un pericol pentru sanatatea oamenilor. Dupa umplerea sacilor filtranti cu sediment si dupa deshidratare, acestia vor fi depozitati pe platforma de containere pentru scurgere, prevazuta cu gratar de scurgere la partea inferioara. Apa rezultata in urma deshidratarii ajunge gravitational in Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare.

o       Platforma pentru containere

Aceasta serveste pentru depozitarea temporara a containerelor cu materii solide provenite de la gratarul manual, gratarul mecanic, denisipator si a sacilor cu sediment deshidratat de la unitatea de deshidratare.

Platforma este prevazuta cu gratar de pardoseala pentru colectarea apei de ploaie de pe platforma si a apei scurse din containere si saci.

o       Utilitati aferente platformei

Pentru necesitati de spalare si in caz de incendiu se prevade un hidrant ingropat, carosabil.

Pentru protectia muncii si la incendiu statia de epurare este prevazuta cu dotarile corespunzatoare (echipament protectie personal operare si mentenanta, stingatoare, etc.).

o       Suprafata ocupata

Suprafata ocupata de statia de epurare, avand in vedere obiectele tehnologice si retelele necesare intre acestea, este de 480m², cu un grad de ocupare de cca.50%, superior celorlalte tehnologii de epurare si aranjamente a obiectelor in teren.

o       Gura de descarcare

Aceasta va fi o constructie ce se va executa in punctul de descarcare a apei epurate in raul Teleajen. Aceasta gura de descarcare va asigura o evacuare normala a apelor din punct de vedere hidraulic, nu va produce degradari in albia raului sau alte perturbari in scurgerea obisnuita a acestuia.

Avantajele statiei de epurare propuse

Statia de epurare a apelor uzate provenite de la localitatea Fundeni, Jud. Prahova se caracterizeaza printr-o tehnologie simpla, dar moderna si de eficienta ridicata.

Prevederea de utilaje si echipamente performante este obligatorie in vederea realizarii eficientelor de epurare dorite. Astfel, solutia tehnologica propusa cuprinde instalatii performante, ce implica consum energetic redus, operatiuni de exploatare simple prin aplicarea unei automatizari specifice procesului tehnologic.

Aplicarea solutiei de epurare cu Statia de epurare compacta, containerizata, supraterana prezinta urmatoarele avantaje:

Solutia de epurare apa uzata este modulara permitand o extindere ulterioara a capacitatii de epurare prin simpla adaugare de noi module.

asigura gradul de epurare necesar, fiind respectate pe evacuare conditiile de calitate impuse de NTPA 001/2002 si CN Apele Romane

datorita procesului tehnologic performant nu se evacueaza namol in exces, ceea ce conduce la eliminarea costurilor privind tratarea acestuia;

consum energetic redus, atat compresoarele cat si electropompele de proces fiind de inalta fiabilitate si randament;

toate echipamentele sunt din otel inox, neexistand probleme generate de actiunea apei sau sedimentului asupra componentelor;

realizarea dezinfectiei cu ultraviolete in instalatia de tip UV prezinta avantaj fata de solutia clorinarii, cea din urma varianta conducand la producerea de compusi toxici in mediul acvatic receptor. Instalatia de dezinfectie asigura o eficienta de pana la 99% privind reducerea coliformilor totali;

prin forma compacta se obtine o suprafata redusa a statiei de epurare, astfel suprafata platformei statiei este de S = 480 m² din care suprafa ocupata cu obiectele si retelele tehnologice este de cca. 50 %;

amorsare rapida a procesului de epurare biologica. Unitatea ajunge in cateva zile la conditii optime de functionare, chiar si in cazul unor intreruperi mai indelungate in ceea ce priveste alimentarea cu apa uzata;

automatizarea instalatiei conduce la siguranta in exploatare, personal de intretinere redus, nefiind obligatorie supravegherea permanenta (o inspectie pe zi);

Pentru realizarea gradului de epurare necesar, se impune ca electropompele din dotarea obiectelor tehnologice sa fie performante, fiabile, cu randament energetic ridicat, si cu durata indelungata de functionare.

In conformitate cu prevederile legilor 100/1998 privind asistenta de sanatate publica, art. 22 si a OMS 536/1997, art. 10, exista statii de epurare ce se pot amplasa la distante minime de protectie sanitara, cu respectarea conditiilor obligatorii:

ingradirea zonei de protectie pentru a se evita patrunderea persoanelor neautorizate sau a animalelor;

marcarea cu inscriptii vizibile a existentei statiei si indicarea unor reguli de comportament vis - a - vis de statie;

asigurarea desfasurarii procesului de epurare conform memoriului tehnic;

mentinerea la nivel optim a unor conditii tehnice de functionare fara defajari;

evacuarea namolului rezultat fara degajari de gaze si mirosuri neplacute in saci cu ajutorul caruciorului pe Platforma de depozitare pentru scurgere; folosirea in agricultura se va face numai cu avize de la organele abilitate, inclusiv Ministerul Sanatatii si Familiei;

statia va fi supravegheata si intretinuta cu ajutorul unui personal pregatit in domeniul exploatarii si intretinerii unor astfel de statii si posedand cunostinte fundamentale de igiena;

terenul suprajacent statiei va fi sistematizat vertical si inierbat.

Instalatii electrice

Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor aferenti obiectivului se realizeaza din tabloul electric al unitatii de epurare biologica containerizate, supraterana TR si tabloul general de distributie TG proiectat. Tabloul unitatii de epurare biologica se alimenteaza din tabloul general de distributie TG.

Alimentarea tabloului general de distributie TG proiectat se realizeaza din reteua locala de distributie a energiei electrice. In prezentul studiu de fezabilitate se prevede numai cablul de alimentare al tabloului TG, solutia de alimentare se stabileste prin proiect ELECTRICA.

Echipamente si materiale

Pentru asigurarea exigentelor de exploatare si a unei bune fiabilitati s-a prevazut aparataj performant din import, acesta putand fi procurat de la reprezentantii firmelor producatoare de aparataj, in baza foilor de date din caietul de sarcini de procurare.

Restul materialelor (cablurile, confectia metalica, banda de legare la pamant, etc.) sunt din fabricatie indigena, din productia curenta.

Solutii de amplasare

Tabloul de forta se va amplasa langa unitatea de epurare biologica. Tablou va fi ingradit cu panouri din plasa de sarma, pe care se vor monta inscriptionari avertizoare pentru protectia muncii si contra incendiilor. Pentru protectia tabloului la intemperii (ploi, zapada, grindina, etc.) tablou va fi acoperit cu o copertina.

Instalatia electrica de iluminat exterior

S-a prevazut un circuit de iluminat exterior care asigura general in incinta statiei de epurare cu cablu tip CYABY - F 1 kV 4x2,5 mmp montat in pamint, alimentat din tabloul electric general TG. Iluminatul exterior se va realiza prin plantarea de stalpi din beton in fundatie burata avand la baza cutie de sigurante si derivatie pe care se vor monta corpuri de iluminat tip TIMLUX P1 M125 (SELUX) , echipate cu lampi cu vapori de mercur de 125 W. Corpurile de iluminat se vor lega la nulul de protectie.

La subtraversarea caii principale de acces in statie cablurile se vor poza in tuburi de protectie.

Instalatia de iluminat - se va asigura utilizarea cu maximum randament a puterii instalate prin:

- curatirea periodica a corpurilor de iluminat si a lampilor;

- verificarea functionarii dispozitivelor pentru ameliorarea factorului de putere;   

- inlocuirea lampilor uzate sau arse;

- pastrarea in stare curata a finisajelor interioare.

Instalatia electrica de forta

Pompele au tablouri proprii din care se alimenteaza, tablouri care contin aparatele de protectie, comanda si circuitele de automatizare.

S-a prevazut o cutie care contine doua prize, alimentate la 230V pentru diverse utilitati (ventilator portabil care va fi utilizat la interventiile in caminul de apa menajera) si la 24V pentru iluminatul portabil.

Instalatia de legare la pamant

Protectia contra tensiunilor periculoase de atingere se face conform prevederilor STAS 12604/4 - 90 si STAS 12604/5 - 90.

Se leaga la pamant toate partile metalice ale instalatiei electrice care in mod normal nu sunt puse sub tensiune dar care ar putea intra din cauza unui defect de izolatie. Legarea la pamant se face prin conectarea acestora la centura interioara cu platbanda OLZn 40 x 4 mm sau cu conductor flexibil 16 mmp iar la centura exterioara cu platbanda OLZn 40 x 4 mm. Peretii metalici ai constructiei se leaga la priza de pamant a statiei cu platbanda OLZn 40 x 4 mm.

Priza de pamant a statiei este realizata din 8 electrozi OLZn 2 '' de 3m, dispusi perimetral si legati intre ei cu platbanda OLZn 40 x 6mm. In cazul in care rezistenta de dispersie a prizei de pamant are o valoare mai mare de 4 ohm se va suplimenta numarul acestora pana la incadrarea in valoarea admisa.

Gospodaria de cabluri

Pozarea cablurilor aferente instalatiilor tehnologice electrice se face cu respectarea prevederilor normativului PE107/95 si in conformitate cu documentatia de executie care se va intocmi ulterior avizarii prezentului proiect tehnic.

Conditii prealabile

Trecerea la executia lucrarilor se poate face in conformitate cu cerintele generale privind realizarea investitiei pe partea tehnologica electrica.

Date tehnice ale investitiei

2.3.a) Zona si amplasamentul

Conform zonarii teritoriului Romaniei (normativului P100/92 - reactualizat in 1996) din punct de vedere al valorilor coeficientilor Ks (coeficienti de seismicitate), zona studiata se incadreaza in zona seismica de calcul "A", pentru care Ks = 0,32. Conditiile seismice ale zonei se caracterizeaza prin valoarea perioadei de colt Tc = 1,0s.

Lucrarile de constructii se incadreaza in categoria de importanta "C" conform H.G. nr. 766/1997 si au clasa de importanta "IV" conform STAS 10100/2000, iar exigentele de calitate sunt: A1 si B9.

Consideratii geomorfologice, geologice si tectonice

Conform Studiului Geotehnic anexat prezentei documentatii, din punct de vedere geomorfologic, teritoriul administrativ al comunei Gura Vitioarei se afla in regiunea Subcarpatilor Buzaului.

Complexitatea fizico-geografica a Subcarpatilor in acest areal este consecinta urmatoarelor caracteristici structural-petrografice :

tectonizarea puternica a zonei;

aparitia cutelor diapire, care conturba simetria si continuitatea cutelor subcarpatice;

prezenta alaturi de argile, nisipuri si gresii a unor roci mai dure (calcare si conglomerate) care dau masivitate formelor de relief;

existenta unei retele hidrografice dense, adaptate la structura, cu vai adanci, largi si terase dezvoltate in cadrul depresiunilor si inguste la traversarea dealurilor;

larga dezvoltare a culoarelor depresionare transversale in lungul vailor principale, expresie a ciclurilor pleistocen-holocen, de adancire transversala a raurilor.

Zona subcarpatica se evidentiaza printr-o alternanta de cuhni, fragmentate structural in unitati longitudinale, intracolinare sau subcarpatice. Altitudinile absolute variaza intre 400 m si 800 m.

Din punct de vedere geologic arealul cercetat se incadreaza in zona de contact dintre flisul carpatic (depozite oligocene apartinand 'pintenului' de Valeni) si avantfosa (depozite pliocene ale sinclinalului Gura Vitioarei). In regiune se intalnesc depozite de varsta oligocen, pliocen, pleistocen si cuaternar.

- Caracterizare hidrogeologica

Principalul curs de apa din regiune este raul Teleajen, afluent de dreapta al raului Prahova. Raul izvoraste din Masivul Ciucas (izvorul Sfantului Ion). Strabate km pana la varsarea in raul Prahova. in depresiunea Cheia primeste ca afluent paraul Tampa, apoi, la iesirea din munti, un afluent mai important, paraul Telejenel. La confluenta, in nordul comunei Maneciu, se afla lacul de acumulare Maneciu. Afluentii mai importanti sunt Drajna si Valeanca (pe partea stanga), Crasna, Slanic, Ghighiu (pe partea dreapta). Teleajenul are o vale transversala, formand pe ambele maluri terase ce dispar in zona de subsidenta a Ploiestilor.

Un alt curs de apa este paraul Bughea ce strabate satul Fagetu si se varsa in raul Teleajen la limita dintre satele Fagetu si Fundeni.

Terenul de fundare

Presiunea conventionala a terenului de fundare la sarcini fundamentale, conform STAS 3300/2 - 85 , pentru fundatii avand latimea talpii B = 1,00 m si o grosime a stratului sub talpa fundatiei de 0.4 B, variaza astfel cu adancimea, in functie de natura terenului :

Functie de conditiile geologo-tehnice si proceselor fizico - geologice din amplasament si imediata sa vecinatate se determina riscul geotehnic conform normativului NP 074/2007 :

>        conditii de teren de fundare: terenuri bune - punctaj 2

>        apa subterana: far epuismente - punctaj 1

>        categoria constructiei: normala - punctaj 3

>        vecinatati : fara risc - punctaj 1

>        grad seismic : punctaj 2

> total punctaj - 9 - risc geotehnic redus.

- Amplasament

Constructiile propuse in prezenta documentatie sunt amplasate in comuna Gura Vitioarei - satul Fundeni, judetul Prahova.

2.3.b) Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat

Terenul ce urmeaza a fi ocupat de viitoarea retea de canalizare cu statiile de pompare se afla in intravilan iar statia de epurare in extravilan, domenii publice aflate in administrarea Primariei comunei Gura Vitioarei, terenuri libere de orice sarcini.

Conform HG 1359/27.12.2001 "Inventarul bunurilor care apartin Domeniului Public al Comunei Gura Vitioarei", Anexa 58, completata cu: "Hotararile Consiliului Local cu privire la modificarea si completarea inventarului bunurilor ce apartin Domeniului Public al Comunei Gura Vitioarei" nr. 31/31.10.2008, 39/18.12.2008 si 6/18.02.2009 - aceste strazi se afla in patrimoniul primariei. Detalierea strazilor pe care sunt amplasate colectoarele retelei de canalizare este prezentata in tabelul urmator:

Amplasamentul statiei de epurare este identificat in inventar la pozitia 113, reprezentand un teren pasune (tarla 69, parcela 1958) cu o suprafata de 6000 m², din care 480 m² vor fi ocupati de statia de epurare.

2.3.c) Situatia ocuparilor definitive de teren : suprafata totala, reprezentand terenuri din intravilan/ extravilan

Suprafetele ocupate de amplasarea retelei de canalizare vor fi:

Permanent: pentru realizarea caminelor de vizitare, a statiei de pompare si statiei de epurare.

Temporar: pentru montarea conductelor retelei de canalizare;

Temporar: Organizarea de santier si a punctelor de lucru, pe durata executiei lucrarilor.

Suprafetele ocupate permanent sunt urmatoarele:

Camine de vizitare: 68 buc x 2.25 mp/buc = ~ 153 mp

Statii de pompare:    1 buc x 16 mp/buc = ~ 16 mp

Statie de Epurare:    1 buc x 480 mp/buc = ~ 480 mp

Camine pe evacuare 4 buc x 2.25 = ~ 9 mp

Gura de descarcare    1 buc x 40 mp/buc = ~ 40 mp

TOTAL DEFINITIV = 698 mp ~ 0.698 ha

Suprafetele ocupate temporar sunt urmatoarele:

Reteaua de canalizare:     2129 m x 1.2 m = ~ 2554 mp

Conducte de refulare:     677 m x 1.2 m = ~ 812.4 mp

Conducta evacuare    128 x 1.2 mp/buc = ~ 153.6

Organizarea de santier = ~ 3000 mp

TOTAL TEMPORAR    = 6520 mp = 0.6520 ha

2.3.d) Studii de teren

d1) Studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere in sistem de referinta national

Studiile topografice in sistem STEREO 70 pe traseul retelei de canalizare (plan banda sc. 1:1000) au fost efectuate de SC PROSILVA GEOTOP SRL Pitesti si sunt anexate prezentului studiu de fezabilitate.

d2) Studiul geotehnic cuprinzand planuri cu amplasamentul forajelor, fiselor complexe cu rezultatele determinarilor de laborator, analiza apelor subterane, raportul geotehnic cu recomandarile pentru fundare si consolidari

Studiul geotehnic care cuprinde date despre riscul geotehnic, caracterizarea generala geomorfologica si geologica, stratificatia si caracteristicile fizico - mecanice ale ternului din amplasament, incadrarea terenului pentru sapatura conform TS -1982 si recomandarile pentru fundarea obiectelor componente (retea canalizare, statii de pompare, statie de epurare) ale intregii investitii a fost realizat de catre S.C. GERTRUDE S.R.L si este anexat.

d3) Alte studii de specialitate necesare

Studiul de inundabilitate cuprinzand nivelul de risc in cazul unor precipitatii abundente pentru stabilirea cotelor lucrarilor necesare corespunzatoare debitului de apa maxim anual cu diferite probabilitati de depasire. In baza studiului de inundabilitate se propune solutia optima de protectie a zonei de interes. Studiul a fost elaborat de Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor si este anexat.

2.3.e) Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii

Obiectul 1 - Retea de canalizare

S-a prevazut realizare unei retele de canalizare in lungime de 2.129 m. Colectoarele de canalizare proiectate prevazute in prezenta documentatie, se vor realiza din conducte din PVC cu diametre de 250 mm si 315 mm.

Retelele de canalizare menajera urmaresc trama stradala a localitatii si se vor executa din tuburi circulare din PVC-KG, SN4, pentru canalizare. Colectoarele de canalizare menajera s-au propus pe drumurile comunale conform planurilor de situatie anexate:

Reteaua de canalizare se va poza in axul strazii pe toate strazile pietruite si la 50 cm de marginea strazii, in interiorul acesteia, in cazul drumurilor asfaltate.

Reteaua de canalizare atat pentru colector, cat si pentru racorduri se va poza sub adancimea de inghet specifica zonei (0.9m), pe un pat de nisip de 15 cm si inglobata apoi intr-un strat de nisip pana la o inaltime de 30 cm deasupra generatoarei superioare a conductei.

La montarea conductei de canalizare, pe tronsonul drumului comunal va fi afectata structura rutiera a drumului, atat partea carosabila cat si acostamentul acestuia.

Pe lungimea de 1432 m va fi necesara decaparea sistemului rutier existent pe o latime de 50 cm de la marginea partii carosabile. Pe aceeasi lungime se va indeparta si acostamentul existent, care are latimea de 50 cm si este din pamant.

Dupa montarea conductei de canalizare si aducerea la cota a patului drumului se va reface sistemul rutier ca in calea curenta astfel:

4 cm BAPC 16 - imbracaminte din beton asfaltic cu pietris concasat;

6 cm BADPC 25 - beton asfaltic deschis cu pietris concasat;

15 cm piatra sparta pentru reprofilare.

Sistemul rutier va avea panta de 2.5% in profil transversal.

Acostamentele se vor reface din pamant cu o panta de 4%.

Deasupra intregii retele de canalizare si deasupra fiecarui racord la o inaltime de 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei s-a prevazut montarea unei grile de avertizare din polietilena de culoare maro.

Toate materialele folosite vor avea certificate de calitate, accept sanitar, etc. si vor respecta standardele romanesti sau internationale in vigoare.

Dupa executarea propriu-zisa a retelei de canalizare se va efectua proba de etanseitate a conductei, ca fiind faza de executie determinanta.

Cand lucrarile pentru montarea colectorului de canalizare si a racordurilor au fost terminate, carosabilul va fi adus la starea initiala.

Pentru lucrarile de executie a retelei subterane de canalizare trebuie sa se tina seama de executia si pozarea celorlalte retele edilitare (apa, gaz, cabluri electrice etc.).

Caracteristici generale comune pentru tronsoanele de canalizare

- Asezarea in plan vertical a retelelor s-a facut tinand cont de configuratia terenului, de cota subsolurilor si a adancimii de inghet, de sarcinile care actioneaza asupra canalelor, de nivelul apelor subterane si de punctele obligate.

- Panta canalelor colectoare pe cele mai multe tronsoane, a fost aleasa egala cu panta terenului, iar pe celelalte tronsoane, a fost aleasa in asa fel incat sa asigure curgerea gravitationala.

- Racordarea canalelor in profil longitudinal s-a facut la radier. Avantajul consta in evitarea formarii remuurilor in sectoarele amonte. Canalele de acest tip au o capacitate de curgere mai mare decat cea de calcul, dar dezavantajul consta in pierderea pantei disponibile existand pericolul unor depuneri spre capatul aval.

- Amplasarea in profil transversal a colectoarelor s-a facut paralel cu linia constructiilor, in axul strazii.

Toate materialele folosite vor avea certificate de calitate, accept sanitar, etc. si vor respecta standardele romanesti sau internationale in vigoare.

Referitor la materialele retelei de canalizare, se va adopta un material pentru conducte cu o rugozitate foarte mica, care sa permita curgerea cu viteza relativ ridicata (pentru autocuratire) la o panta cat mai mica, evitandu-se in acest mod adancimea excesiva a colectoarelor de canalizare si aparitia unor dificultati atat in executie, cat si in exploatare si nu in ultimul rand, care ar duce la un cost ridicat al investitiei.

Parametri hidraulici ai retelei de canalizare:

Panta longitudinala - s-a ales astfel incat sa se realizeze viteza de autocuratire de minim 0,7 m/s, pentru evitarea depunerii particulelor din apele uzate.

Viteza maxima de curgere a fost aleasa astfel incat sa nu depaseasca valoarea de 5 m/s.

Viteza minima este de 0.7 m/s. Aceasta viteza este de autocuratire si trebuie respectata, in caz contrar producandu-se depunerea substantelor in suspensie din apele uzate.

Diametrul exterior al conductelor a rezultat de 250, 315mm.

Caracteristicile conductelor si pieselor de legatura pentru canalizarea din PVC

- Durata de viata:In cazul unei utilizari optime durata de viata este de 50 de ani.

- Greutate mica: Fiind de 20 de ori mai usor decat betonul, se poate transporta si manevra mai usor.

- Montare rapida: Datorita greutatii mici si simplitatii imbinarii, se pot executa in timp scurt, retele de canalizare fara sa fie necesara o calificare superioara.

- Lungimi mari de montare: Datorita greutatii mici se pot monta conducte si de 5-6 m lungime.

- Reteaua de conducte realizate din tuburi PVC este perfect etansa, neavand loc nici infiltratii si nici exfiltratii.

- Proprietati de rezistenta: Au rezistenta buna la transport, depozitare, montare si exploatare.

- Rezistenta la coroziune: Conductele de canalizare impreuna cu garniturile de etansare rezista bine la actiunea substantelor aflate in apele uzate, menajere si freatice.

- Rezistenta la uzura: Substantele solide in apele reziduale produc o uzura mai mica asupra conductelor PVC decat asupra conductelor de beton si azbociment.

- Perete interior neted: Datorita peretelui interior neted, pierderea prin frecare este mica, capacitatea de transport este mai mare si nu au loc depuneri pe peretele conductei.

Camine de canalizare proiectate

Pentru intretinerea si buna functionare a retelei de canalizare, s-au prevazut constructii anexa de tipul caminelor de vizitare.

Pentru facilitarea interventiei pe reteaua de canalizare menajera, pe diferite sectoare, s-a prevazut realizarea a 67 camine de vizitare si intersectie. Caminele de vizitare sunt din tuburi de beton, cu camere de lucru. Capacele caminelor de vizitare si intersectie vor fi carosabile si prevazute cu balama antifurt (BAF).

La trecerile prin caminele de vizitare a conductelor de canalizare au fost prevazute piese de trecere speciale in functie de locul de racordare a conductelor din PVC (fie in peretii caminelor, fie in fundatia acestora).

Caminele de vizitare permit accesul in canale in scopul supravegherii si intretinerii acestora, pentru curatarea si evacuarea depunerilor sau pentru controlul cantitativ si calitativ al apelor.

Reteaua de canalizare va fi prevazuta cu camine de vizitare amplasate conform STAS 3051-91. La canalele nevizitabile, caminele de vizitare se prevad:

In aliniament, la distanta maxima de 60 m;

In punctele de schimbare a dimensiunilor;

In punctele de schimbare a pantei;

In punctele de schimbare a directiei;

In punctele de intersectie a canalului.

Subtraversare paraului Bughea

Pentru a se ajunge cu conducta de apa uzata menajera in Statia de Epurare, este nevoie de subtraversarea Paraului Bughea Se propune subtraversarea acestuia printr-un foraj orizontal avand o lungime de 20 m, cu conducta de 315mm, montata intr-un tub de protectie cu diametrul de 500mm (intre caminele C75a si C76).

Tehnologia forajului consta in:

Foraj pilot - dintr-o groapa de pornire se foreaza cu un cap de forare prin sol. Capul de forare, dirijabil, foreaza cu ajutorul unei suspensii de forare prin jet de inalta presiune, un tunel. Suspensia de forare (amestec de apa, bentonita si aditivi) disloca pamantul, transporta materialul dislocat in gropi, sustine microtunelul si reduce frecarea dintre aceasta si produs.

Foraj de largire - Dupa ce capul de forare ajunge precis in groapa tinta, se monteaza capul de largire corespunzator diametrului conductei. Prin rotirea si tragerea capului de largire inapoi prin tunelul pilot, acesta se largeste la dimensiunea dorita.

Pozarea conductei - imediat dupa capul de largire se prinde conducta sau cablul care trebuiesc trase. Aceasta operatie se face foarte bland intru-cat suspensia de forare, ce contine bentonita, actioneaza ca un mijloc de ungere a tunelului forat.

Tehnica de locatie - localizarea trimidensionala a capului de forare se bazeaza pe emiterea de date (modulate pe semnalul de emisie) de catre un emitator montat in capul de forare. Un receptor de date (cu ecran de vizualizare), receptioneaza semnalele emise de emitator. Astfel se poate localiza exact adancimea, pozitia in axa longitudinala si inclinatia capului de forare.

Avantajele forajului:

Economicitate - traseul de pozare al conductelor este scurt si direct, costurile fiind mai mici decat in cazul folosirii metodelor clasice;

Rapiditate - se pot monta 30ml intr-o zi;

Exactitate - prin urmarirea electronica, in permanenta, a capului de forare, precizia de pozare este foarte mare;

Siguranta - in urma forajului suspensia de forare impreuna cu pamantul se intaresc in scurt timp, rezultand constructii rezistente si sigure. Pericolul de perforare a altor conducte si cabluri existente, este redus la minim datorita preciziei forajului.

Protectia mediului - nu exista galagie, nu exista mizerie, nu rezulta deseuri toxice de nici un fel, produsele folosite sunt ecologice;

Obiectul 2 - Statii de pompare (SP)

Sistemul de canalizare propus in localitatea Fundeni s-a dimensionat in ipoteza colectarii si evacuarii apei menajere uzate, prin preluarea acesteia de catre statia de epurare. Datorita configuratiei terenului s-a prevazut o statie de pompare.

Statia de pompare este o constructie subterana de tip - camine modulare din PEID cu diametrul de 2.0 m si adancimea de 6.0 m echipata cu 1+1 pompe submersibile complet automatizate:

Statia de pompare contine toate echipamentele (2 pompe, vane, clapeti, tevi refulare, tablou automatizare cu transmitere de date prin GSM sau telefonie fixa cu preluarea, transmiterea si stocarea in computer a 8 tipuri de semnale privind parametrii statiei, sistem de ventilatie, pompa drenaj, senzori de nivel, capac acces statie din inox, sistem iluminare interior, rezervor interior de colectare).

Aceasta prezinta urmatoarele caracteristici:

Q= 137 mc/h si Hp= 25 mCA; P = 7.5 kw/h

Caracteristicile pompelor vor fi in corelatie cu elementele colectoarelor de refulare si cu volumul bazinului de aspiratie.

Comenzile de pornire-oprire a pompelor se vor da in regim automat functie de nivelul din bazinul de aspiratie.

Statia de pompare (SP) se monteaza cu capac de fonta si mai cuprinde tabloul de comanda, lanturi de manevra, clapete si vane de izolare.

Statia de pompare va fi racordata la reteaua locala de alimentare cu energie electrica.

Conducta de refulare se va executa din tuburi de PEID PN10 si va avea urmatoarele caracteristici:

Conducta PEID, PN10, De 200 mm, L = 677 m.

Conducta de refulare se va poza in trotuar, pe un strat de 10 cm de nisip, paralel cu linia terenului, sub cota de inghet (adancimea de pozare este de 0.8 m).

Achizitionarea statiilor de pompare se va face in aceasta varianta de la furnizorii de specialitate.

Obiectul 3 - Statia de epurare

Toate apele uzate din satul Fundeni, vor fi epurate in statia de epurare situata pe malul drept al raului Teleajen, pe partea dreapta a drumului national DN1A, Bucuresti - Cheia. Aceasta statie de epurare a fost prevazuta de tip monobloc si cuprinde treapta mecanica, treapta biologica si treapta de dezinfectie finala. Apele epurate vor fi deversate in raul Teleajen.

Aceasta statie de epurare a apelor uzate se caracterizeaza printr-o tehnologie simpla, dar moderna si are o eficienta foarte ridicata.

Solutia constructiva

Platforma statiei de epurare se amplaseaza peste cota de inundabilitate din zona.

Se prevede by-pass general intre primul si ultimul camin de pe platforma statiei pentru situatia caderii temporare a alimentarii cu energie electrica simultan cu debite mari de ape menajera, care nu pot fi inmagazinate in sistem (pana la nivelul preaplinului)

Caderea alimentarii cu energie electrica este o situatie de avarie in care este permisa deversarea controlata a apei menajere in emisar, pe o perioada limitata de timp, de pana la 6 ore. In situatia in care investitorul doreste sa evite complet aceasta situatie poate contracta prevederea unei surse alternative de energie pentru functionarea statiei de epurare pana la remedierea defectiunii de natura electrica.

Obiectele si retelele tehnologice ale Statiei de epurare vor fi ingropate, cu exceptia unitatilor de epurare, de dezinfectie apa menajera, stocare-dozare coagulant si deshidratare care vor fi amplasate suprateran, in containere, pentru exploatare si mentenanta in conditii optime.

Retele tehnologice alcatuite din conducte gravitationale realizate din tuburi si fitinguri pentru canalizare din PEHD cu Dn 200 si Dn 300 si conducte sub presiune realizate din tuburi si fitinguri din PEHD/Pn 6 cu Dn 25, Dn 50, Dn 65, Dn80.

Camine de canalizare - camine standard conform STAS 2448-82, de canalizare, carosabile, Dn 1000, cu exceptia caminului de comutare Dn 1500, de la intrarea in statie, cu racorduri la conductele de canalizare si adancime variabila,conform profilelor tehnologice. Sunt prevazute cu capace carosabile si trepte pentru acces personal de mentenanta si exploatare.

Treapta de epurare mecanica alcatuita din:

Gratarul manual amplasat intr-un camin cu diametrul de 1,5 m si adancimea de 2,17 m.

Deznisipatorul/separatorul de grasimi, cu un volum util de 4 mc, de tip vertical, permite retinerea substantelor plutitoare si separarea nisipului cu dimensiuni mai mari de 0,2 mm. Corespunzator volumului util se prevede un bazin cilindric cu Di=2 m si adancimea H=4 m.

Bazin de colectare grasimi cu volumul util de 3 mc cu rol de acumulare a grasimilor retinute.

Corespunzator volumului util se prevede un bazin cilindric cu Di=1,5 m si adancimea H=4 m.

Bazin de stocare, spalare si scurgere nisip cu volumul util de 2 mc, prevazut cu radier drenant cu barbacane si strat geotextil ce permite filtrarea si scurgerea apei inapoi in desnisipatior.

Corespunzator volumului util se prevede un bazin cilindric, semiingropat cu Di=1,5 m si adancimea H=2.2 m.

Practic, pe durata de exploatare a statiei de epurare, nu este nevoie sa se schimbe stratul filtrant de geotextil. Schimbarea acestuia este necesara numai in situatia in care acesta este deteriorat accidental.

Bazinele de egalizare, omogenizare si pompare cu o tripla functionalitate au un volumul util al celor doua bazine inseriate este de 32 m3, asigurand acumularea debitului maxim de apa menajera si rezerva de apa in perioadele de debite afluente mici (pe timpul noptii). Corespunzator volumului util se prevede un bazin cilindric cu Di=3 m si adancimea H=6,5 m inseriat cu un bazin cilindric cu Di=2 si adancimea H=7,0 m. In primul bazin se va monta un mixer submersibil, iar in al II-a bazin se vor monta 1+1 pompe submersibile pentru ape uzate, cu conductele de refulare aferente. Sunt prevazute capace de acces pentru mixer si pompele submersibile si capac si trepte pentru acces personal mentenanta si exploatare. Treapta de epurare mecanicano-biologica, unitatea de dezinfectie si unitatea de deshidratare namol consta dintr-un modul compactat de epurare ce va fi amplasat pe un radier general din beton armat C16/20 de 30 cm grosime, asezat pe un strat de 10 cm de beton de egalizare C8/10 si pe un strat de pietris de 20 cm grosime. Radierul este de forma rectangulara avand o suprafata de 20 mp. Bazinele de colectare si pompare sediment prezinta un volum util de 16 m3 ce prevede un bazin cilindric cu Di=3 m si adancimea H=4,0 m.

In bazin se monteaza o pompa submersibila de namol si un mixer submersibil cu jet.

Sunt prevazute capace de acces pentru pompa submersibila si mixer si capac si trepte pentru acces personal mentenanta si exploatare.

Platforma pentru containere va avea o suprafata de S = 15 m2 si serveste pentru depozitarea temporara a containerelor cu materii solide rezultate in urma tratarii apei menajere.

Containarul pentru personalul de intretinere si exploatare necesita pentru fixare si montare radier general din beton armat C16/20 de 30 cm grosime, asezat pe un strat de 10 cm de beton de egalizare C8/10 si pe un strat de pietris de 20 cm grosime. Radierul este de forma rectangulara avand o suprafata de 18 mp.

Suprafata ocupata de statia de epurare, avand in vedere obiectele tehnologice si retelele necesare intre acestea, este de 480 mp.

Gura de descarcare

Gura de descarcare consta dintr-o constructie hidrotehnica din beton armat in canal de descarcare si o protectie amonte si aval a malului emisarului.

Constructie de beton armat C20/C25 consta dintr-un timpan prin care patrunde conducta PVC De 200 mm, un radier si ziduri laterale de dirijare. Canalul de descarcare este un canal deschis cu taluzuri de 1:1 care pe fund are prevazut un pat de piatra bruta iar pe taluze o aparare de mal cu pereu uscat.

Protectia emisarului pentru descarcare se va realiza printr-o aparare de mal cu pereu uscat care la baza va sprijini pe un masiv de anrocamente.

2.3.f) Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum:

f1) Necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii

In vederea functionarii sistemului de canalizare propus in acest proiect este necesara racordarea acestuia la retelele de utilitati:

- alimentare cu energie electrica

- alimentare cu apa de la reteaua stradala

- drumuri de acces

- sistematizare verticala

f2) Solutii tehnice de asigurare cu utilitati

Alimentare cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica se face din Sistemul Energetic National prin SC Electrica prevazindu-se posturi trafo aeriane pe stilp (PTA) 20/0.4 KV, 1x100 (63 sau 25) KVA

Instalatiile de alimentare cu energie electrica cuprind, LEA 20KV simplu circuit, postul trafo, cutia de distributie, blocul de masurare a energiei activa si reactive precum si instalatia de legarea la pamant.

Dupa elaborarea Proiectului Tehnic si Detaliilor de executie se va intocmi documentatia pentru obtinerea avizului de racod. Furnizorul local de energie electrica va indica modul de alimentare, uramand a se intocmi proiectele necesare de racod de catre firme specializate, atestate RENEL.

Sistemul de canalizare si statia de epurare propuse vor fi alimentate cu energie electrica. Principalii consumatori de energie electrica sunt:

statia de pompare SP: consum 180 kWh/ zi;

statia de epurare: consum 500 kWh/ zi.

Pe langa consumurilor efective datorate de utilajele/ echipamentele prevazutre se va asigura iluminatul interior in incinta statiei de epurare, precum si in spatiile tehnice.

Este necesara alimentarea cu apa a statiei de epurare pentru consum gospodaresc si nevoile igienico - sanitare ale pavilionului tehnologic, cu un debit de cca 0,3 l/s.

Obligatii:

Pentru conformarea la cerintele BAT de utilizare eficienta a energiei electrice titularul va lua urmatoarele masuri :

va utiliza energia electrica cu respectarea celor mai bune tehnici disponibile,

va aplica toate oportunitatile pentru reducerea energiei folosite si cresterea eficientei energetice.

anual va intocmi un plan de utilizare eficienta a energiei si o data la trei ani se va realiza un audit privind eficienta energetica.

cantitatea de energie consumata va fi urmarita periodic si contorizata;

se va asigura iluminarea spatiilor de lucru cu instalatii care consuma putina energie.

anual va intocmi un raport privind consumul de energie si emisiile de CO₂, identificarea si aplicarea masurilor de utilizare eficienta a energiei. Societatea va intreprinde eforturi pentru cresterea permanenta a eficientei energeice si reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera.

Alimentare cu apa

Alimentarea cu apa potabila pentru statia de epurare se va asigura printr-o conducta de racord din PEID PN6, De 32 mm, la reteaua de alimentare existenta, prin intermediul unui camin de bransament. In caminul de bransament se va monta un un debitmetru pentru a se putea inregistra separat consumul de apa potabila al statiei de epurare.

Drumuri de acces

Accesul rutier la incinta statiei de epurare se va face prin intermediul unui drum de acces, ce se va racorda la drumul comunal DC 16A.

Traseul in plan al drumului de acces va respecta urmatoarele norme in vogoare:

Ordin nr 45 al MT din 1998 pentru aprobarea normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor;

Prin modernizare se va mentine pe cat posibil traseul existent, respectandu-se normele in vigoare:

Ordin nr 45 al MT din 1998 pentru aprobarea normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor.

Drumul care face legatura dintre drumul comunal DC 16A si statia de epurare este un drum de exploatare din categoria a IIa.

Profilul transversal tip a fost ales in functie de latimea existenta pentru drumuri comunale, conform Normelor tehnice amintite mai sus.

Tip I de la km 0+000 la km 0+582

a) latimi

Platforma drumului 5,00 m, din care:

partea carosabila 4,00 m;

acostament 0.5 m x 2= 1.00 m.

b) sistem rutier

reprofilare cu balast, cu grosime 30cm.

asternere a 8 cm macadam semipenetrat;

In profil transversal, partea carosabila are forma de acoperis, cu pante transversale de 4%.

Acostamentele au panta transversala de 4%.

La km 0+098 m se prevede un podet tubular cu Φ 1000.

Pentru asigurarea scurgerii apelor in lungul drumului se prevad rigole deschise din pamant.

Sistematizare verticala

Sistematizarea verticala a incintei statiei de epurare se va realiza intr-un usor rambleu, cu asigurarea pantelor necesare indepartarii rapide a apelor meteorice catre zonele imediat invecinate.

Imprejmuirea

Imprejmuirea va fi realizata din panouri de plasa impletita de 3,00 m si inaltime de 2,00 m fixate pe stalpi metalici din beton armat fixati in fundatii din beton simplu de un metru adancime.

Poarta de acces este compusa dintr-o poarta dubla pentru vehicule de 4,00 m latime si 2,00 m inaltime si o poarta simpla, pietonala de 1,00 m latime si 2,00 m inaltime.

Poarta este alcatuita din panouri de plasa impletita fixate pe stalpi metalici asezati in fundatii din beton simplu de un metru adancime.

2.3.g) Concluziile evaluarii impactului asupra mediului

Evaluarea impactului asupra mediului s-a facut tinand cont de cateva criterii organizate in tabelul de mai jos si structurate pe urmatoarele doua domenii:

modificari asupra factorilor de mediu;

efectele modificarilor factorilor de mediu asupra populatiei.

Analiza evaluarilor din acest tabel permite formularea concluziei ca impactul asupra mediului este nesemnificativ si nepersistent.

Masurile ce ar trebui luate de catre beneficiar pentru a se incadra in exigentele impuse de legislatia de mediu, asa cum rezulta ele din concluziile prezentei analize, pot fi realizate printr-o buna organizare a lucrarilor de executie si exploatare, respectarea normelor tehnice specifice activitatilor desfasurate. Acolo unde a fost cazul s-au propus masuri suplimentare, considerate ca eficiente in minimizarea impactului.

Proiectul ca atare reprezinta prin dotarile si functiunile sale o masura cu importante efecte economice si sociale.

In final, se poate concluziona ca efectele negative aparute ca urmare a activitatii desfasurate in cadrul obiectivului si care au fost prezentate in cadrul prezentului studiu nu conduc la deteriorarea factorilor de mediu. Ele pot fi atenuate in timp prin luarea unor masuri organizatorice si constructive sustinute.

Durata de realizare si etapele principale: Graficul de realizare a investitiei

Durata de realizarea a proiectului este de 24 luni din care 12 luni alocata lucrarilor de constructii.

Etapele principalele de realizare sunt:

- statie de epurare

- colectoarele principale incepand de la statia de epurare in amonte

- statia de pompare

COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI

Pentru stabilirea prealabila a valorii investitiei publice s-au utilizat indici globali de cost de la lucrari similare executate in zona de sud a tarii, actualizati pe baza indicilor de crestere a preturilor preluati din Buletinul Directiei Nationale de Statistica.

Costul estimativ al investitiei s-a calculat pe baza solutiilor tehnice ale proiectului urmarind fiecare categorie de lucrari care participa la realizarea obiectivului final.

Costul estimativ al investitiei este de mii RON cu TVA inclus din care mii RON cu TVA inclus reprezentand constructii + montaj

Dupa cum se poate urmari in devizul general al proiectului, costul total cu investitia cuprinde cheltuieli cu asigurarea si amenajarea terenului, a utilitatilor, cheltuieli de proiectare, studii de teren, obtinerea avizelor si acordurilor, proiectare si asistenta tehnica, cheltuieli directe de constructie, alte cheltuieli precum cele pentru organizarea santierului, taxe legale, cheltuieli neprevazute precum si cheltuielile cu darea in exploatare.

Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general este descrisa in tabelul urmator

Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei

Valoarea cheltuielilor cu proiectarea si asistenta tehnica se incadreaza in limitele impuse de catre piata si practicate in general.

Taxele si comisoanele sunt calculate conform legislatiei romane in vigoare modul de calcul al acestora fiind detaliat in deviz.

ANALIZA COST - BENEFICIU

Sursele de finantare a investitiei

Finantarea investitiei se va realiza prin demersurile facute pentru obtinerea unui grant pentru toata valoarea investitei, grant ce poate fi acordat prin accesarea acestuia prin F.E.A.D.R. In prima faza, Consiliul Local va solicita obtinerea unei linii de credit pentru asigurarea cash-flow-ului necesar. Valoarea costurilor neeligibile va fi suportata din contributia consiliului local sau din alte surse.

Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei

Numar de locuri de munca create in faza de executie

In faza de executie se vor in jur de 10 locuri de munca.

Numar de locuri de munca create in faza de operare

Pentru operarea sistemului de canalizare se considera necesara infiintarea in cadrul Primariei Gura Vitioarei a unei echipe (serviciu) de exploatare pentru sistem.

Sfera de atributii a acestei echipe cuprinde in principal urmatoarele:

urmarirea functionarii corecte si la parametrii tehnologici stabiliti a intregului sistem de alimentare cu apa si a fiecarui obiect component in parte;

luarea deciziilor si efectuarea operatiilor necesare in cazul modificarii parametrilor de functionare;

remedierea unor mici defectiuni aparute in timpul exploatarii;

urmarirea aparatelor de masura si control si tinerea evidentei parametrilor de exploatare;

efectuarea lucrarilor de intretinere periodica planificate;

asigurarea curateniei in incinta sistemului de alimentare cu apa si mentinerea integritatii zonelor de protectie sanitara;

respectarea normelor de protectia muncii si PSI.

Pentru rezolvarea acestor sarcini se considera necesar ca echipa sa aiba urmatoarea componenta:

1 operator tehnolog pentru instalatii;

1 electrician de intretinere si reparatii;

1 muncitor.

In aceste conditii, prin realizarea investitiei, se asigura crearea a 3 noi locuri de munca.

In cazul in care in sistem se produc avarii majore, pentru remedierea carora sunt necesare lucrari de amploare si forta de munca importanta, se recomanda sa se apeleze, pe baza de contract, la o firma specializata in domeniu.

PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO- ECONOMICI AI INVESTITIEI

Valoarea totala 6.300,789 mii lei inclusiv TVA;

(in preturi - curs din 23.01.2009 ( 1 Euro = 4.3053 lei)),

din care:

- constructii-montaj (C+M) 3.779,954 mii lei inclusiv TVA;

Esalonarea investitiei (INV/C+M):

- anul I 376,807 / 0 mii lei inclusiv TVA ;

- anul II 8.314,519 /5.660,165 mii lei inclusiv TVA.

Durata de realizare (luni);

Durata estimata a investitiei este de 24 de luni din care alocata lucrarilor este de 12 luni.

Capacitati (in unitati fizice si valorice)

Alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia, dupa caz.

- Nu este cazul.

AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU

Avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea si oportunitatea investitiei;

Certificatul de urbanism;

Avize de principiu privind asigurarea utilitatilor:

- Avizul de la Apele Romane S.G.A.;

- Avizul ELECTRICA S.A.;

- Avizul telefonie

- Aviz apa - canal;

- Avizul Directia Administrare Drumuri si Cladiri Calarasi;

- Avizul tehnic al Directiei de Telecomunicatii;

- Avizul de la Directia de Sanatate Publica;

- Avizul Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale ;

Acordul de mediu;

- Avizul Agentiei de Protectia Mediului;

Verificat, Intocmit,

ANEXE PIESE SCRISE

Breviar de calcule tehnologice

Tabel nr. 7 - Evolutia costurilor de operare

Tabel nr. 8 - Analiza suportabilitatii

Tabel nr. 9 - Sustenabilitatea financiara

Tabel nr. 10 - Calculul ratei Rentabilitatii

Tabel nr. 11 - Analiza economico - sociala a proiectului

Tabel nr. 12 - Beneficii economice sociale

Buletine de incercare - analiza apa reziduala

Lista de utilaje si dotari

ANEXE PIESE SCRISE

CAPITOL B: PIESE DESENATE