Raportul de amplasament

Raportul de amplasament

Determinarea conditiilor initiale de amplasament la pornirea instalatiilor aflate sub incidenta ordonantei de urgenta 34/2002 reprezinta primul pas in evaluarea functie de risc in definirea sursei de poluare. Desi regimul de control integrat al poluarii si prevenire nu se axeaza pe risc in ceea ce priveste refacerea ulterioara, el se bazeaza pe principiul evaluarii riscului in componentele raportului de amplasament si procesul de autorizatie integrata.

Nu pot fi specificate cu exactitate cerintele privind volumul ivestigatiilor necesare pentru fiecare amplasament, deoarece acesta difera de la un amplasa- ment la altul. Raportul asupra conditiilor initiale ale amplasamentului este util pentru:

1. a permite compararea starii amplasamentului in timpul si la incetarea activitatii cu starea acestuia anterioara autorizarii integrate;

2. a oferi informatii privind caracteristicile fizice si vulnerabilitatea amplasamentului in vederea evaluarii gradului in care acesta corespunde functionarii si in procesul stabilirii conditiilor corespunzatoare pentru autorizatia de integrare;

3. a-l proteja pe solicitant fata de obligatia de a remedia poluarea anteri- oara stabilirii cerintelor de autorizare integrata si care nu a fost determinate de desfasurarea activitatilor supuse controlului.

Este necesara descrierea activitatilor din fiecare faza. Colectarea de infor- matii suficiente pentru elaborarea raportului de amplasament presupune urmatoarele faze:

1. cuprinde 2 etape:

1a. in aceasta faza se fac cercetari de birou (documente) si recunoastere in teren

1b. presupune cercetari de birou suplimentare, studii intestigare in teren

2. presupune prelevari de probe si investigatii suplimentare

Raportul asupra conditiilor initiale ale amplasamentului este parte a documentatiei raportului de amplasament. Pentru a stabili ce tip si ce volum de informatii este necesar in fiecare faza a investigatiilor solicitantul poate tine seama si de urmatoarele aspecte suplimentare:

1. cu cat este mai complexa si mai completa carcterizarea initiala a amplasamentului cu atat devine mai putin probabila necesitatea unor ivestigatii suplimentare pe parcursul functionarii instalatiei pentru obtinerea unei mai bune descrieri a amplasamentului;

2. informatiile culese in cursul investigarii amplasamentului pot fi utilizate pentru a evalua acceptabilitatea si efectele emisiilor propuse pentru instalatie

3. este necesar ca titularii de activitati sa efectueze o investigare cat mai completa pentru a identifica asemanari intre substantele folosite in activitatile curente si cele utilizate in activitatile ulterioare.

Necesarul de informatii pentru evaluarea riscului sunt:

- materialul documentar direct disponibil; acesta se refera la proprietarul actual, dimensiuni si pozitia geografica, utilizarea actuala si utilizare ulterioara, folosinta actuala si ulterioara a terenurilor din vecinatatea amplasamentului,

- informatii obtinute prin cercetari de birou se refera la detalii de proiecte si cadastru, evidente de la autoritatea de sanatate, autorizatii integrate anterioare pentru instalatii aflate deja in functiune, autorizatii privind gestionarea deseurilor: geologia terenului, conditii hidrologice locale si calitatea apelor de suprafata si    subterane, topografie, detalii privind emisiile accidentale, apropiere de arii protejate, detalii privind functionarea instalatiei, evidente de exploatare existente (bilanturile de mediu), evidente ale masurilor luate in caz de urgenta, debitul si caracteristicile deversarile de efluent, rapoarte ale inspectiilor in cladiri, fotografii

- informatii obtinute prin recunoasterea amplasamentului - in aceasta categorie intra: metode de acces si posibilitatea accesului publicului, planul amplasamentului, mirosuri semnificative, tip de vegetatie si semne de afectare a acesteia, scurgeri de lichid de pe amplasament, directia si debitul scurgerilor, prezenta si starea apelor de suprafata la o distanta de 500 m de amplasament. Identificarea posibilelor obstacole de acces, semnele unor scurgeri accidentale/ necontrolate mai vechi/mai recente.

Raportul de amplasament trebuie sa aiba urmatorul cuprins:

Capitolul 1: Introducere

1.1. Context

1.2. Obiective

1.3. Scop si abordare

Capitolul 2: Descrierea terenului

2.1. Asezarea terenului

2.2. Dreptul de proprietate actual

2.3. Utilizarea actuala a terenului

2.4. Folosirea de teren din imprejurime

2.5. Utilizarea chimica

2.6. Topografie si canalizare

2.7. Geologie si hidrologie

2.8. Autorizatie actuala

2.9. Detalii de planificare

2.10. Incidente provocate de preluare

2.11.Specii sau habitate sensibile sau protejate care se afla in apropiere

2.12.Conditii de constructie

Capitolul 3: Trecutul terenului

3.1.Folosiri istorice ale terenului si ale zonei din imprejurimi

Capitolul 4: Recunoasterea terenului

4.1.Probleme ridicate

4.2.Deseuri

4.3.Depozite

4.4.Instalatie generala de evacuare

4.5.Gropi sau zona interna de depozitare

4.6.Incinta de incheiere

4.7.Sistem de scurgere

4.8.Alte depozite chimice si zone de folosinta

4.9.Alte posibile impuritati din folosinta anterioara a santierului sau amplasamentului

Capitolul 5: Interpretari ale informatiilor si recomandarilor   

Capitolul 6: Anexe

A1: Planul de amplasament

A2: Planul de studio al terenului

A3: Detalii in legatura cu productia

A4: Date despre supravegherea calitatii apei

A5: Detalii de autorizare a evacuarii

A6: Informatii de planificare

A7: Procedura aplicata

A8: Raport in caz de accident

Capitolul 7: Ilustratii minime necesare

Plan de amplasament a obiectivului analizat.

Preverile directivei 96/61 ale comunitatii europene au fost transpuse prin ordonanta de urgenta a guvernului privind: prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii nr. 34/2002. Instrumentele legislative directe pentru implementtare sunt:

- ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 890/2002

- ordinul ministrului apelor si protectiei mediului 1144/2002 privind stabili- rea registrului privind poluantii emisi in mediu de activitatile aflate sub incidenta O.U.G. nr. 34/2002

- ordinul ministrului si protectiei mediului 880/2002 pentru aprobarea proce- durii de evaluare a impactului asupra mediului si emiterea acordului de mediu

- hotararea de guvern 918/2002 privind aprobarea procedurii cadru pentru evaluarea impactului asupra mediului si lista de proiecte publice si private care necesita studii de impact

- ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 1440/2003 pentru apro- barea ghidului national pentru realizarea registrului privind poluantii emisi

- ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 37/2003 pentru aproba- rea ghidului privind cele mai bune tehnici disponibile pentru industria de celuloza si hartie

- ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor si protectiei mediului nr. 566/2003 pentru aprobarea documentului de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile in industria producatoare de var si ciment

- ordinul nr. 818/2003 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu

In determinarea celor mai bune tehnici disponibile trebuie sa se acorde o atentie speciala urmatorilor factori:

utilizarea unei tehnologii care sa produca cat mai putine deseuri

utilizarea substantelor mai putin periculoase

promovarea recuperarii si reciclarii substantelor generate si utilizate in proces

procese si metode care au fost aplicate cu succes la scara industriala

cercetarea stiintifica si tehnologii avansate

tipul, efectele si volumul emisiilor de poluanti cu potential de risc

consum si tipul materiilor prime utilizate in process si eficienta lor energetica

necesitatea prevenirii accidentelor si minimizarea efectelor pentru mediul inconjurator, necesitatea reducerii la minim a unui impact general si riscurilor implicate de acesta

informatia publicata in acordul de mediu