INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA INSTALATIEI DE APRINDERE

INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA INSTALATIEI DE APRINDERE

1. INTRETINEREA INSTALATIEI DE APRINDERE

Defectiunile motoarelor cu aprindere prin scanteie se datoresc, in proportie de cca. 15% instalatiei de aprindere, ceea ce impune o mare atentie operatiilor de intretinere.

Ruptor - distribuitorul necesita o serie de operatii de intretienere care se prezinta in continuare.

Verificarea si reglarea ruptorului se executa periodic:

- se controleaza starea contactelor, care daca prezinta oxidari sau uzuri, se curata cu hartie abraziva de granulatie fina sau cu piatra abraziva foarte fina, redandu-le formele initiale;

- se verifica elasticitatea arcului contactului mobil, cu un dinamometru: forta de intindere trebuie sa fie 400 - 600 N;

- se verifica starea pintenului izolat si a conductorului de alimentare a contactului mobil;

- se regleaza distanta dintre contacte la 0,40 - 0,60 mm (0,42 mm la Dacia 1310) prin deplasarea suportului contactului fix (cama deschizand contactul mobil in pozitie maxima), cu ajutorul unui sururb de reglaj, montat in orificiul oval al suportului, dupa care se fixeaza cu surubul de blocare. Masurarea se face cu lamele de interstitii. Se verifica deschiderea contactelor succesiv pentru toate camele, pentru ca uzura lor este neuniforma si la nevoie se corecteaza. Nerespectarea reglajului duce la inrautatirea functionarii motorului, ca urmare a modificarii avansului la aprindere;

- se verifica jocul arborelui de la ruptor, in bucsele lagare din corpul ruptor - distribuitorului; jocul radial peste 0,2 mm duce la inrautatirea functionarii motorului;

- se verifica jocul pinioanelor de antrenare a arborelui ruptorului (joc admis 0,1 mm);

- se controleaza starea bucsei izolatoare din corpul ruptorului si a bornei de alimentare de la bobina de inductie;

- se verifica functionarea condensatorului fie cu tester electronic, fie prin incarcarea - descarcarea cu un curent de 220 V (scanteia trebuie sa fie puternica, de culoare albastra);

Verificarea distribuitorului consta in analiza starii izolatiei capacului, a ploturilor, a periei si a arcului, a elementelor de fixare.

De asemenea, se controleaza starea de izolatie a rotorului, oxidarea lamelei rotorului si distanta ei fata de ploturile laterale.

Controlul functionarii regulatorului de avans centrifugal se face cu ajutorul lampii stroboscopice, la turatia de 1000 rot/min si la cea corespunzatoare puterii economice (4000 rot/min pentru Dacia 1310); verificarea functionarii regulatorului de avans centrifugal se face tinand cont de reperul pentru PMI al pistonului de pe capacul distributiei (volantul motorului) si de un reper ajutator, bine definit pentru fiecare tip de motor. Initial, reperul ajutator trebuie sa se deplaseze spre cel fix, iar in final sa se suprapuna.

Verificarea avansului vacuumatic se face pe un stand special, pornind de la turatia de ralanti, cand clapeta de acceleratie este inchisa si pe masura ce se deschide se urmareste valoarea avansului.

In general, avansul vacuumatic este de 2,5 - 15 RAC pentru o variatie a depresiunii de 0,35 - 0,7 bar; daca membrana este fisurata, dispozitivul de avans vacuumatic nu functioneaza.

Verificarea punerii la punct a aprinderii, care sa asigure respectarea avansului de deschiderea contactelor ruptorului si deci a scanteii de la bujii, se face astfel:

- se roteste arborele cotit pana se aduce pistonul 1 (pe compresie) la punctul corespunzator avansului indicat (marcat prin reper pe fulie sau pe volant, pozitionat fata de un reper fix de pe carcasa) si se scoate capacul distribuitorului;

- se roteste corpul ruptorului, pana ce cama corespunzatoare plotului nr. 1 de la capacul distribuitorului deschide contactele; aceasta se determina fie cu lampa de control montata intre contactul mobil si masa si care se aprinde in acest moment (la deschiderea contactelor), fie cu lampa stroboscopica prin reperele de punere la punct.

Avansul se mareste prin rotirea corpului ruptorului in sens invers sensului de rotatie, si se micsoreaza rotindu-l in acelasi sens (avansul la aprindere la Dacia 1310 este de 0 - 2, la ARO -240 de 8, la OLTCIT Club de 10; la Logan la turatia ralanti (750 rot/) este de 4-8);

- se blocheaza corpul ruptorului cu surubul corespunzator si se monteaza capacul distribuitorului, iar fisele se racordeaza la bujii in ordinea de functionare a motorului.

Ordinea de functionare a motorului este de: 1 - 3 - 4 - 2 la Dacia 1310 si Logan; 1 - 4 - 3 - 2 la Oltcit Club; 1 - 2 - 4 - 3 la Aro.

- pe automobil, se verifica avansul la aprindere in priza directa pe drum orizontal la viteza de 20 - 25 km/h pentru autocamioane si de 30 - 40 km/h pentru autoturisme; se apasa brusc pe acceleratie pana la 50 - 60 km/h si daca motorul da detonatii slabe se mareste avansul, iar la detonatii puternice se micsoreaza.

Bobina de inductie necesita operatii de intretinere simple; verificarea fixarii papucilor de legatura de la conductoarele de joasa tensiune, a piesei terminale si a mansonului de cauciuc pentru fisa centrala, starii de fixare a bobinei pe motor (departe de surse de caldura), functionarii ei cu testerul electronic sau prin proba scanteii, folosind intreruperea contactelor ruptorului manual (scanteia sa aiba culoare albastra si o lungime de 8 - 10 mm).

Bujia necesita operatii de curatire, reglare si verificare a functionarii.

Curatirea de calamina se face fie cu o perie de sarma fina, fie prin sablare cu nisip sub presiune de aer comprimat, intr-un dispozitiv special.

Reglarea distantei dintre electrozi se face dupa controlul starii lor si a izolatorului de portelan, a filtrelor si garniturii de etansare cu locasul de chiulasa.

Se realizeaza reglarea prin deplasarea electrodului lateral fata de electrodul central, masurand distanta cu lamele de intersitii sau calibru rotund (0,5 - 0,7 mm).

Incercarea bujiei se face cu un dispozitiv sub presiune de aer comprimat la 5 - 7 bar si cu bobina de inductie proprie, urmarind intensitatea si culoarea scanteii (sa fie albastra si continua); daca prezinta intreruperi sau scurgeri intre izolatie si corp, bujia nu este corespunzatoare. Se poate face incercarea bujiilor direct pe motor, cu osciloscopul testerului electronic.

Pe testerul electronic se pot face verificari dinamice ale componentelor instalatiei de aprindere. Rezultatele sunt afisate pe ecranul osciloscopului cu care este dotat testerul, sub forma unor curbe, in functie de parametrii ceruti componentelor. Verificarea se face cu motorul incalzit, la ralanti si la diverse turatii, indicate de documentatia testerului. Curbele obtinute trebuie sa se incadreze in limitele prescrise, citindu-se direct pe ecran valorile lor admisibile.

In continuare se prezinta cateva oscilograme caracteristice.

In oscilograma din figura se prezinta valoarea maxima a tensiunii din infasurarea secundara a bobinei de inductie (17 - 22 kV, in functie de tipul bobinei); a doua semiunda trebuie sa fie - 1/3 din valoarea primei unde, pentru corecta ei functionare. Celelalte curbe indica diferitele stadii pana la sfarsitul emisiei curentului de inalta tensiune (tensiunii de strapungere dintre electrozii bujiei).

In figura se prezinta modul de control al unghiului Dwell (de inchiderea contactelor). Acesta este corect la o valoare de inchidere α₁ 55% (59,5), iar cel de deschidere a camei α_d

Diagnosticarea contactelor ruptorului este redata in oscilogramele din figura.

Verificarea condensatorului este prezentata in figura unde elipsa si dreapta 1 - 2 , trebuie sa se incadreze in valorile indicate, in functie de capacitatea lui (0,25 - 0,27 μF).

Conductoarele trebuie sa nu aiba intreruperi, dezizolari sau imbatraniri ale izolatiei, iar piesele terminale de legatura se dezoxideaza si se fixeaza bine pe elementele instalatiei de aprindere, pentru a evita caderile de tensiune.

Bornele bateriei si conductoarele respective se dezoxideaza si se ung cu un strat subtire de unsoare consistenta, protectoare.

Conductoarele de inalta tensiune (fisele) trebuie sa nu aiba crapaturi, rupturi sau imbatraniri ale izolatiei, iar piesele terminale de racordare sa nu aibe oxidari sau portiuni arse, mansoanele de protectie fiind in stare buna.

- buna functionare este asigurata de o tensiune corecta debitata de bateria acumulatoare (12 - 14 V).

- cand se spala motorul cu apa sau detergenti se vor acoperi partile componente ale instalatiei electrice cu folii de material plastic,iar inainte de pornirea motorului se sufla apa depusa, cu aer comprimat; contrar, pornirea este greoaie, iar contactele ruptorului se oxideaza si capacul distribuitorului se poate fisura.

- nu se lasa circuitul primar conectat prin cheia de contact, deoarece se poate arde bobina de inductie.

- cand se face reglarea ruptorului, se pun 2 - 3 picaturi de ulei de motor pe garnitura de pasla pentru ungerea arborelui.

- nu se vor folosi bujii de alta valoare termica decat cea indicata sau echivalenta; de asemenea nu se admit fisuri ale portelanului sau deteriorari ale corpului.

La verificare, electrozii trebuie sa aiba profilul corespunzator, iar culoarea rosie - caramizie, ceea ce indica buna functionare a motorului.

Este interzisa curatirea bujiilor prin incalzire cu flacara.

Nu se vor folosi reductii la bujii.

Dupa 15 000 - 20 000 km bujiile se inlocuiesc pentru evitarea pornirii greoaie a motorului si consumului exagerat de combustibil.

- cand se circula cu automobilul pe santiere sau pe drumuri in conditii de praf, se recomanda curatirea componentelor instalatiei si conductoarelor cat mai des pentru ca depunerile de ulei si praf pot da scurtcircuite sau suprasolicitari ale instalatiei de aprindere.

Instalatiile de aprindere electronice necesita o serie de operatii specifice, in plus fata de componentele comune si anume:

- controlul captoarelor de turatie prin debransarea conductoarelor de legaturacu calculatorul si montarea unui voltmetru (intre borna (+) si masa). Dupa pornirea motorului si mentinerea la o turatie de 1000 rot/min, tensiunea trebuie sa fie 0,5 - 2 V cand plotul de pe volant nu este sub captor si 5 - 7 V cand plotul este sub captor.

- controlul captorului de depresiune, cu voltmetrul montat intre borne cu motorul la ralanti, la accelerarea partiala a motorului,acul voltmetrului trebuie sa devieze la o valoare de depresiunede cca. 0,2 bar.

- functionalitatea calculatorului este controlata cu aparataj special si necesita operatii deosebite;

- verificarea blocului de comanda ca si generatorul de semnal se face de asemenea pe testere speciale.

Se pot face pe autoturism: verificarea conexiunilor, functionalitatea generatorului de semnal si a blocului de comanda prin efectele finale (scantei la bujii) intreruperea conductoarelor de legatura.

La generatorul de semnal se poate verifica si inelul magnetic fata de reperul lui, prin rotirea manuala a arborelui cotit, urmarind scanteia la bujie; daca aceasta nu este corespunzatoare pot fi semnalate defecte ca: nealimentarea bornei cu energie electrica, conexiunea la masa automobilului intrerupta, circuitul integral defect. Daca sunt intreruperi pe circuit, acestea se refac; daca deviatia reperelor inelului magnetic sunt peste cele indicate, se inlocuieste inelul (defect sau desprins).

La conectarea conductoarelor, nu se vor face inversari la bornele respective, scurtcircuitari intre conductoare, bruscarea blocului de comanda, evitarea imbacsirii inelului magnetic cu particule metalice, care pot duce la deteriorarea circuitului integrat.

2. DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE INSTALATIEI DE APRINDERE

Marea majoritatea defectiunilor instalatiei de aprindere din circuitul primar sau secundar conduc la imposibilitatea pornirii motorului, la oprirea sau functionarea neregulata. Acestea sunt de natura intreruperilor sau scurtcircuitelor de curent, dar uneori a dereglarilor.

Motorul nu porneste, datorita urmatoarelor cauze:

- desfacerea, slabirea sau ruperea conductoarelor electrice, precum si scurtcircuitarea lor la masa;

- infasurarea primara a bobinei de inductie arsa;

- scurtcircuitarile la infasurarea secundara a bobinei de inductie;

- contactele ruptorului oxidate, arse sau dereglate;

- condensator strapuns;

Verificarea se face cu lampa de control, prin conectarea unui pol la masa, iar celalalt, succesiv la elementele de verificat, dupa conectarea contactului cu cheie: la aparitia defectiunii, lampa se stinge.

Alte cauze:

- schimbarea intre ele a fiselor bujiilor;

- punerea la punct a aprinderii gresita sau dereglata;

- defectiuni ale distribuitorului (capac fisurat, ploti carbonizati, perie uzata sau arcul ei dereglat, rotor spart sau lamela carbonizata);

- bujii defecte (ancrasate, electrozi topiti sau dereglati, fisurarea izolatorului).

Remedierea consta in depistarea si inlaturarea cauzelor prin: refacerea intreruperilor conductoarelor si izolarea lor, indepartarea scurtcircuitelor, inlocuirea elementelor defecte, nereparabile (bobina de inductie, capac si rotor distribuitor, bujii); capacul distribuitorului fisurarii prin doua gauri.

De asemenea, se inlatura defectiunile provenite din dereglarea la contactele ruptorului - care se dezoxideaza sau se anlocuiesc bujiile; fisele de bujii - montarea corecta a celor inversate; avansul la aprindere - punerea la punct conform indicatiilor.

Motorul se opreste din motivele:

- defectiuni in circuitul primar: slabirea conductoarelor sau pieselor terminale de legatura a elementelor componente (baterie, contact de cheie, indicator de curent, bobina de inductie, ruptor), scurtcircuitari la masa, contacte oxidate sau dereglate la ruptor, arc slabit al contactului mobil; fisurarea bucsei izolatoare de la borna de intrare a curentului in ruptor, condensator strapuns, rezistenta aditionala intrerupta, bobina de inductie cu infasurarea primara strapunsa.

Constatarea defectiunii se face prin functionarea claxonului cu farurile aprinse (daca e normala ca intensitate, alimentarea cu energie electrica este buna); sau cu lampa de control la fiecare element in parte, succesiv cu masa daca se aprinde exista defectiune).

Remedierea consta in refacerea conductoarelor intrerupte sau scurtcircuitate, dezoxidarea bornelor de legatura si a contactelor ruptorului, reglarea contactelor ruptorului, inlocuirea elementelor defecte (condensator, conducte, bobine de inductie).

Dereglari ale contactelor ruptorului pot fi cauzate si de uzura neuniforma a camelor, a platoului contactelor, a bucsei sau a arborelui ruptorului.

Remedierea se face prin inlocuirea pieselor defecte.

- defectiuni in circuitul de inalta tensiune: scurtcircuitarea infasurarii secundare a bobinei de inductie, conductoare (fise) intrerupte sau dezizolate, distanta prea mare intre lamela ruptorului si plotii capacului distribuitorului, capac fisurat sau spart, peria si arcul ei defecte, bujii necorespunzatoare (ancrasate, cu electrozi topiti sau la distanta necorespunzatoare), elemente de deparazitare defecte.

Controlul se poate face succesiv la elementele componente cu ajutorul lampii de neon de 12 V, pentru ca intensitatea curentului din circuitul secundar este redusa (0,001 - 0,002 A); lampa se aprinde la contactarea punctelor de verificare, in timp ce ruptorul este actionat in mod repetat, manual.

Se mai poate efectua controlul si prin desfacerea mansoanelor si verificarea fixarii fiselor si a bujiilor.

De asemenea, se controleaza intensitatea si culoarea scanteii, scotand pe rand fiecare fisa de la bujie si apropiind-o de masa motorului; lungimea scanteii trebuie sa fie de 8 - 12 mm, iar culoarea albastru - violet. Daca este buna scanteia, pot fi defecte bujiile.

De altfel, controlul elementelor de inalta tensiune (in afara bujiilor) poate fi facut si prin fisa centrala deconectata de la capacul distribuitorului si verificata la masa motorului: la scanteie corespunzatoare pot fi bujiile defecte.

Remedierea consta in refacerea sau inlocuirea conductoarelor de inalta tensiune si a pieselor terminale de fixare la elementele instalatiei, inlocuirea rotorului distribuitor sau chiar a capacului, uneori numai a periei si arcului; bobina de inductie defecta se inlocuieste, iar bujiile se pot curata de calamina si se poate regla distanta dintre electrozi la valoarea corespunzatoare tipului de motor (bujia care a functionat corect are electrozii curati, de culoare rosie - caramizie). Bujiile cu electrozi topiti sau izolatorul fisurat se inlocuiesc.

Motorul functioneaza neregulat (intrerupe) datorita cauzelor:

- defectarea ruptor - distribuitorului prin distanta necorespunzatoare intre contacte, oxidarea lor, desfacerea legaturilor la borna ruptorului sau a condensatorului.

Remedierea consta in refacerea distantei intre contacte, dupa dezoxidarea lor, refacerea legaturilor de la borna.

- defectarea bujiilor ce se poate constata prin verificarea starii de incalzire a izolatorului (dupa oprirea motorului); daca este rece, bujia nu a lucrat. Verificarea se poate face si cu motorul la ralanti, scurtcircuitand pe rand bujiile cu o surubelnita; la bujii defecte, motorul nu - si modifica mersul.

Remedierea se face prin inlocuirea bujiei defecte.

Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia de mers incet, pentru-ca:

- clemele de prindere a bornelor bateriei acumulatoare sunt slabe.

- s-a deteriorat membrana dispozitivului de avans vacuumatic.

Remedierea consta in strangerea clemelor si inlocuirea regulatorului de avans prin depresiune.

Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatie mare datorita:

- scurtcircuitarii infasurarii secundare a bobinei de inductie,

- distantei prea mari a contactelor ruptorului,

- arcul lamelar al contactului mobil, prea slab,

- scurtcircuitarii intre doi ploti laterali de la capacul distribuitorului (capacul fisurat),

- slabirii unor borne de legatura,

- uzurii neuniforme a camelor de la bucsa cu came sau deformarii arborelui ruptorului ceea ce duce la deschiderea neuniforma a contactelor.

Remedierea se realizeaza prin reglarea contactelor, strangerea bornelor sau inlocuirea pieselor defecte - bobina de inductie, contacte ruptor, capac distribuitor, bucsa cu came sau ax ruptor - distribuitor.

Motorul nu dezvolta puterea nominala provocata de:

- avans prea mare sau prea mic la aprindere,

- functionarea necorespunzatoare a regulatoarelor de avans. Remedierea consta in punerea la punct a aprinderii si inlocuirea pieselor defecte de la dispozitivele de avans centrifugal sau a capsulei de la avansul vacuumatic.

Motorul evacueaza gaze abundente si formeaza calamina datorita:

- avansului initial prea mic, ceea ce face ca arderea sa fie incompleta,

- bujii reglate necorespunzator sau deteriorate

Remedierea se face prin reglarea avansului si a electrozilor bujiei in cauza, iar cea defecta se inlocuieste.

Motorul consuma excesiv benzina din cauzele:

- avans prea mic al aprinderii;

- distanta necorespunzatoare intre contactele ruptorului;

- bobina de inductie defecta;

- condensator strapuns;

- distanta necorespunzatoare intre electrozii bujiilor.

Remedierea este realizata prin reglarea corecta a avansului initial la aprindere, a contactelor ruptorului (dupa dezoxidare), a electrozilor bujiilor sau la nevoie inlocuirea bobinei de inductie; condensatorului contactelor uzate excesiv sau a bujiilor.

Defectiunile in exploatare ale instalatiei de aprindere electronice sunt legate de pornirea sau functionarea cu intreruperi a motorului.

Cauzele pornirii greoaie sunt legate de defectarea captorului nr. 1 de depresiune a generatorului de semnal sau calculatorului.

Disfunctionalitatile care genereaza un demaraj slab, sau functionarea cu intreruperi a motorului, precum si nerealizarea dinamicii in diversele viteze sunt legate de captorul de turatie nr. 2, de generatorul de semnal sau chiar de calculator.

In toate aceste cazuri, se inlocuiesc componentele respective care nu se pot repara decat in ateliere electronice speciale.

3. REPARAREA INSTALATIEI DE APRINDERE

Dupa demontarea de pe motor, se curata elementele componente, iar partile metalice se spala cu petrol si se sufla cu aer.

Se procedeaza la verificarea si stabilirea operatiilor de reparare astfel:

Verificarea bobinei de inductie pe stand special sau pe tester electronic, pentru a constata daca infasurarea primara este intrerupta sau cea secundara scurtcircuitata. Incercarea se face cu un curent de 1- 1,5 A, iar scanteia produsa trebuie sa aiba o lungime de 8 - 10 mm.

Defectele provin, in general, din supraincalzirea infasurarilor, indeosebi cea primara, la conectarea contactului cu cheia, fara ca motorul sa fie in functiune; se degradeaza izolatia si se produc scurtcircuite. Bobinele cu astfel de defecte se inlocuiesc.

La cele demontabile, daca uleiul s-a scurs se completeaza cu ulei de transformator.

Verificarea condensatorului se face cu lampa cu neon, care la o iluminare puternica indica strapungerea lui.

Daca nu licareste lampa, exista intreruperi interioare.

Verificarea se poate face si cu o lampa de control obisnuita, la un curent alternativ de 220 V.

Se poate masura capacitatea, cu un aparat special - capacimetru. Condensatorul defect se inlocuieste.

Repararea ruptorului se face dupa controlul amanuntit al starii contactelor, al bucsei cu came si al arborelui.

- contactele trebuie sa calce concentric (abateri de 0,25 mm) pe toata suprafata.

Izolatia lor se verifica cu o lampa de control la 220 V, pentru a nu exista scurtcircuite.

Se controleaza starea pintenului cu un sablon, daca e uzat, se inlocuieste. Bucsa izolata a contactului mobil uzata se inlocuieste cu alta, care nu trebuie sa fie higroscopica.

Pastilele contactelor uzate sub grosimea de 0,5 mm se inlocuiesc cu altele din wolfram sau platina cu iridiu. Ele se uzeaza rapid daca condensatorul este defect sau de capacitate necorespunzatoare.

De asemenea, la contactul mobil, se controleaza forta arcului cu dinamometrul; forta de apasare trebuie sa fie de 300 - 400 N, daca nu corespunde se inlocuieste.

- bucsa izolanta a bornei, daca este fisurata, se inlocuieste.

- se verifica starea de uzura a camelor, care se admite de 0,1 mm, iar bataia radiala maxim 2. Bucsa cu came uzata se inlocuieste.

- se controleaza arborele ruptorului; joc in bucse admis 0,01 - 0,05 mm.

Bucsele sunt din bronz grafitat si se inlocuiesc daca sunt uzate.

Arborele incovoiat se indreapta la presa, verificand sa nu aiba bataie peste 0,05 mm.

Arborele uzat se repara prin cromare si rectificare la cota initiala dupa alezajul bucselor sau se slefuieste la treapta de reparatie, iar bucsele se inlocuiesc cu altele de treapta corespunzatoare.

Dupa reparare, ruptorul se asambleaza si se supune probelor de functionare separat si impreuna cu distribuitorul.

Sistemul de antrenare a arborelui uzat (pana sau pinion) se inlocuieste.

Verificarea si repararea distribuitorului. Conditiile de lucru de inalta tensiune ale distribuitorului impun integritatea pieselor izolatoare (fara fisuri, strapungeri, arsuri).

Rotorul trebuie sa fie in stare buna, lamela sa aiba lungimea corespunzatoare, iar arcul periei sa aiba elasticitatea necesara, in caz contrar se inlocuiesc.

Distanta intre ploti si lamela rotorului trebuie sa fie de 0,2 - 0,5 mm.

Daca plotii (bornele) sunt uzati se inlocuieste capacul, iar daca lamela este arsa, se inlocuieste rotorul. Se face apoi verificarea strapungerii distribuitorului la 20 - 25 kV.

Dupa repararea elementelor instalatiei, se monteaza pe motor si se face proba de tester electronic sau pe stand de probe, pentru verificarea si reglare finala.

Orice element necorespunzator se inlocuieste.