h

c*Az

te

h

c*Az

te

Intensitatea radiatiei solare

Valoarea intensitatii radiatiei solare globale I, sau medii Im, pentru calculul aporturilor de caldura din exterior prin elemente inertiale se calculeaza cu relatiile:

I=a1 a2 I_D+I_d

Im= a1 a2 I_Dm+I_dm, in care:

a1    -factor de corectie a radiatiei solare directe, functie de starea atmosferei, cinfirm tab. 5.5 -pag.26 -I1.

a2    -factor de corectie a radiatiei solare directe pt localitati situate la altitudinii mai mari de 500m, conform tab. 5.6 -pag.26 -I1.

I_D;I_Dm    -intensitatea radiatiei difuze orare si respectiv medii zilnica pentru luna iulie si localitati cu atmosfera curata, in functie de ora si orientare (W/m²), conform tab. 5.7 -pag.27 -I1.

I_d;I_dm    -intensitatea radiatiei difuze orare si medii zilnice, conform tab. 5.7 -pag.27 -I1.

Am extras din tab. 5.5, pag. 26 -I1:

a1=0,92    -valoarea factorului de corectie a1- a radiatiei solare directe in functie de starea atmosferei pentru o localitate urbana medie/mica

a2=1    -orasul Oltenita se afla la o altitudine mica de 500m (H=18m -cf. I. Instalatii de Incalzire)

Vara:

a.              

b.               j_{aer int} j_relativ j_i=f(ti) -pag. 35, tab 45:

j_i

Dar j_i -trebuie sa fie cu 5% mai mic (55, 60, 50)

Pentru 27 C aleg 50%

j_{i final}

tei_(Oltenita)=-15ºC

Aporturile de caldura prin elemente inertiale

Aporturile de caldura prin elemente inertiale masive

Fluxul termic patruns prin astfel de elemente se calculeaza cu relatia:

Q=S q (W), in care:

S    -suprafata elementului de constructie (m²);

q -fluxul termic unitar, difazat si amortizat (W/m²);

q=k(tsm-ti)+αi η(ts-tsm), in care:

k -coeficientul global de transfer termic (W/m² C)

ti -temperatura de calcul a aerului interior vara, ti=27 C

-coeficientul de transfer termic superficial la interior:

αi -pentru terasa=6,8 W/m² C

αi -pentru pereti exteriori =8 W/ m² C

-coeficientul de amortizare a fluxului termic patruns

Pentru determinarea lui se utilizeaza nomograma de la pag.104-105 (in cazul peretelui exterior)

ts    -temperatura exterioara de calcul a aerului exterior (temperatura aerului insorit):

in care: -te variaza de la ora 1.00 la ora 24.00

-I variaza de la ora 6.00 la ora 18.00

A/αe    10-3 -pt. perete finisat, I1 -pag. 53, tab. 7.3

10-3 -pt. acoperis cu carton bituminat, I1 pag.53, tab. 7.3

tsm    -temperatura echivalenta medie zilnica a aerului exterior calculata cu relatia:

, C

tem    -temperatura medie a aerului exterior (C)

Im    -intensitatea medie zilnica a radiatiei solare (W/m²)

K    -coeficientul de transfer termic (pt. peretii exteriori)

, in care:

αe=17,5 W/m²K

αi terasa=5,8 W/m²K

αi pereti=8 W/m²K

δ=25 10^-2m

λ=?

Cunoastem ca materialul utilizat pentru zidaria peretilor

exteriori este BCA, ρ=600kg/m³Þλ=0,23W/mk. Astfel:

Perete exterior:

S_BCA(la ρ=600 kg/m³)=coef de asimilare termica=2,89 W/m²K

Din nomograma de la pagina 103 -extragem coeficientul de amotrizare η

Din nomograma de la pagina 140 -I1 -extragem defazarea ε pentru perete 5h

ε=f(Sperete, Rperete)

αi=0,664 W/m²K

q_ct=k(tsm-ti)=0,788(49,306C-27C)=17,577W/m²

Bilantul termic de vara (sist de vent sus-sus)

Relatia generala utilizata pentru determinarea sarcinii termice de vara, denumita si sarcina de racire este:

Qv=Qap+Qdeg    (W), in care:

Qap    -aporturile de caldura din exterior prin elementele inertiale

Qdeg -degajarile de caldura de la sursele interioare

Aporturile de caldura din exterior

Aporturile de caldura din exterior se exprima sub forma:

Qap=Q_Fe+Q_PE+Qi    (W), in care:

Q_Fe    -fluxul termic patruns din exterior prin elementele neinertiale -ferestre, luminatoare, in W

Q_Pe    -fluxul termic patruns prin elem inertiale -pereti, acoperisuri, terasa, in W

Qi -fluxul termic patruns prin elem de delimitare interioara, de la incaperile vecine, in W

Aporturi de caldura prin ferestre

Pentru calculul fluxului termic patruns prin ferestre este necesara cunoasterea sau precizarea unor elemente, cum ar fi: dimensiunile ferestrei, tipul ferestrei, grosimea, felul si calitatea sticlei, dimensiunile elementelor de umbrire la exterior, tipul si locul de montaj al elementelor de ecranare.

Conform STAS 6648/1-82 acest flux se calculeaza cu relatia:

Q_FE=Qi+Q_T, in care:

Qi= c1c2c3m(SiI_D+Sid)

Q_T=Sk(ts*-ti)

Qi    -fluxul termic cauzat de radiatia directa si difuza

Q_T    -fluxul termic datorat diferentei de temperatura dintre interior si exterior

c1 -coeficient de calitate in functie de tipul ferestrei si caracteristicile sticlei

c2 -coef de ecranare al ferestrei ales in functie de tipul ecranului si locul de amplasare (interior sau exterior)

c3 -raportul dintre suprafata geamului si suprafata totala a ferestrei, care se calculeaza cand se cunosc dimensiunile geometrice exacte ale ferestrelor, sau se ia estimativ din nomograma din figura 7.1, pag. 49 -I, in functie de suprafata totala si tipul ei

m -coeficientul de acumulare a fluxului termic radiant in elementele de delimitare interioara a incaperii, in functie de coeficientul mediu de asimilare termica m_med, conform anexei I-7.1, pentru ferestre meprotejate sau protejate la exterior si respectiv anexei I-7.2 pentru ferestre protejate la interior.

Smed -coeficientul mediu de asimilare termica a incaperii

Sj -suprafata insorita a ferestrei

Sj=(H-hu)(B-bu)

B,H -latimea/inaltimea ferestrei

bu,hu -latimea/inaltimea umbrei in planul ferestrei

bu=c1s1 si hu=c2s2-h1, unde:

s1,s2 -latimea elementului de umbrire in plan vertical/orizontal

c1,c2 -coeficienti in functie de inaltime si azimut solar

De mentionat ca in calcule intereseaza: S -suprafata totala a ferestrei

I_D=a1a2I_dmax Intensitatea maxima a radiatiei solare corectate

Id=Idmax valoarea maxima a intensitatii radiatiei solare difuze

k -coeficient global de transfer termic prin ferestre

ti -temp de calc a aerului interior

ts* -temp echivalenta de calcul a aerului exterior, ce tine seama de incalzirea geamului datorita absortiei unei cote parti din radiatia solara si se calc cu relatiile:

-pentru ferestre duble

te -temp aerului exterior la ora de calcul

A -coef de absorbtie al geamului

I=a1a2I_D+Id intensitatea radiatiei solare globale

Degejari de caldura de la oameni

Aceste degajari se calculeaza cu relatia generala:

Q₀=Nq₀

N -nr de persoane

q₀    -degajarea totala de caldura a unei persoane, in W/persoana, in functie de efortul fizic depus (natura activitatii) si temperatura aerului interior conform fig 7.5

Pentru utilizarea fig 7.5, pentru o anumita temperatura interioara se vor folosi curbele pline si scala din stanga diagramei.

Degajarile de caldura de la iluminat

Fluxul de caldura de la sursele de iluminat electric se determina cu relatia:

Qil=Bnil, in care:

Nil    -puterea instalata a surselor de iluminat

B -coeficientul ce tine seama de partea de energie electrica transformata in caldura. Pentru ventialrea sus-jos B=1

Degajarile de caldura de la masini si utilaje actionate electric

Relatia generala: Q_M=y y y y4N_M, in care:

y coeficientul de utilizare a puterii instalate

y coeficient de incarcare

y coeficient de simultaneitate in functionare

y coeficient de preluare a caldurii de catre aerul interior

N_M puterea instalata. Orientativ se poate considera produsul:

Bilantul termic de iarna

Sarcina termica de iarna este data de expresia:

Qi=Qsi-Qp, in care:

Qsi    -degajare de caldura de la sursele interioare

Qp    -pierderile orare de caldura ale incaperii

Degajari de caldura de la sursele interioare

Qsi=Qil+Q_M+.+Qcs

De regula sursele de degajare de caldura sunt aceleasi vara si iarna, ele se recalculeaza numai in masura in care depind de temperatura aerului interior.

In cazurile cand exista si o instalatie de incalzire cu corpuri statice, la nefunctionarea instalatiei de ventilare trebuie considerata in expresia anterioara si cedarea de caldura de la corpurile statice.

, in care:

Qp    -pierderile de caldura ale incaperii

Dt'=tg-te; Dt=ti-te, unde:

ti, te -temperaturile interioare/exterioare de cacul

tg -temperatura de garda tgI C

Pierderi de caldura

Pentru determinarea pierderilor de caldura se foloseste varianta in care se indica incarcarea termica a incaperii, q, caz in care pierderile orare de caldura rezulta imediat:

Qp=qV

V -volumul incaperii

q    -incarcarea termica a incaperii

Bilantul de umiditate al incaperii

Sarcina de umiditate a incaperii

Bilantul de umiditate are drept scop stabilirea sarcinii de umiditate Gv a incaperilor, care, impreuna cu sarcina termica constituie baza de calcul a debitului de aer pentru climatizare. Relatia generala de calcul a lui Gv:

Gv=SGv deg -SGv cons, unde:

SGv deg -suma degajarilor de vapori de apa din incapere

SGv cons -suma consumurilor de vapori de apa din incapere -SE NEGLIJAZA!

Utilizarea acestei relatii trebuie sa ia in consideratie conditiile concrete din incapere privind pe de o parte sursele existente si simultaneitatea lor in functionare si pe de alta parte sistemul de ventilare utilizat

Degajarile de umiditate de la oameni

Fluxul de vapori eliminat prin respiratie si transpiratie depinde in principal de intensitatea muncii depuse si de temperatura aerului interior. Pentru un numar de N persoane din incapere: -fluxul de vapori de apa degajati Gv₀

Gv₀=Ng₀

g₀    -debitul de vapori degajati de o persoana

Valoarea lui g₀ se stabileste din diagrama din fig 7.5, utilizand curbele punctate si scara din dreapta figurii.

Observatie:

Datorita dependentei valorii lui g₀ de temperatura interioara, debitul de vapori Gv₀ se calculeaza pentru situatia de iarna si de vara.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Vizualizari: 3165
Importanta:

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved