CATEGORII DOCUMENTE |
Arhitectura | Auto | Casa gradina | Constructii | Instalatii | Pomicultura | Silvicultura |
I. ENUNTUL TEMEI :
Sa se proiecteze schema de comanda pentru automatizarea unei instalatii de alimentare a
cuptoarelor pentru obtinerea materialelor refractare. Schema principala a instalatiei de alimentare a cuptoarelor este prezentata in fig..
Descrierea instalatiei si ciclul de functionare.
Instalatia serveste pentru alimentarea cuptoarelor de formare a pastei refractare cu cantitati optime de pulberi ceramice. Instalatia este prevazuta cu un dispozitiv de cantarire automat si cu un ansamblu format din 3 benzi rulante B1, B2, B3.
Ciclul de functionare este urmatorul:
1. Banada rulanta B3 functioneaza in permanenta. Benzile rulante B1 si B2 sunt comandate de un
cuplaj electromagnetic E, a carui alimentare este intrerupta atunci cand o cuva desface contactul "a"
(rabatarea B2, punct fixat, nefiind dreapta). Desfacerea contactului "a" excita electromagnetic CRL (pt
dozaj rapid, lent) si CO (pt oprire, dozare); cand nu sunt excitati electromagnetii CRL si CO, clapetele
actionate de acestia optureaza calea de evacuare a buncarului.
2. Incepe umplerea cu debit mare a cuvei cu pulbere, din buncarul de alimentare. Din cauza greutatii materialului ceramic din cuva aflate pe banada B2, aceasta incepe sa coboare, inchizand contactul limitatorului "c" este permisa atunci curgere cu debit mic a materialului ( se considera ca in acest caz este excitat numai electromagnetul CO, celalalt electromagnet, CRL, nefiind excitat este astfel reglat incat sa permita trecerea prin clapeta pe care o actioneaza, un debit mic ). Banda B2 coboara in continuare.
3. La sfarsitul umplerii cuvei, contactul "b" se inchide electromagnetul CO se dezexita calea de
evacuare a buncarului de alimentare si se excita cupla electromagnetica E. Benzile B1, B2 sunt puse in
functiune si ciclul este reluat.
Se cere:
Sa se stabileasca schemele de comanda ale electromagnetilor CRL si CO si a cupei de comanda ale
electromagnetice E.
OBS: se va prevedea un intrerupator "O" in circuit pt a evita mentinerea sub tensiune a
ambreiajului E, atunci cand dispozitivul nu este utilizat.
Atunci electromagnetii CRL, CO cat si cuplajul electromagnetic E ( variabilele de iesire ) sunt
comandti de aceleasi variabile primare : "a", "b", "c".
Proiectul va cuprinde:
a) diagrama de semnal "intrari-iesiri " pt automatl secvential
b) determinarea matricei (tabelei ) primitive a starilor
c) reducerea numarului de stari ale matricei primitive (construirea matricei reduse a starilor ).
d) codificarea starilor matricei reduse.
e) determinarea matricei tranzitiilor starilor si obtinerea functiilor de excitatie ale automatului.
f) determinarea matricelor iesirilor si a functiilor de iesire ale schemei
g) implementarea schemei cu relee si contacte electrice
OBS: se prevede un intrerupator general I pentru cuplarea decuplarea de la retea a circuitului de
comanda
h) analiza schemei logice obtinute
II. Diagrama de semnale "intrari-iesiri" pentru automatul secvential.
Circuitele logice secventiale sunt circuite de comutare la care starea externa(iesirea)
la un moment dat depinde atat de starea intrarilor la momentul de timp considerat cat si de starile anterioare ale acestora.
In cazul proiectarii unui circuit logic secvential se porneste de la descrierea cat mai amanuntita a functiilor pe care trebuie sa le indeplineasca schema. Aceasta descriere trebuie sa reflecte corespondenta completa intre intrarea si iesirea circuitului pentru un ciclu de functionare complet, adica o evolutie a circuitului logic care plecand dintr-o stare initiala comuta succesiv intr-un numar finit de stari stabile. Fiecare dintre aceste stari corespunde situatiei necesare si reale de functionare a circuitului pana se ajunge intr-o stare finala care este identica cu cea initiala. Descrierea completa a automatului secvential este realizata cu diagrame de semnale.
Pentru proiectarea circuitului impus se va utiliza metoda matriciala de sinteza.
Circuitul prelucreaza informatie discreta si sunt puse in evidenta urmatoarele
marimi:
Variabile de intrare: a, b, c
Variabile de iesire: CRL, CO, E
Multimea starilor interne S=
Starea interna a unui circuit reprezinta informatia pastrata in memorie pe baza
caruia se descrie complet evolutia anterioara a automatului secvential.
Reprezentarea diagramei de semnale "intrari-iesiri"
In aceasta etapa, se stabilesc starile automatului, de aceea poarta denumirea de "etapa primara de interne se stabilesc in asa stabilire a starilor". Starile fel incat sa se tina cont de toate situatiile enuntate.
Din diagrama de semnale reiese ca automatul are 6 stari.
In tabelul urmator se pun in evidenta tranzitiile inter-stari. Daca la momentul tI setul de marimi de intrare se modifica automatul secvential trece intr-o noua stare interna.
Tranzitia determina si modificarea iesirilor in conformitate cu legea de comanda sau de reglare pentru care a fost proiectat circuitul.
f(s0,000)=s0 f(s1,000)=s2 f(s2,000)=s2 f(s3,000)=s2 f(s4,000)=s0 f(s5,000)= s2 |
f(s0,001)=- f(s1,001)=- f(s2,001)=s3 f(s3,001)=s3 f(s4,001)=s3 f(s5,001)=- |
f(s0,011)=- f(s1,011)=- f(s2,011)=- f(s3,011)=s4 f(s4,011)=s4 f(s5,011)=s4 |
f(s0,010)=- f(s1,010)=- f(s2,010)=- f(s3,010)=- f(s4,010)=- f(s5,010)=- |
|
f(s0,110)=- f(s1,110)=- f(s2,110)=- f(s3,110)=- f(s4,110)=- f(s5,110)=- |
f(s0,111)=- f(s1,111)=- f(s2,111)=- f(s3,111)=- f(s4,111)=s5 f(s5,111)=s5 |
f(s0,101)=- f(s1,101)=- f(s2,101)=- f(s3,101)=- f(s4,101)=- f(s5,101)=- |
f(s0,100)=s1 f(s1,100)=s1 f(s2,100)=s1 f(s3,100)=- f(s4,100)=- f(s5,100)=- |
|
abc sk | ||||||||
s |
s0 |
s1 |
||||||
s1 |
s2 |
s1 |
||||||
s2 |
s2 |
s3 |
|
s1 |
||||
s3 |
s2 |
s3 |
s4 | |||||
s4 |
s |
s3 |
s4 |
s5 | ||||
s5 |
s2 |
s4 |
s5 |
O stare interna este stabila daca pentru o secventa a intrarilor data si
nemodificata starea interna urmatoare este identica cu starea prezenta. O stare interna este instabila daca pentru o
secventa de intrari data si nemodificata starea interna urmatoare difera de
starea prezenta printr-o variabila de stare.
Se
pun in evidenta starile stabile, respectiv cele instabile ale automatului.
MATRICEA PRIMITIVA A STARILOR
E CRL CO
skabc | ||||||||||||||||||||||||
s | ||||||||||||||||||||||||
s1 |
| |||||||||||||||||||||||
s2 |
- |
- | ||||||||||||||||||||||
s3 | ||||||||||||||||||||||||
s4 | ||||||||||||||||||||||||
s5 |
In aceasta etapa se urmareste mai intai punerea in evidenta a starilor echivalente
prin folosirea unor criterii de echivalenta, iar apoi fuzionarea(alipirea) dupa anumite reguli in asa fel incat sa se obtina un automat redus echivalent si cu o functionare echivalenta cu cea initiala. Astfel trebuie obtinute matricea redusa a starilor, respectiv matricea redusa a iesirilor.
Alipirea starilor trebuie sa tina cont si de un criteriu suplimentar si anume acela al concordantei iesirilor.
Pentru a pune in evidenta toate alipirile posibile dintre starile primare se intocmeste poligonul alipirilor:
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2028
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved