Molidul

Molidul

Increngatura plantae

Subincrengatura gymnosperme

Familia Pinaceae

Genul Abies

Specia Picea Abies

Picea Abies sau molidul este o specie indigena de talia I, realizand frecvent inaltimi de 40m si diametre de 1m, iar exceptional 60m si diametre de 2m.

Radacina este trasanta, permite expunerea frecventa la doboraturi de vant.

Tulpina este dreapta, cilindrica, zvelta, acoperita de o scoarta subtire, care pe masura ce arborele inainteaza in varsta, formeaza un ritidom adanc de culoare rosie-caramizie. Coroana este simetrica, piramidal-conica, cu ramurile asezate in verticil.

Lujerii sunt galben-verzui, luciosi, asezati pe ramuri de mai multe feluri:de la baza arborelui pendente (rangul I), de la mijloc orizontale (rangul II)si de la varf, ascendente (III).

Acele sunt lungi de 1. 5-2 cm, asezate spiralat de jur-imprejurul lujerului pe o proeminenta care ramane dupa caderea acelor si da lujerului un aspect de razatoare;sunt rigide, ascutite, intepatoare si au o culoare verde-inchisa. Acele sunt persistente si se schimba odata la 7-9 ani.

Florile sunt unisexuat-monoice, sub forma de conulete rosii sau verzui. Conurile au dimensiuni de 16-18 cm, asezate pendent pe lujeri si au o consistenta pieloasa.

Solzii sunt usor rotunzi cu o bractee invizibila; se coc in octombrie-noiembrie si stau pe arbore toata iarna .

Diseminarea se realizeaza in martie-aprilie. Semintele sunt mici, negricioase, turtite intr-o parte si sunt aripate. Fructificatia are o periodicitate de 3-5 ani, iar la altitudini foarte mari atinge si 20 de ani.

Temperamentul este diferit pe parcursul vietii pana la 20 de ani ;se comporta ca o specie de lumina, iar dupa 20 de ani suporta usor umbrirea laterala, formand arborete bine inchise.

Lemnul este de o calitate superioara, fara duramen evident, inele anuale vizibile, contine pungi de rasina, ceea ce il face foarte rezistent la putrezire; este foarte usor, elastic, de aceea este folosit in industria mobilei, constructii, articole sportive, instrumente muzicale. Se mai foloseste datorita rezonantei si la captusirea salilor de spectacol, amfiteatrelor, studiourilor, datorita capacitatii de amplificare a sunetelor. Din lemn se mai extrage si rasina pentru cosmetica, coloranti sau farmacii.

Scoarta exemplarelor tunere este bogata in tanini care se foloseste la fabricarea cernelii, in industria colorantilor si a pielariei. Din cetina de molid, prin tocare se obtine faina de cetina pentru hrana animalelor.

Cerinte ecologice:

Molidul este o specie putin pretentioasa fata de conditiile de sol, dezvoltandu-se pe soluri sarace, superficial, cu exces de apa, etc. Este o specie foarte rezistenta la factorii climatici (la temperaturi de 25-30C)fiind raspandit pana la zonele polului nord. Necesita precipitatii multe, in jur de 700-800ml anual, cultivat in zonele mai calde, produce lemn de calitate inferioara.

In tara molidul este specia de rasinoase cea mai raspandita in proportie de 20% din fondul forestier al tarii, formand de o parte si alta a Carpatilor un cordon de paduri de molid care formeaza subzona molidului. El se mai gaseste sub forma de amestecuri cu fagul si cu bradul.

Are o longevitate de aproape 600 de ani.

Din punct de vedere ornamental este foarte apreciat, putand fi folosit ca exemplar izolat, in grupuri in liziere sau folosit pentru garduri vii.