la silvicultura

CAPITOLUL 1.SITUATIA TERITORIAL -ADMINISTRATIVA

1.1.Elemente de indentificare a ocolului silvic

Ocolul Silvic VALEA ARIESULUI este situat in bazinul raului ARIES si cuprinde 4 unitati de productie bine delimitate.Ocolul silvic se intinde in mai multe localitati cum ar fii:

Cimpeni,Bistra, Albac ,Horea .

1.2.Vecinatati ,limite ,hotare

Vecini Ocolului silvic Valea Ariesului sunt:

1.3. ELEMENTE DE INDENTIFIICARE A UNITATII DE PRODUCTIE

Teritoriul U. P. Valea Mare face parte face obietul prezentului studiu , este situata in bazinul

Valea Mare ,afluent al riului Aries si este gospodarita de ocolul silvic Valea Ariesului din cadrul Regiei Nationale a Padurilor ,Directia Silvica Alba si se intinde pe raza comunei Bistra , din judetul Alba    

1.3.1VECINATATI ,LIMITE ,HOTARE PUNCTE CARDINALE, VECINATATI SI LIMITE TABEL1 PUNCTE CARDINALE VECINATATI LIMITE Nord Ocolul Silvic Somes ,O.S. Turda    Culmea Capatana Est Ocolul silvic Baia de Aries, Culmile:Neteda,Lupsanului,    si Neagului Sud Ocolul Silvic Campeni Raul Aries Vest U.P III Valea Bistri Culmea Balesti si culmea Smida din Vale

Limitele sunt naturale si evidente ,iar in padure sunt marcate cu vopsea rosie cu doua linii paralele verticale.

In cuprinsul U P IV Valea Mare ,in afara ondului forestier proprietate publica ,mai sunt mici suprafete ocupate cu vegetatie forestira ,situate pe paraile din afara perimetrului fondului national ,precum si pasunile situate in partea superiora a unitati de productie .Suprafata aestor paduri este nesemnificativa ,insumind circa 30-40 ha,care ,in majoritate formeaza zone de protectie a piraielor si pasunilor.

1.3.2. Trupuri de padure sau bazinete    

Fondul forestier ce se compune U P IV Valea Mare este costituit din 9 trupuri situate in patru mari bazinete cu scurgere directa in bazinul Valea Mare si apoi in riul Aries.Situatia lor se prezinta astfel:

1.4. ADMINISTRAREA FONDULUI FORESTIER In cuprinsul U.P. IV Valea Mare ,in afara fondului forestier proprietate publica,mai sunt mici suprafete ocupate cu vegetatie forestiera ,situate pe paraiele din afara perimetrului fondului national precum si pasunile situate in partea din amonte a unitati de productie .Suprafata acestor paduri este nesemnificativa,insumand circa 30-40 ha,care,in majoritatea formeaza zone de protectie a paraielor si pasunilor.

1.4.1. Paduri proprietate privata Comform Legii 18/1991,locuitorilor din comuna Bistra le-au fost atribuite paduri in suprafata de 164.6 ha.Aceasta suprafata iesita din fondul national proprietate publica a fost operata in ˝Evidenta miscarilor de suprafata ˝ urmand ca suprafetele ce vor fii distribuite in continuare ,dupa aceasta data,sa fie operate de catre Ocol in aceasi evidenta a noului amenajament.

1.4.2. ADMINISTRAREA FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PUBLICA

Arondarea pe cantoane

Constituirea unitatii de productie si protectie

Uitatea de productie si protectie IV Valea Mare pastreaza la actuala amenajare constituirea de la amenajarea precedenta. 1.5.1Constituirea si materializarea parcelarului si subparcelarului

UP IV Valea Mare este formata din 166 de parcele,mai putin cu o parcela fata de amenajarea anterioara (parcela 151 fiind cedata integral catre proprietari privati ).In cea ce priveste subparceralul ,acesta a suferit modificari intre cele doua amenajari ,astfel canumarul de parcele a crescut de la 500 in 1987 ,580 in prezent .Aceasta se datoreaza executarii lucrarilor de regenerare pe suprafete mai mici decit u.a.respectiv ,sau extragerile accidentale ,care au condus la crearea de noi subparcele .

Numerotarea bornelor este facuta de la 1 la 355 ,fiind bisate bornele :48,69,73,76,100,127,235,268,300.

Planuri de baza utilizate

Baza cartografica utilizata la actuala reamenajare este aceasi ca la amenajarea anterioara ,planuri de baza pe suport tare,scara 1:10000 ,cu crbe de nivel ,intocmite de I.S.P.F.in anul 1965.

1.6. Suprafata fondului forestier

Actuala suprafata a U.P.IV Valea Mare este de 4465.0,cu 165.6 ha mai mica decit la amenajarea anterioara (4630) ca urmare a iesiri din fondul forestier a 164.6 ha urmare a aplicari Legii 18/1991 si a unor greseli de planimetrare indentificate (1.0ha minus).

1.6.1Enclave

CAPITOLUL II. STUDIUL STATIUNII SI VEGETATIEI FORESTIERE

2.Conditile geologice si geomorfologice

2.2.1Geomorfologie

Din punct de vedere geografic ,unitatea de productie este situata in zona Muntilor Apuseni de Nord ,masivul Gilau -Muntele Mare ,in bazinul Ariesului ,respectiv in bazinul Valea Mare Din punct de vedere geomorfologic teritoriul tinutul se incadreaza in tinutul Carpatilor Apuseni subtinutul muntilor cristalini , grupa districtelor de munti mijlocii ,dezvoltati pe sisturi cristaline si magmatogene .

Unitatea geomorfologica predominanta este versantul ,mai putin aparand lunca si platoul .Configuratia terenului este de regula ondulata , mai rar framintata sau plata .

2.2.2 Geologie Din punct de vedere geologic ,teritorul unitati de productie si protectie se incadreaza in zona Muntilor Apuseni de Nord ,alcatuiti din formariuni cristalini si masive de granitoide .Descrierea amanuntita a substatului geologic este data in general pe ocol .

2.2.3. Orografie

1 Altitudine Din punct de vedere altitudinal fondul forestier e intinde intre 540m si 1710m ,altitudinea medie fiind de circa 1250-1300 m.Principalele varfuri perimetrale sunt:Certeji Bistrei -1701m ,Poieni 1168 m, Vf.la Bogdanu 1646m , Vf. Picioragu 1648m ,Cetera Fumarului 1758m ,Vf Dobrinu 1800m , Vf Muntele Mare 1872m , Vf Duba 1632m ,

2 Expozitie Expozitia generala a teritoriului este complexa ,fiind determinata de directia de scurgere a principalelor cursuri de apa care alcqatuiesc bazinul Valea Mare . Expozitia generala este sud -vestica Reteaua hidrografica a determinat si alte expozitii care corespund in general directiei sud-est si nord -vestica .Din datele prelucrate rezulta ca cea mai mare frecventa o au expozitiile partial insorite 63% urmate de cele insorite 23% si umbrite 16%.

3 Inclinarea Inclinarea teritoriului inregisreaza valori diferite ,incepand cu cele moderate 7% pan la foarte repezi 14% si chiar deosebit de repezi 30% ,dar predomina inclinarile repezi intre 16-30g -76%.Pericolul accentuat de eroziune pe terenurile cu inclinare foarte repede si deosebit de repede , a determinat masuri speciale de gospodarire .Asemenea arborete au fost incadrate in grupa I -a functionala ,fiind supuse regimului de conservare .

4 Hidrologie Teritoriul acestei unitati de productie face parte di bazinul hidrografic ARIES , raul in care se varsa Valea Mare ,in al carui bazin se afla pe teritoriul unitati .Reteaua hidrografica este bogata si este formata din urmatoarele cursuri de apa :Valea Devii , Valea Neagului . Regimul hidrologic al acestor cursuri de apa este echilibrat , cu fluctuatiile obisnuite din perioada topiri zapezi sau a cele din perioadele cu ploi indelungate sau de seceta prelungita .

2.2.4.Conditii climatice

Teritoriul acestei unitati de productie se afla situat in zona climei boreale caracterizata prin ierni friguroase si umede ,cu temperature luni cele mai reci sub -4g C si cu temperatura celei mai calde luni peste 10g C .Cantitatea de apa din precipitatii este mai mare decat cea pierduta prin evapotranspiratie .

2.2.5 .Regimul termic : Pentru caracterizarea conditiilor climatice s-a lucrat cu statia BIHAREA . Datele se prezinta astfel :

Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius .Temperatura medie a perioadei de vegetatie este de 13 grade Celsius la o durata de circa 166 de zile .Perioada fara inghet este de circa 270 de zile . Se apeciaza ca ,in contextul dat ,din punct de vedere al temperaturii nu exista pericol evident al unor factori limitativi asupra vegetatiei forestiere .Cu alte cuvinte ,teritoriul constituie un optim relativ pentru vegetatia forestiera alcatuita din molid , brad si fag ,ca si pentru alte specii de rasinoase sau foioase de vegetatie .

2.2.6.Regimul pluviometric

Remul precipitatiilor atmosferice insumeaza aproximativ 900 mm annual , cu valori mai mici in cursul lunilor de iarna si valori mai mari in lunile in cursul primaverii-verii .Cantitatea precipitatiilor din perioada de vegetatie insumeaza 535 mm .

Data medie a primei ninsori este de 15 IX ,iar ultima inainte de 9 IV .Primul strat de zapada se aseaza in jurul datei de 26 XI , iar ultimul in jurul datei de 3 III , cu o durata de circa 96 zile .

Evapotranspiratia potentiala :

Umiditatea relativa a aerului are valori cuprinse intre 85% in ianuarie si 68% in septembrie media anuala fiind de 80%. Tinind seama de exigentele principalelor speci forestiere fata de precipitatii ,se apreciaza ca acestea se incadreaza in limite favorabile ,neexistand bariere limitative evidente . Acestea apreciere se bazeaza si pefaptul ca indicele de ariditate de Martonne are o valoare anuala de 60,iar in perioda de vegetatie 45 ,cu alte cuvinte exista un excedent de apa din precipitatii fata de evapotranspiratia p[otentiala , ceea ce caracterizeaza zona umeda . Cat priveste perioda de uscare , aceasta este putin frecventa si de curta durata si se manifesta numai in depresiuni ,pe versanti insoriti .

2.2.7. Regimul eolian :

Din datele inscrise pe hartile climatologice rezulta ca in zona s-au semnalat zile in care

vantul a batut cu viteze de 11-15m/s si chiar mai mari .

2.3.1 Conditii edafice

In scopul cunoasterii repartitiei spatiale a tipurilor de sol ,a caracteristicilor lor si a relatiilor cu vegetatia forestiera ,ca si pentru constituirea si caracterizarea ecosistemelor forestiere din aceasta unitate de productie , sa apelat la documentatia din precedentul amenajament , intocmit cu cartari stationale la scara mijlocie . In urma cartarilor stationale s-au indentificat trei tipuri si patru subtipuri de sol care sunt prezentate mai jos :

Brun eumezobazic este raspandit pe o suprafata relativ redusa ,din cadrul U.P .( 4465 ha) si apare in fagete superioare sau mijlociu productive din etajul premontan ,pe versanti semiiumbriti slab inclinati .Pe subtipurile litic si rendzinic arboretele sunt mijlociu productive datorita volumului edafic mic sau mijlociu

Elemente de diagnoza :orizont Bv cu gradul de saturatie in baze peste 55%.

Conditii de formare :sau format in regiuni de dealuri , podisuri si montane pe materiale parentale alcatuite din marne ,lutri ,gresii calcaroase ,conglomerate calcaroase ,deci substrate bogate in carbonat de calciu si alte elemente bazice . - Relieful este in general variat si cu drenaj extern bun , de regula pe versanti usor la moderati inclinati . - Climatul caracteristic apartine provinciilor Cf si Df , adica climat temperat sau boreal cu precipitatii tot timpul anului - Vegetatia sub care sau format aceste soluri este alcatuita din paduri de foioase de amestecuri

de rasinoase si foioase bogate in plante de mull.

Procese pedogenetice: deoarece sunt formate pe materiale parentale bogate in minerale

calcice si feromagnezice , debazificarea este slaba fapt ce impiedica migrarea coloizilor organo-minerali si diferentierea texturala pe profil .    

Procesul pedogenetic dominant este cel de brunificare , adica de colorare bruna a profilului prin acumularea de mull forestier slab la moderat acid insotit de

cel de argilizare ,adica de formare de argile in situri .

Alcatuirea profilului: Ao-Bv -C(R)

Proprietati:

- au textura variabila in functie de materialul parental , care poate merge de la usoara la grea ;

-indicele de diferentiere texturala < 1.2; -structura grauntoasa in Ao , slab moderat dezvolta in Bv;

- proprietati fizice , fizico- chimice si de aeratie sunt bune ;

-continutul de humus este mare in Ao , putand ajunge pana la 10-12%;

-raportul C/N<6.5

-grad de saturatie in baze ridicat , V>55

Subtipuri: in cuprinsul unitatii de productie predomina subtipul tipic cu 2% ,urmat

indeaproape de gradul subtipul litic (2%) si rendzinic (1%).

Fertilitate: solurile brune eumezobazice ,profunde ,bine structurate ,relativ bine structurate in cationi de calciu , bogate in substante nutritive si o capacitate mare in apa utila , sunt soluri fertile pe care se gasesc arborete de clase superoare de productie .Sunt in general soluri tipice pentru gorunete si sleauri de deal , pentru fagete premontane si montane si pentru amestecurile fag cu rasinoase de productivitate superioara.Scaderea fertilitatii acestor soluri poate fi determinata de volumul lor edafic mic , datorita pantei mari a versantilor din zona montana.

Brun feriiluvial apare in fagete cu vaccinium , pe pante mari cu roci silicoase la suprafata .

Elemente de diagnoza orizont Bs situat sub un orizontAo .

Conditii de formare se intalnesc pe substrate sarace in minerale calcice , de regula pe gresii

conglomerate granite , gnaiste sisturi cristaline care contin sub 30% argila .

Relieful caracteristic este cel montasn in care predomina versantii in panta mare si foarte mare .

Climatul este umed si racoros in tot timpul anului ,cu indici de ariditate anuali peste 55 .

Vegetatia este alcatuita din paduri de molid sau din asociatii de jnepenisuri si ienuperete

sau raristi de molid cuanin alb .

Procese pedogenetice : alterarea mineralelor primare este intensa ,ajungand pana la distructia silicatilor primari si migrarea oxizilor de fier si de alumuniu ,sub actiunea acizilor fluvici si a altor acizi organici usor solubili in sol . Acesti oxizi se acumuleaza in orizontul Bunde , datorita reactiei acide are loc si o alterare intensa a silicatilor primari , astfel incat orizontul B este un orizont humico -alumino feriiluviial cat si un orizont de alterare pe loc a mineralelor primare .

Alcatuirea profilului: O-Aou-Bs (Bhs)-C

Proprietati:

-au reactie acida pana la puternic acida si grad de saturatie in baze scazut (sub 30)

-continutul de substante humice este ridicat in Aou (5-6%)si scad in orizontul Bs

-raportul C/N

-proportie mai ridicata de acizi fulvici agresivi in orizontul Bs fata de Ao

-oxizi liberi de Al si Fe prezinta o crestere in orizntul Bs fata Ao

Subtipuri: in cuprinsul unitati de productie IV Valea Mare apre subtipul litic cu roca la suprafata apoximativ 1% si subtipul tipic 1%.

Fertilitatea: solurile brune feriiluviiale sunt de regula permeabile si bine aerisite , ele sunt biologic mqai active decat podzolurile. Daca sunt suficient de profunde siau un volum edafic corespunzator ele sunt de fertilitate ridicata pentru arboretele de molid . In schimb pentu fag ele sunt de fertilitate mijlocie chiar si atunci cind au volum edafic mare si sunt suficient de profunde .Pri defrisare padurilor de molid aceste soluri sunt ocupate de asociati de Nardus stricta de calitate inferioara ,incapabile sa amelioreze conditiile de aciditate si troficitate azotata.

Brun acid

Elemente de diagnoza:

-Orizontul Bv cambic cu gradul de saturatie in baze mai mic de 55% si culori cu valori si crome >3.5 la materialul in stare umeda , cel putin in interiorul elementelor structurale .

Raspindire :Sunt raspandite in tot arcul carpatic ,incepand de la 600-700 si in regiunea de dealuri si podisuri si in depresiunile subcarpartice cu climat umed la altitudini de la500-600m ,dar numai pe substrate acide .Solurile brune acide ocupa aproximativ 13.5%din suprafata tari .(3.199.000)ha . Alcatuirea si caracterizarea morfologica a profilului . Succesiunea orizonturilor pe profilul solului este : O-Ao-Bv-C -Orizontul O este alcatuit din resturi organice incurs de descompunere . -Orizontul Ao,are o grosime mai mica de 20cm ,de culoare bruna cenusie ,moderat pana la intens humifer ,cu textura mijlocie si structura slab formata .

-Orizontul Bv ,gros de de 20-60cm,are nuante brun galbui ,structura poliedrica slab formata ,textura mjlocie si adesea cu un continut ridicat de schelet. Proprietati .Solurile brune acide au o textura usoara spre mijlocie ,nediferentiata pe profil .Structura este grauntoasa spre mijlocie slab frmata in Ao si sub poliedrica ,moderat dezvoltata in Bv .Proprietatile fizico mecanice ,hidrofizice si de aeratie sunt favorabile ,avand invedere textura mijlocie uniforma pe tot profilul .continutul de hmus este variabil ,3-8% la solurile acide cu mull moder si peste 8% la solurile brune acide montane cu moder .Raportul C/N are valori cuprinse intre 16 si 20 ,iar in constitutia humusului predomina acizii fuvicii.Reactia solului este de la puternic acida la moderat acida (ph=4.3-5.1),iar gradul de saturatie in gradul de saturatie in baze este mai mic de 55%la nivelul orizontuluiBv ,coborind in unele cazuri la 20-30%.Aceste soluri au rezerve mici de elemente nutritive si o activitate microbiologica redusa .

Subtipuri.Solurile brune prezinta urmatoarele subtipuri : -tipic Ao-Bv-C;umbric :Au-Bv-C; -andic :Ao-Bv-C sau R; Fertilitate,folosinta ameliorare. Pentru specile forestiere solurile acide sunt de fertilitate mijlocie .Troficitatea azotata variaza in functie de natura humusului si grosimea orzontului Ao.Pentru speciide rasinoase cu ar fii molidul pinul care sunt putin pretentioase fata de troficitate minerala ,fertilitatea acestor soluri este relativ ridicata .Un alt factor care influenteaza fertilitatea acestor soluri este volumul edafic .Solurile profunde ,cu volum edafic mare sau mijlociu , aufertilitate ridicata pentru arboretele de rasinoase .

2.4 Sinteze stationale

Tipuri de statiuni

Arboretele din acesta unitate de productie si protectie se situeaza in doua etaje fitoclimatice si anume:

-etaj montan de molidisuri FM3- 77%

- etaj montan de amestecuri FM2- 23%

Etajul montan de amestecuri FM2 se intinde altitudinal intre 540 m si circa 1300 m.Rocile intilnite in cuprinsul acestui etaj sunt constituite din sisturi cristaline , micasisturi si paragnase cu granate si biotite ,pe care s-au format soluri brune eumezobazice si brune acide .Climatul etajului se caracterizeaza prin temperaturi si umiditati optime , fara extreme limitative pentru dezvoltarea speciilor de baza (molid ,brad ,si fag.

Etajul montan de molidisuri (FM3) -se intinde altitudinal de la 1300m pana la 1710 ,pe terenuri cu substrat alcatuit din sisturi cristaline si magmatogene ,pe care s-au format soluri brune acide si soluri feriiluviale .

Clima se caracterizeaza prin temperaturi ceva mai scazute si un plus de umiditate considerabil.Speciile intilnite in aceste conditii realizeaza 18%arborete cu productivitate superioara ,69% arborete cu productivitate mijlocie si 13% arborete de productivitate inferioara

MONTAN DE MOLIDISURI FM3 Statiunile forestiere montane de molidisuri sunt raspindite in intreg lantul Carpatic fiind mai bine reprezentat in Carpatii Orientali ,unde se desfasoara pe o banda lata de 50-80 km.In muntii Apuseni ,statiunile de molidis apar cu deosebire pe versantii nordici,nord estici ,in bazinele superioare ale Crisului Repede.Statiunile de molidis ,conditionate climatic, apar si la altitudini mai joase,in depresiunile intramonane din Carpatii-Rasariteni ,Vatra Dornei,Giurgeu,Ciuc.

Statiunile forestire montane de molidis se caracterizeaza in mare parte prin prezenta rocilor metamorfice acide ca paragnaise,micasisturi,filite.Rocile si substratele petrografice magmatice vulcanice sub forma de andezite in majoritatea muntilor de la noi din tara.

Aceste statiuni se caracterizeaza printr-un relief accidentat in care predomina platformele si culmile situate la 1200-1600m. Prezinta o panta moderata ,iar spre vale abrupta si foarte repede.Prezinta un climat tipic de munte,caracterizat printr-o durata medie de stralucire a soarelui de 1600-1800,prin temperaturi medii anuale 2.5-15 grade celsius.Precipitatiile variaza intre 800-1400mm Conditiile climatice variaza in functie de bonitatea statiunii.In raport cu conditiile edafice statiunile montane de molidis se caracterizeaza prin prezenta spodosolurilor,brune feriilviale si podzoluri,dintre care cambisoluri si mai rar Umbrisoluri.Regiunea Muntilor Apuseni cuprinde sectorul nord-estic care la rindul lui cuprinde clinele nordice ale muntilor Gilau si Vladeasa cu obirsiile largi ale vailor Somesu Mic,Ariesu mic si Valea Draganului,cu temperaturi medii anuale sub 4 grade celsius si precipitatii intre 1000m si 1200m. MONTAN DE AMESTEC FM2

Statiunile montane de amestecuri apar in integ lantul carpatic la altitudini,situate la altitudini cuprinse intre 950-1100 in Carpatii Orientali,intre 850-1200 in Carpatii Meridionali si intre 850-1300m in Carpatii Occidentali .In Carpatii Occidentali statiunile forestiere montane de amestecuri apar cu deosebire in Semenic si in Poiana Rusca,in bzinele superioare ale vailor Valiug ,Anina si acelor de pe clinele nordice ale M-ntilor Bihariei si Gilaului.Apar in munti unde predomina alternante de de gresii,marne ,formatii metamorfice,micasisturi ,predominant cu roci acide gnaise ,paragnaisesi micasisturi sericito-cloritoase. Relieful statiunilor de molidisuri este de tip accidentat cu mai putine interfluvii decit in cazul molidisurilor cu pante si expozitii diferite,apar deobicei pe versantii inferiori si mijlocii insoriti sau partial insoriti. Inuctie de conditiile climatice spre deosebire de molidisuri statiunile de amestec se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale care variaza intre 5-7gCiar temperatura medie aluni iulie este cuprinsa intre 15si 18 grade .Precipitatiile medii anuale variaza intre 600-1300mm

Conditiile edafice in aceasta statiune determina bonitatea statiunilor si deci productivitatea arboretelor .In aceasta statiune predomina spodosolurile la altitudini mari,brune eumezobazice,brune acide la altitudini mici. Tipuri destatiuni se diferentiaza in raport cu substratul petrografic,forma de relief inclusiv altitudinea,expozitia si inclinarea care determina micrclimatul.tipul si subtipul de sol .volumul edafic,troficitatea si capacitatea de aprovizionare solurilor cu apa.

2.5 Studiul vegetatiei forestiere

Tab 13. Statistica tipurilor de padure

Formatia forestira

Tipul natural fundamental

Suprafata ocupata

Codul

Denumirea

Prod

Ha

Etajul montan de molidisurilor FM3

FM3

Molidis cu vaccinium mythillus

i

Molidis cu Oxalis Dentaria acetosela

m

Molidis cu Oxalis acetosela pe soluri scheletice

m

Molidi cu muschi verzi

m

Molidis normal cu Oxalis accetosella

s

Molidis pe soluri fenomene de inmlastinare

i

FM2

Molideto-faget cu vaccinim

i

Faget montan cu vaccinim

i

Faget montan cu luzula luzuloides

i

Molidis cu Oxalis acetosella pe soluri scheltice

m

Molideto-bradet pe soluri scheletice

m

Amestecde rasinoase cu fag pe soluri scheletice

m

1413 Molideto-bradet normal cu flora de mul

m

4114 Faget    montan pe sol scheletic cu flora de mull

m

Formatiuni forestiere si tipuri naturale fundamentale de padure

Repartitia tipurilor naturale de padure:

In tabelul 13 se prezinta tipurile de padure din aceasta unitate,cu repartizarea lor pe etaje de vegetatie si tipuri de statiune .

Din acest tabel rezulta ca arboretele studiate apartin a 15 tipuri natural fundamentale de padure,repartizate pe doua etaje fitoclimatice.

Cu privere la productivitatea arboretelor,se constata ca acestea valorifica in general potentialul stational .Suprafata arboretelor subproductive este neisemnata 1%.In schimb ,unele arborete artificiale pe 3.9 si nedefinite pe 3.5 ha realizeaza productivitati inferioare , fiind situate pe statiuni de bonitate inferioara .

Cea mai mare parte a arboretelor sunt natural fundamentale (82%),dintre acestea ,ponderea cea mai mare avando cele de productivitate mijlocie (57%) ,nefiind in concordanta cu conditiile stationale (72%),datorata numeroas4elor arborete artificiale (14 %),si cele tinere nedefinite .Suprafata arboretelor natural fundamentale de productivitte superioara (14%),se apropie de suprafata statiunilor de bonitate superioara (17%),diferenta de 3%se regaseste si ea in categoria arboretelor artificiale.Arboretele naturale fundamentale de productivitate inferioara (11%)este egala cu suprafata statiunilor de bonitate inferioara (11%),fiind intre ele o diferenta de 7.4 ha care reprezinta arboretele artificiale si nedefinite din aceasta categorie In acest context trebuie aratat ca in ultimii 20-40 de ani ,ca urmare a lucrarilor de impaduriri executate pe intinderi mari ,in special cu molid ,din care pe o buna parte in locul bradului din zona de amestecuri ,suprafata arboretelor a depasit limita normala.Din aceasta cauza gospodarirea si ingrijirea arboretelor respective ridica unele probleme legate mai ales de necesitatea promovarii ,in cadrul lucrarilor de ingrijire ,a bradului si chiar a fagului ,unde existau ca specii principale in tipul natural fundamental de padure .Se remarca de asemenea o suprafata apreciabila a arboretelor partial derivate (58.3ha)si in aceste arborete ,cu ocazia taierilor de ingrijire ,se va urmari promovarea speciilor din tipul natural fundamental aflate in deficit in asa fel incit sa se stabileasca un echilibru. In cea ce priveste tipurile fundamentale cele mai importante sunt: molidisurile si amestec de molid cu brad .

MOLIDIS CU OXALIS ACETOSELA

Este tipul cel mai reprezentativ de molidis de la noi din tara .El cuprinde arboretele naturale de molidis de productivitate superioara si cu cea mai buna calitate a materialului.Este foarte raspindit ,mai ales in zona optima a molidului din Carpatii Occidentali ,unde pe alocuri ocupa suprafete mai mari decit celelalte tipuri de padure la un loc .Molidisul normal cu Oxalis Acetosela este tipul cel mai repzentativ al altitudinilor mari ,se gasete pe toate expozitiile de la nord pina in sud.Relieful terenului ,de asemenea poate fi variat :platouri si terase joase imedeat desupra vailor ,precum si versanti,de obicei slab inclinate,dar citeodata repezi si foarte repezi .Conditiile edafice sunt si ele variate .Tipul genetic de sol mai frecvent intilnit este brun tipic sau brun galbui ,dar poate fi si un brun podzolic ,chiar intr-unstadiu avansat .Solurile suntprofunde sau mijlociui profunde lutoase ,bine drenate ,de obicei cu putin schelet .Substratul litologic este foarte variat .pina in prezent arboretele de acest tip au fost mai frecvent intilnite pe sisturi cristaline,dar s-au gasit si pe gresii,marne ,calcare tectonice conglomerate calcaroase ,coluviunide diferite naturi.

Arboretul sunt compuse de obicei din molid pur ;dar destul de des se amesteca cu bradul si fagul, putind da nastere la faciesuri .Diseminati se mai pot gasi paltinul si ulmul de munte,mesteacanul si plopul tremurator.

Cresterea molidului este foarte buna .Productivitatea molidului este peste tot superioara Consistenta naturala este plina .Arboriiau formele bune ,sunt drepti ,cilindrici si bine elagati Materialul este de calitate superioara .bun pentru cherestea .

Regenerarea naturala este in general activa .Semintisurile de molid se instaleaza usor ,mai ales in ochiuri ,pe liziere umbrite si pe linii;de obicei se observa regenerare sub masiv in special pe trunchiurle doborite si pe buturugi in picioare sau in mijlocul lor .Seminisul de molid se prezinta in pilcuri compacte .Se mai gasesc ceva semintisuri de brad si mai putin fag de obicei ca fire izolate;totusi sunt si cazuri cind bradul si fagul devin foarte abundendenti in regenerare,marcind o tendinta pronuntata de succesiune; de astfel acest lucru este explicabil ,datele fiind conditile ecologice foarte bune in care creste acest tip de padure .

Subarboretul de obicei lipseste sau este slab repzentata,mai ales prin scorus de munte si soc rosu .In nordul tariise gasete arboretul; compus din cununita si cap[rifoi ,la care se mai adauga cele doua speciimentionate apoi zmeurul ,coacazul de munte si tulichina .

Patura erbacee poate prezenta aspecte destul de variate.In cazul obisnuit ,speia cea mai frecventa este Oalis acetosela care se gaseste in cantitati mari si puternic dezvoltata. In nordul tarii,participa de obicei si o cantitate de mischii,mai ales Hylocomiumsplendes,Entodon schereberii,Eurhynchium striatum;acestia pot forma un covor continu .In schimb in sud muschi sunt mai putin abundenti si gasesc in pernite izolate .In unele cazuri mai rare ,o alta planta superioara poate sa egaleze sau chiar sa intreaca pe Oxalus acetosela anume Luzula Silvatica mai ales in arboretele cu consitenta mica ,ea poate ajunge foarte abundenta ;de obicei ea este foarterara ori lipseste total.Ditre alte specii care rar in mod frecvent se mai poate nota :Lycopodium selgo ,Dryoteris spinulosa .D.filix mas ,Luzul albida.

In nordul tarii se gasesc destul de frecvent molidisuri ,care prin caracterele determinate ale arboretului,se se incadreazaperfect in tipul de fata,dar prezinta o alta compoitie a paturii vii .Anume abunda in ea repzentantii florei de mull,mai ales:Laminium maculatum , Glecoma hirsuta ,Salvia glutinosa ,apoi Carex pilosa ,Milium effsum Poa nemoralis ,Dentaria glandulosa Mercurialis perenis .S-ar putea vorbii de un adevarat molidis cu flora de mull.Oxalis acetosela este mai putin reprezentata in molidis cu flora de mull,iar in unele cazuri poate lipsi cu totul.Din punct de vedere silicultural ,nu este cazul ca astfel de molidisuri sa fie considerate tipuri de padure aparte.Ele nu trebuie comfundare cu molidisurile derivate cu flora de mull din statiuni ocupate in trecut de arborete cu alta ,compozitie . In cea ce priveste explicatia prezentei florei de mull in molidis,ea ar necesita un studiu mai detaliat al conditiilor ecologoce in astfel de arborete Deocamdata se poate emite presupunerea ca astfel de cazuri in molidisul pur a ocupat relativ recent terenul respectiv; astfel eventual in consecinta reprezinta prima generatie .In consecinta ,conditiile ecologice -probabil,in primul rind ,reactia solului - nu s-a modificat inca ,intrucit sa impiedice vegetatia florei de mull ,ramasa din tipul de padure anterior .

MOLIDETO BRADET PE SOLUTI SCHELETE

Molidis cu brad

Acest tip de padure este relativ rar ;a fost indentificat pina acm atit in nordul tarii ,cit si in Carpatii Meridionali .

Arboretele sunt compuse din molid si brad in proportii variate ,dar ,de obicei ete ceva mai abundent.Diseminati se mai gasesc fagul plopul tremurator ,si paltinul de munte ;fagul se poate ridica la ptoportie de facies .

Consistenta naturala a arboretelo este de 0.8-0.9.Productivitatea mijlocie la molid si brad ,inferioara la fag .Arborii de rasinoase sunt bine comformati, cu trunchiuri drepte ,cilindrice si bine elagate.Lemnul de rasinoase este de buna calitate si da material de cherestea.Fagul da lemn de foc .

Regenerarea naturala ,de obicei,se produce in cinditii destul de bune ,mai ales in achiuri ;predomina bradul dar se gasesc puieti de molid si fag.In cazul cind patura vie,in special Luzula silvatica ajunge sa fie prea deasa ,regenerarea este stinjenita.

Subarboretul este reprezentat prin alun ,cununita ,scorus de munte ,soc rosu ,caprifoi ,unele exemplare arbustive de carpen . Patura vie este puternic reprezentata ;uneori predomina Luzula silvatica ,si intr-o masura mai mica Luzul albida ;in alte cazuri se gaseste un amestec pestrit de plante de mull si plante acidofile :Licopodium selago ,Driopteris filix-mas .Athyrim filix-femina ,Calamogristis arundincea ,Milium efusum,Plygonatum verticilatum, Mycelis muratis , Asperula odoratum . Dintre muschi se gasesc : Entodom schreberi,Catharinea undulata , Eurhynchium striatum , Mnium cuspidatum si Dicranum scoparium.

MOLIDETO-BRADETE CU MUSCHI SI VACCINIUM MYRTILLUS

Bradeto-molidis cu Entodon scherberi si Rhytidiadelphus triquetrus Acest tip de padure pare a fi foarte rar.El a fost indentificat pina in prezent numai in Buzaului .in imedeata vecinatate a bradetelor si molideto bradetelor cu creteri exceptionale pe terenuri de filis ; este fara discutie foarte apropiat de cele din urma .Pana in prerzent astfel de arborete au fost gasite fragmentar ,pe suprafete mici , dar caracterele lor cu totul particulare ,merita o mentiune sumara .Arboretele cercetate se gasesc la altitudini de 1150 m expozitii vestice ,pante repezi .solul si sibsolul nu au fost cercetate amanuntit ,dar se presupune ca sunt asemanatoare cu cele din jur ; ar fi deci , soluri brune pe roci de filis ,dar cu drenaj insuficient care provoaca inmlastinare destul de avansata a solului .In cazuri analoage aceasta inmlastinare produce inmlastinare declasarea arboretelor din punct de vedere al productivitatii; Aici fertilitatea extraordinara a terenurilor de filis mentine arboretul in limitele productivitatii superioare ,desii o anumita scadere se observa .

Arboretele sunt compuse din molid si brad in amestec ;diseminat se mai gaesc fagul si altinul de munte . Consistenta naturala a arboretelor este de 0.8.Productivitatea rasinoaselor este inca superioara ,dar nu este chiar exceptionala , ca in celelalte tipuri inrudite . Arborii sunt foarte bine comformati ,cu trunchiuri cilindrice wsi bine elagate .Se pote obtine material de lucru de calitate superiora . Regenerarea naturala este destul de dificila .Se gasesc pieti de brad , dar in cantitate mai mica decit tipurile inrudite ; sunt si ceva puieti de fag , dar cei de molid par sa lipseasca .Fara indoiala ,regenerarea este impiedicata de patura de muschi prea groasa . Subarboretul lipseste .Patura vie este reprezentata mai ales printr-un covor continu de muschi;predomina Entodom scheberii ;mai este abundent Rhytidiade lphus tricuetrus,care formeaza pernite mari la bazele arborilor ;pe alocuri apar si petice de Sphagnum quinquefarium.Prin covorul de muschi stabat tufele numeroase si mari de afin ;din alte plante superioare se gasesc rar Sanicula europea , Hieracium transilvanicum . Analiza structuri actuale a fondului forestier

Analiza fondului forestier de productie in raport cu principalele elemente structurale ale arboretelor din U.P.IV VALEA MARE va urmari scoaterea in evidenta a existentei si marimii decalajului dintre productivitatea reala si cea potentiala ,ca si necesitatea cu lucrari de impaduriri vizind instalarea de culturi forestiere capabile sa valorofice cat mai bine potentialul productiv din cuprinsul unitatii de productie IV Vlea Mare

Structura pe specii

Din datele de mai sus se poate observa ca specia predominanta este molidul avind o proportie de apoximativ 86% respectiv 3816.68 ha di cuprinsul unitati de productie .Specia dominanta este insitota de specii principale de amestec cum ar fii : bradul , fagul,laricele si numeroase specii ce constituie subarboretul .

Structura in raport cu clasa de productie

Tabelul de mai sus reda structura arboretului in raport cu clasa de productie astfel :majoritatea se incadreaza in clasa a-III-ade productie ,aceasta datorinduse bonitatii medii a statiunilor,in corelatie cu factorii climatici si edaficii .In prima clasa de productie nu se incadreza nici un arboret , iar clasa a-II-a de productie este destul de bine reprezentata .In acesta unitate de productie se gasesc si arborete slabe din punct de vedere al productivitatii dar au o pondere destul de scazuta .

Structura arboretelor in raport cu clasele de vitsta

Din tabelul de mai sus reiese structura arboretului din U.P. IV Valea Mare in raport cu clasele de varsta .Arboretele sunt repartizate aproximativ uniform in raport cu clasele de varsta cu o mica exceptie (clasa a-V-a).Majoritatea arboretelor sunt echiene si relativ echiene in proportie de 86% , iar cele relativ pluriene si pluriene au o proportie de 14%.

Evolutia in raport cu categoriile de consistenta

In tabelul de mai sus sunt reprezentate caegoriile de consistenta si incadrarea padurilor in functie de consistenta,si evolutia suprafetelor cu consistenta redusa adica cele din categoria celor bracuite este in continua scadere

CAPITOLUL III Stabilirea functiilor social economice ale padurii si a bazelor de amenajare

3.1.Starea fitosanitara a arboretelor

Starea fitosanitara a arboretelor cuprinse in cadrul acestui U.P. este in general buna.In ultimii ani s-au semnalat fenomene evidente de uscare a arboretelor in proportie care sa depaseasca nivelul uscarii datorate eliminarii naturale.Nu au fost semnalate atacuri de insecte de scoarta,lem sau defliatori.Arbori afectati de factori destabilizatori,izolati si putini la numar au fost extrasi la timp prin taieri de igiena. Fenomenul de inmlastinare este de scurta durata si sunt izolate,motiv pentru care sau cartat 92.7ha,in trei intensitati: -scurta durata 52.3ha 52%

-sezoniera 35.3ha 38%

-permanenta 5.1 ha 6%

Uscari in arborete sau semnalat pe 83.3ha ,dar nu ridica probleme speciale.    Ele constau in uscari in arborete cu consistenta mica si in margine de masiv,sau unde arboretele sunt calamitate de vint.Aceste uscari au fost semnalate in 7-u.a-uri si sunt cartate ca uscare slaba pe 62.2ha (75%)si uscare mijlocie pe 21.1%ha.Vantul si zapada au produs si ele mari pagube ,mai ales in molidisuri pure .Rupturile de zapada au o mica amploare fiind semnalate pe 305ha cu o intensitate de 99% din suprafata.Cu privire la pasunat el se practica in toate arboretele unitatii de productie si protectie ,indiferent de virsta si stare. Mari prejudicii sau produs in arboretele in care nu sa format starea de masiv

3.1.1Studiul conditiilor tehnico-economice

Zonarea functionala a padurii

3.2.Analiza bazelor organizarii amenajistice Structura ,atat a arboretelor,cat si a fondului forestier i ansamblul sau, se definesc prin:regim,compozitie tel,tratament,exploatabilitatea,ciclu de productie. 3.2.1Regimul

Pentru padurile din unitatea de productie in ansamblul se mentine regimul codrului,adoptatla amenajarile anterioare. 3.2.2Compozitia tel Alegerea speciilor de viitor sialegerea tipului de cultura ,s-a facut tinind seama de corelatia existenta intre tipurile naturale de padure,conditiile stationale si productivitatea speciilor..Stabilirea compozitiei ,care defineste structura padurilor sub raportul productiei speciilor s-a facut diferentiat,astfel: -compozitia de regenerare pentru arboretele exploatabil in primii 20 de ani si ea corespunde compozitiei tel a tipului de natural de padure;

-compozitia la exploatabilitate,pentru restul +arboretelor existente ,in functie de compozitia actuala si de posibilitatea de modificare a acesteia in directia directiei compozitiei optime prin lucrari de ingrijire

In perspectiva ,compozitia arboretelor din unitatea de productie si protectie in studiu va fi: 82MO 7BR 2FA 8LA 1DT

3.2.3Tratamentul

Stabilirea tratamentelor s-a facut in functie de compoitia actuala a arboretelor,de capacitatea speciilor de a regenera pe cale naturala si de suprafata u.a.,vizind realizarea unor structuri d viitor de tip relativ echien si relativ plurien.

Avand in vedere ca arboretele ca arboretele din suprafata periodica in rind ,majoritatea,sunt formate din molidisuri pure,ca aceste arborete sunt eterogene din punct de vedere al consistentei (0.2-0.8),ca aceste arborete se regenereaza foarte bine pe cale naturala ,s-a propus apllicarea tratamentuluitaierilor progresive cu doua sau trei taieri,in functie de starea arboretelor.

In arboretele in care ,in deceniul expirat au fost executate taieri succesive ,s-a propus continuitatea acestui tratament pana la taierea definitiva .

In arborete cu suprafete mici pana la 2has-a propus tratamentul taierilor rase . In arborete batrane (peste 80 de ani),di subnitatea de gospodarire de tip M,s-au produs taieri speciale de conservare.

3.2.4Exploatabilitatea

Pentru arboretele din subunitatea d gospdarire de tip A s-a mentinut exploatabilitatea tehnica ,care defineste structura arboretelor sub raport dimensional ,exprimata prin varsta expoatabilitatii tehnice.In cazul acestei subunitati ,varsta medie a exploatabilitati tehnice este 102 ani ,iarpentru speciile principale este:101ani MO,105ANI la BR,109 ani la Fa,101ani la Lasi 100 ani la Dt.

CAPITOLUL IV . INSTALATII DE TRANSPORT ,TEHNOLOGII DE EXPLOATARE SI CONSTRUCTII SILVICEE

4.1.Instalatii de transport forestier

Evidenta drumurilor forestiere existente

4. 1.1.Densitatea retelei instalatiilor de transport

Reteaue de drumuri existente insueaza 23.9 km din care 20.6 km in fond forestier

Aceasta deserveste 2452.5 ha ,adica 55% din suprafata fondului forestier ,pentru care o accesibilitate medie de 0.59 km .Densitatea actuala a instalatiilor de transport este de 5.4 m/ha .

La drumurile existente graviteaza 58% din arborete exploatabile si 59% din fondul lemnos total ,respectiv 69% din posibiolitatea produselor secundare si 50% din vlumul taierilor de conservare .

4.2.Accesibilitatea fondului de productie si a posibilitatii

Avand in vedere ca o treime din fondul forestier (32%) este inaccesibila .este evident ca aplicarea amenajamentului nu se va putae face cu ritmitatea necesara ,fara a se construi drumurile necesara in primi ani a aplicarii acestuia .Concomitent se va distanta media de scos apropiat si accesibilitatea medie .Prin construirea acestor drumuri se va realiza o accesibilitate mdie de 9.2 m/ha accesibilitatea crescind la 10%.

4.3.Constructii silvice

In cuprinsul cestui U.P. exista sase constructii silvice (u.a. 28 C ,33C ,75 C,76 C , si 161 S)care din punct de vedere al categoriei de folosinta silvica ,servesc nevoilor de administratie forestiera . La acestea se mai adauga doua u.a. (65C si 75 C),foste constructii ale IFET-ului ,parasite si folosite de personalul silvic ca depozite pentru materialul lemnos .

Cantoanele silvice de paza sunt in numar de patru si anume :

-cantonul Valea Devii (ua. 28 C );

-cantnul Tranas (ua 83C );

-cantonul Valea Filii ( ua. 75 C2);

-cantonul Valea Neagului (145 C);

Constructia silvica din u.a.76 C este o constructie tip folosita pentru cazarea muncitorilor si achizitia de fructe de padure ,iar complexul de constructii din u.a. 161 S formeaza centrul de depozitare si prelucrare a fructelor de padure ,situat in comuna B.istra

CAPITOLUL V.VALORIFICAREA SUPERIOARA A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER IN AFARA LEMNULUI

5.1 PRODUCTIA CINEGETICA

U.P.IV Valea Mare face parte din Fondul de Vanatare Nr. 5 Valea Mare.Vanatul principal din acest fond este :cebul,capriorul si mistretul.onditiile naturale sunt favorabile vanatului . Principalii daunatori sunt lupii care produc pagube in efectivele cerbilor ,capriorilor sichiar mistreti .Dintre speciile de vinat stabil amintim iepurii si cocosul de munte ,iar ca vinat rapitor ursul ,vulpea ,rasii,pisici salbatice si jderii dar efectivele nu sunt mari.In vederea imbunatatiri conditiilor de hrana sau rezervat 8.0 ha terenuri pentru hrana a vanatului.Se doreste sistarea pasunatului in padure .

5.2.PRODUCTIA SALMONICOLA

Apele din cuprinsul U.P. IV Valea Mare fac parte din Fondul de pescuit nr.8 Valea mare care se suprapune peste limitele unitatii.El este arendat deAJVPS Alba .Principalele cursuri de apa populate de salmonide sunt:Valea Devii,Valea Mare,Valea Filii ,si Vale Neagului.

-Valea Mare este populata cu pastrav pe o lungime de 11.0km,si cu lipan pe 2km,luciul de apa este de circa 2.6 ha;

-Valea Devii este populata cu pastrav pe 5.0km luciul de apa de 1.3ha;   

-Valea Neagului este populata cu pastrav pe o lungime de 4.0km, cu o suprafata a luciului de apa de 1.3ha;

-Valea Filii este populata cu pastrav pe o lungime de 6.0km,cu o suprafata a luciului de 1.2 ha; In aria de raspandire a pastravului apar,ca specii insotitoare,boisteanul si zglavoaca.Datorita braconajului ce se practica pe aceste vai efectivul de salmonide este foarte redus.

5.3.PRODUCTIA DE FRUCTE DE PADURE

Speciile cu mare valoare ecnomica existente in cuprinsul acestei unitati de productie sunt :zmeurul,afinul rosusi afinul negru, se inregistreaza aproximativ cel putin 30 de tone pe an.Di aprecierile personalului silvic se inregistreaza cantitati insemnate de afin negru aproximativ 10t si afin rosu 5tone. Din celelalte sortimente de fructe de padure cu valoare economica mijlocie ,se poate calcula cota anuala pe circa 2-3tone mure,circa 2tone macese,circa 1 tona fragi si 1 tona paducel. 5.4.PRODUCTIA DE CIUPERCI COMESTIBILE In cuprinsul padurilor ,conditiilor de mediu sunt destul de favorabile pentru productia de ciuperci comestibile Din datele consemnate in amenajamentul anterior rezulta ca din aceste paduri s-au recoltat anual cantitati apreciabile de ciuperci comestibile 3-5tone ,aceasi productie se va putea realiza si in viitor. Speciile de ciuperci ce pot fii recoltate din aceste padur sunt:hribul comun,hribul negru , galbiorul, ghebe, iutari,piciorul caprioarei,vinetele,riscovi.

5.5.SEMINTE FORESTIRE

In vederea recoltarii de seminte selecctionate de molid au fost constituite urmatoarele rezervatii de seminte:64 A,105 B,105 C si 106 B,in suprafata de 68.6 ha ,avand indicele M-G-412-1.Se apreciaza ca in medie ,cantitatea de seminte ce poate fi recoltata din aceasta rezervatie este de 100 kg anual.

5.6.MATERII PRIME PENTRU RASINI,TANANTI,LACURI

In unitatea analizata ,rasina s-a recoltat numai din arborete de molid si numai din curgeri de rasina naturale,acesta nefiind controlata de organele silvice-rezinaj salbatic.Cantitatile recoltate in perioada expirata se ridica la circa 2-3tone/an, realizata din arboretele de molid de peste 60de ani .Pentru viitor recomandam sa se renunte la rezinajul salbatic,iar recoltarea rasinii sa se faca si numai din arboretele exploatabile in deceniul I 5.7.ALTE PRODUSE

Pe langa produsele de mai sus , fondul forestier din aceasta unitate mai furnizeaza si alte produse valoroase pentru economie ,din care amintim pomii de irna ,furaje marfa,corane de cerb ,araci de vie si legume ,nuiele pentru garduri-fascine,tutori de pomi,cozi unelte ,plante medicinale .

Suprafata parcursa cu taieri de ingrijire din cadrul unitatii de productie de studiu din U.P. IV Valea Mare totalizeaza 162.2 ha ,din care :20.2 ha degajari ,9.6 ha curatiri si 132.4ha rarituri, in comformitate cu planul decenal anexa 2 Memoriu justificativ al planului decenal

La elaborarea planului decenal pentru a stabili natura lucrarii pe langa faza de dezvoltare in care se gaseste fiecare arboret in momentul actual ,s-a avut in vedere faptul ca in decursul deceniului ,unele arborete pot sa treca dintro faza de dezvoltare in alta ,cea ce poate conduce la modificare naturii lucrarii ,in acest sens pentru unele arborete a fost propusa ca prima interventie curatiri,urmatoarea interventie rarituri,luind in considerare varsta actuala a arboretelor ,tinand cont ca dupa un anumit numar de anii isi pot modifica unele caracteristici(de exemplu diametru) trecind dintro stare de dezvoltare in alta necesitind o alta interventie spre sfirsitul deceniului de exemplu fata de lucrarea propusa la inceputul deceniului.

Pentru a stabili ordinea de urgente in parcurgerea arboretelor cu diverse lucrari s-au avut in vedere urmatoarele considerente:

-varsta arboretelor:s-a dat prioritate celor mari,tinere,urmate de cele cu varste mijlocii si mari

-compozitia arboretelor :s-a dat prioritate arboretelor amestecate cele mai complexe ,fiind urmate de amestecuri de specii similare si arborete pure.

-consistenta arboretelor :arboretele cu consistenta pina au fost planificate in prima perioada a deceniului;

-productivitatea arboretelor :arboretele de productivitate superioara s-au propus sa se parcurga la inceputul deceniului ,fiind urmate de cele cu clse de productie mijlocii si inferioare . Pentru a stabili perioada de revenire cu o noua interventie ,s-a avut in vedere stadiul de dezvoltare in care se gasesc arboretele ,respectiv natura lucrarii propuse ,periodicitatea fiind la curatiri (3-5) ani ,periodicitatea rariturilor variind ,in faza de paris intre 4-6 ani ,respectiv 6-10 ani,in fazele urmatoare ,acestea tinand cont si de specii respectiv formatia forestiera in care se incadreaza ficare arboret. In functie de perioada de revenre cu o noua interventie ,precum si amplasarea primei interventii in decursul deceniului ,s-a stabilit numarul de interventii pentru fiecare arboret in decursul deceniului. Pe cit posibil s-a incercat nominalizarea suprafetei de parcurs in cei zece ani (respectiv parcurgerea unei suprafete egale in fiecare an),tinand cont insa de cele prezentate anterior.

Planificare decenala a executarii lucrarilor de ingrijire si conducere Lucrarile de ingrijire si conducere apadurii se refera la complexul de lucrari si interventii sivotehnice privind dirijarea cresterii si dezvoltarii padurii de la intemeierea acesteia pana in apropierea termenului exploatarii ,in vederea realizarii obiectivelor culturale si economice fixate .Plnificarea decenala a executarii lucrarilor de ingrijire si de conducere a padurii are scopul de a reglementa natura si volumul lucrarii de executat ca si masa lemnoasa probabila care va rezulta in perioada respectiva la nivelul U.P.Planul decenal de executare a lucrarior de ingrijire ,cuprinde toate arboretele in care sunt sau vor devenii necesare in cursul deceniilui ,respectiv perioada 2005-2014 in cazul de fata .Prin intocmirea acestui plan care urmareste realizarea unei variante optime pri care sa se reglementeze in spatiu si timp de un deceniu ,natura lucrariilor sisuprafata de parcurs,precumsi cantitatea probabila de material lemos ce va rezulta in urma lucrarilor de ingrijire ,respectiv lucrari de curatiri si rarituri.

Elaborarea planului decenal de aplicare a lucrarilor de ingrijire

Prin elaborarea planulu decenal de apicare a lucrarilor de ingrijire a padurii se urmareste stabilirea solutiilor tehnice de ansamblu ,privind orientare si organizarea rationala a gospodariri padurilor echiene preexploatabile pe o perioada de 10 ani respectiv perioada 2005-2014. Planul decenal pentru arboretele di U.P.IV Valea Mare se prezinta comform tabelelor prezentate in anexa 2

La elaborarea planului decenal s-au avut in vedere realizarea urmatoarelor obiective : 1.De ordin silvicultural

-Esalonarea prcurgerii cit mai unforme a arboretelor studiate ,in ordinea urgentei si a periodicitatii impuse de natura ,stare a si accesibilitatea padurii in cursul deceniului ; -Fixarea naturii si a numarului de interventii de excutat in fiecare arboret considerat separat; -Stabilirea suprafetelor probabile de parcurs anual si in cursul deceniului pe natura d lucrari; 2.De ordin economic

-Evaluarea cantitatii de masa lemnoasa care va rezulta prin parurgerea arboretelor incluse in plan si stabilirea posibiliatii decenale si anuale de produse secundare;

CAPITOLUL VI PROTECTIA FONDULU FORESTIER

6.1. Protectia impotriva doboriturilor si a rupturilor de vant si zapada

In evidenta care urmeaza sunt prezentate pe intensitati ,la nivel de u.a atat doboriturile de ,cit si rupturile de zapada ,si anume :

-doborituri de vant -izolate 42%

-destul de frecvente 47%

-frecvente 11%

-rupturi de zapada -izolate 99%

-destul de frecvente 1%

Pe baza acestor criterii prezentate in amenajament sau prezentat mai mute masuri de prevenire si de marire a rezistentei individuale a arboretelor periclitate ,in cest sens amintim:

-adoptarea unor compozitii tel adecvate ;

-impadurirea golurilor si complectarea consistenyei subnormale ;

-aplicarea de tratamente care sa asigure mentinerea sau formarea de arborete cu structuri rezistente la adversitati;

-parcurgerea sistematica a arboretelor cu taieri de ingrijire adecvate ,cu intensitati mai mari in arborete tinere si mai slabe in arboretele trecute de 40 de ani ;

-diminuarea pagubelor produse de vanat ,prin mentinerea acestuia in limite optime si restringerea pasunatului din padure ;

6.2.Protectia impotriva incendiilor

Pana in prezent nu sau inregistrat incendii de proportii in aceasta unitate de productie .

Pentru prevenirea in continuare a aparitiei incendiilor recomandam asigurarea locurilor de fumat si sa se amplaseze placute avertizoare ,mai ales pe traeele turistice ,in apropierea izvoarelor de apa potabila ,in locurile unde se fac iesiri de agrement .Pentru a se putea asigura in caz de pericol ,un acces usor in toate padurile se recomanda intretinerea adecvata a drumurilor si potecilor existente .

6.3.Protectia impotriva altor factori care pot prejudicia fondul forestier

Din aceasta categorie fac parte ,in primul rind delicte silvice .dar ,in egala masura si pasunatul in padure abuziv .

Fata de recrudescenta acestor fenomene ,se impune necesitatea actiunulor de paza in vederea descoperiri si reducerii numarului de delicte si acazurilor de pasunat neautorizat.

In situatiile in care fondul forestier este supus unor presiuni mai puternice -pasunat ,taieri in delict este bine sa se intensifice controalele si patrularile preventive ,apelindu-se la organele de ordine publice locale.

CAPITOLUL VII Aplicarea taierilor de ingrijire in U. P. IV. Valea Mare

7.1. Generalitati

Ingrijirea arboretelor cuprinde trei categorii de lucrari ,care se disting prin specificul lor ,preponderent fiind taieri a caror tehnica demonstreaza ca padurea se regenereaza , se conduce si se exploateaza.

Taierile de ingrijire au un caracter specific determinanta de stadiul de dezvoltare si conditiile stationale ,de acea executarea lor necesita preocupare si atentie deosebita bazate pe criterii certe de verificare si determinare a caracteristicilor lucrarilor pe parcurs .Criteriile de care trebuie sase tina cont la executarea acestora lucrari sunt determinate de momentul optim ,intensitate si periodicitatea interventiilor.

Criteriile de care trebe sa se tina cont la interventia intrun arboret tebuie sa porneasca de la rezolvarea aspectelor de tip biologic specific stadiului de dezvoltare respectiv.Tehnica de aplicat trebuie sa aiba ca principiu fundamental selectia ,coordonata cu intensitatea ,periodicitatea si organizarea taierilor de ingrijire .

Selectia constituie mecanismul fundamental al evolutiei constind in eliminarea prin lupta pentru existenta a speciilor sau in cadrul acestora , a exemplarelor cu caracteristici mai slabe si supravietuirea indivizilor cu insusiri deosebite .

In cea ce priveste conducerea si ingrijirea arboretelor problema concordantei dintre organism si mediu este influentat de unele fenomene previzibile si care trebuie prevenite

Selectia este sfectul este actiunea unui complex de factori ecologici ,ea poate fii independenta de calitatile genetice ale unei specii si rezulta actiunea unei influente cu o proprie cauzalitate .

Selectia exemplarelor purtatoare de valori se asigura prin interventii repetate in arborete ,de intensitati diferite ,determinate de necesitatea mentinerii in prim plan in alcatuirea arboretelor ,a cea ce este valoros ,fara sa deranjeze starea de masiv si relatiile dintre elementele componente ,espectiv biocenoza padurii.

Periodicitatea acestor lucrari este conditionata de o erie de factori dintre care cel mai importanta este ritmul de crestere si dezvoltare a elementelor componente a arboretelor si relatiile cese creaza intre arborii purtatori de valori si cei de folos sau daunatori acestora .

7.2. DEGAJARILE

Degajarea este lucrarea de ingrijire care urmareste coordonarea cresterii in inaltime a diferitelor specii care formeaza desisurile astfel incit speciile dorite sau exemplarele din arboretul respectiv sa ocupe pozitie dominanta ,fiind aparate impotriva coplesirii din partea speciilo sau exemplarelor nedorite in plafonul superior .Deasemena urmareste asigurarea unui spatiu de nutritie cat mai adecvat dezvoltarii arborilor .

Dgajarea echivaleaza cu inlaturarea acea ce nu trbuie ,sau nu este util ,in vederea crearii unor conditii pentru arborii protejatii si promovatii in viitor .

Calitatea degajarilor este data de necesitatea de-a se taia si inlatura din plafonul superior rezervat speciilor de elita ,a exemplarelor care deranjeaza si coplesesc folosin pentru aceasta o ehnica adecvata .

Tehnica de executie se adapteaza conditiilor concrete intilnite in fiecare statiune .In arboretele amestecate se taie speciile coplesitoare sau lastarii la o inaltime convenabila care sa inlature concurenta cu elementele de elita ,definitiv sau pe o perioada cat mai lunga de timp.

Degajarile se executa in prima faza a stdiului de desis ,cand arboretul n-a depasit 1-1.2m inaltime ,taierea se face cat mai jos la nu la o inaltime de 20-30 cm sub virful arborilor de protejat deoarece diferenta de inaltime se reface oarte curind ,inaltimea relativ mica presupune taierea de la suprafata pamintului in sezonul de repaus vegetativ ,pentru ca cioatele lastarin sa asigure acoperirea solului si sa ajute la dezvoltarea arboretului .Inaltimea detaiere a exemplarelor colpesitoare se alege in asa fel incat sa se evite ranirea celor din jur ,efortul muncitorului sa fie minim ,iar prin eventuala lastarire a arborilor cu virful taiat acestea sa nu concureze in urmatorii doi ani cu cei protejati si de promovat.In cazul rasinoaselor este destul sa se taie tulpina cu ultimile 3 verticile de la virf pentru ca exemplarele respective sa ramina in urma cu cresterea .

Prin degajari se inlatura :

-arbori coplesitori ca specie si provenienta si de valoare economica scazuta ;

-arbori proveniti din semintisuri neutilizabile,lastari cu coronament foarte dezvoltat,ramificat ;

-arbustii eveniti coplesitori (alunul,paducelul,macesul,rugi,liane).

Epoca de executie a degajarilor se alege in asa fl incit arbori protejati sa poata beneficia de efectele degajarii pe toata perioada de crestere din anul respectiv .

Foarte indicate sunt degajarile executate in repausul vegetativ ,fiindca arbori valorosi se pot proteja ,intimp ce elementele de inlturat pot fii mai usor indoite ,taiate si asezate prin cei ramasi pe picior ,cu un efort minim fiindca lipseste frunzisul.

Dgajarea se mai poate face si cu ajutorul substantelor chimice dar ridica probleme legate de selectie care nu este respectata in totalitate adica degajarea cu ajutorul sustantelor chimice nu selecteaza in speciile vizate.

Substante folosite la degajari sunt :Acidul 2,4 -D(diclor -fenoxiacetic ),Acidul 2,4,5-T (triclot -fenoxiacetic ).

Periodicitatea degajarilor

Periodicitatea -intervalul de timp dupa care se revine cu o noua degajare pe aceasi suprafata ,depinde de asemenea de natura speciilor ,de conditiile stationale ,de starea si structura padurii..In general periodicitatea degajarilor variaza intre 1-3 ani fiind constituite din specii repede crescatoare ,cu temperament de lumina ,ca si amestecurile situate in conditii stationale cele mai prielnice .

7.3.CURATIRILE

Curatirile sunt taierile de ingrijire care se executa in stadiul de dezvoltare denumit curatiri say lamuriri.dupa executara curatirilor in arboretul trebuie sa ramana o populatie de arbori de calitate superioara ,intr-un amestec proportiaonat numeric si dimensional ,care sa corespunda compozitiei tel .

Stadiul in care se executa curatirile adica stadiul de nuielis prajinis este parcurs de arboret in 10-12 ani timp in care inaltimea medie adica inaltimea majoritatii arborilor care constituie plafonul superior ajunge la 2-3m respectiv 6-10m .

Asadar dupa efectuarea curatirilor rezultatul si aspectul pe care il capata arboretul se califica ca fiind o interventie de selectie in masa .Rezultatul curatirilor este o selectie a elementelor de elita ,sanatoase,viguroase corespunzatoare statiunii si compzitiei tel.Curatirile au in vedere mwntinerea in arboret a exemplarelor bune alese dupa principiul selectiei pozitive de sus ,inlaturindu-se elementele slabe calitativ si valoric care au ocupat o pozitie dominanta ,care prezinta fusul bifurcat ,deformat ,vatamate ,indoite provenite din lastari .Se urmareste o repartizare uniforma a elementelor selectionate asigurindu-se fiecarui exemplar un spatiu de nutritie corespunzator stadiului e dezvoltare ,in vederea armonizarii cresterii in inaltime si diametru pe baza realizarii unui coronament bine proportionat .

Inlaturarea speciilor de amestec se face chiar daca sunt exemplare valoroase si bine comformate ,pentru ca ritmul de crestere in inaltime sa avantajeze specia de baza .

Elementul determinant de care trebuie sase tina seama este coeficientul de zveltete ,deacea recomandarile literaturi de specialitate care leaga curatirile numai de diametru mediu al arboretului terbuie reconsiderate .Elementul limitativ al interventiei este caracteristica arborilor din specia de protejat si nu a arboretului in general .Cu alte cuvinte proportionalitatea dintre inaltime si diametru elementelor de protejat determina tehnica interventiei .

Rezultatul unei curatiri este nedorit si arboretul este compromis daca dupa excutarea interventiei exemparele raman aplecate ,sunt vatamate sau zdrelite.Dupa fiecare interventie trebuie sa ramina un numar optim de arbori cu spatiul optim de dezvoltare si nutritie si cu elementele purtatoare de valori complet eliberate .

Conducerea arboretelor in stadiul de nuielis -prajinis are in vedere o tehnica bazata pe principii concrete ,care sa asigure lucrari corepunzatoare .In acest scop se urmaresc mai multi indicatori care ar fii:

-indicele de desime a arboretului ;

-numarul optim de arbori;

-coeficientul de zveltete al arorilor ;

-proportia in care participa diferite specii in alcatuirea arboretului;

-structura pe verticala etjarea si orizontala spatierea arboretului;

-ritmul de crestere in inaltime a diferitelor specii in cazul amestecurilor ;

-clasa de calitate a arborilor (sanatate ,vigoare de crestere ,calitatea tehnologica .

Fiecare indicatori trbuie sa aiba valori optime pentru arboretul respectiv sa inregistreze cresteri maxime folosind intens potentialul statational.

Epoca de executie a curatirilor este aproximativ tot anul dar se fac mai ales in perioada repausului vegetativ ,in conditile ca unele cioate sa lastareasca si sa acopere solul complentind consistenta sub masiv sau a golurilor care s-ar crea prin scoaterea arborilor de dimensiuni mari .

Riscul de prejudicia arbori care ramin este mai redus in perioada repausului vegetativ .

Muncitori care actioneaza si efectueaza aceste lucrari trebuie sa aiba un minim de cunostinte despre tehnica lucrarii si in distingerea speciilor pentru a nu exista riscul unor greseli in alegerea elementelor de indepartat.

Periodicitatea curatirilor

Periodicitatea curatirilor variaza in general ,intre 3si 5 ani,in functie de natura speciilor ;starea arboretului ,de conditiile stationale si de lucrarile excutate anterior.

Este foarte important ca prima curatire sa nu intirzie foarte mult dupa ultima degajare,pentru a nu fi compromise rezultatele satisfacatoare obtinute

7.4. RARITURILE

Raritura este lucrarea de ingrijire care se aplica in arborete incepind din stadiul de paris si pana catre sfirsitul stadiului de codrisor .Aceasta lucrare este cea mai intensiva dinte lucrarile de ingrijire si intervine in relatiile reciproce dintre arbori vizind ingrijirea arborilor individuali sau clase de arbori ,iar nu masa arboretului ca in cazul degajarilor sau curatirilor.

Scopul rariturilor este sintetic si se poate concretiza in :

-selectia si punerea in conditii bune de crestere a arborilor valorosi din arboret ;

-realizarea in cadrul arboretelor din clasa I functionala cu rol deosebit de protectie,o structura care sa corespunda cel mai bine imbunatatiri progresive a functiei de protectie in corelare cu acoperirea aspectelor economice ;

-asigurarea spatiului de dezvoltare si spatiului de nutritie corespunzator stdiului de dezvoltare a arboretului;

-cresterea calitatii masei lemnoase ce urmeaza sa se recolteze la exploatabilitate ;

-largirea gamei de sortimente la exploatabilitate ;

-darea in procesul economic o cantitate de masa lemnoasa care s-ar fi pierdut prin procesul eliminarii naturale ;

-asigurarea starii fitosanitare bune a padurii ,precum si a peisagisticii locale in zonele de interes turistic ;

-marirea rezistentei arboretelor la actiunea factorilor biotici si abiotici;

-accelerarea atingerii unor dimensiuni dorite si implicit reducerea ciclului de productie;

-imbunatatirea conditiilor de descompunere a litierei ;

Dupa intensitatea interventiei sistemul deosebeste trei tipuri de raritura:

-raritura slaba -indeparteaza numai arbori morti si muribunzi din clasa a-IV-a;

-raritura potrivita (moderata)-inlatura arbori inabusiti,muribunzi ,si morti clasa a-III-a si a-IV-a;

-raritura tare care inlatura in plus si arborii retardatari;

Raritura schematica -este recomandata in arboretele uniforme ca dezvoltare cum sunt plopii euroamericani ,cand arboretul este uniclonal si exemplarele sunt relativ la fel de dezvoltate,sau plantatiile de molid . Cu ocazia fiecarei rarituri se extrage 50% din numarul arborilor existenti .

Raritura mixta -se fundamenteaza pe considerente biologice si economice putindu-se aplica in diferite arborete .Metoda imbina atat raritura de sus cat si cea de jos ,caracterul rariturii fiind in functie de arboretul in care se intervine deci este determinat de compozitie ,de particularitatile biologice ale speciilor ,de structura arboretului ,de varsta si de telul de gospodarire urmarit.

Criterii de stabilire a intensitatii :

-consistenta sau indicele de acoperire a solului;

-indicele de desime a arboretului ;

-numarul optim de arbori corespunzator stadiului de dezvoltare ;

-spatiul de nutritie a fiecarui arbore sau factorul de spatiere ;

-numarul arborilor de extras ;

-volumul masei lemnoase de extras in raport cu cel existent ;

-coeficientul de zveltete a arborilor ;

-suprafata de baza a arboretului ;

-procentul cresterii curente in volum ;

Epoca de executare .S-a creat opinia ca rariturile se fac tot timpul anului ,neexistind perioada de restrictie pentru doborirea,fasonarea si colectarea materialului lemnos .In mod obisnuit perioada de restrictie in exploatari,se refera la protectia regenerari naturale despre care nu se poate vorbi in cazul rariturilor .Perioada de protectie trebuie inteleasa ca o masura menita sa reduca prejudiciile care se fac la taieri ,indiferent de natura acestora ,pe linaga regenerarea naturala la exploatare seurmareste si protectia arborilor care au ramas in picioare ,se menajeaza aspectul peisajistic mai ales de-a lungul drumurilor si in zonele de interes turistic .

Periodicitatea de aplicare a rariturilor

Periodicitatea de aplicare a rariturilor este influentata de specie si de stadiul in care se executa.

In toate aceste situatii,este important ca stabilirea periodicitatii sa se faca in functie de starea arboretului,care trebuie in mod constant examinat si consultat

Calculul indicilor stucturali si de stabilitate a arboretului

Calculul indicilor pentru degajari pe ua 63 B

IN=Nteren IN=5100 =0.64

Ntabel 7968

IG=Gteren IG=8.45 = 0.78

Gtabel 10.7

S%= a . S%=1.5 *100=60%

H dom 2.5

Calculul indicilor pentru curatiri ;

Calculul indicilor structurali pe u.a.61 B:

IN=Nteren=4610=0.85

Ntabel 5396

IG=Gteren=28.75=1.17

Gtabel 24.5

S%= a .*100= 1.58= 15%

Hdom 10.3

a=1.58

Calculul indicilor structurali pe u.a.41 C:

IN=Nteren=4100=0.75

Ntabel 5396

IG=Gteren=37.5=1.53

Gtabel 24.5

S%= a .*100= 1.67=16%

Hdom 10.3

a=1.67

Calculul indicilor pentru rarituri ;

Calculul indicilor structurali pe u.a.26 E :

IN=Nteren=1267=1.59

Ntabel 792

IG=Gteren=42.29=1.72

Gtabel 24.5

S%= a .*100= 5.89=32%

Hdom 18

a=5.89

Hdom=18m

IV=Vteren=389.47=0.62

Vtabel 597

Calculul indicilor structurali pe u.a.139 B :

IN=Nteren=967=1.14

Ntabel 848

IG=Gteren=45.0.21=1.83

Gtabel 24.5

S%= a .*100= 6.12=34%

Hdom 24

a=6.03

Hdom=24m

IV=Vteren=588.601=0.69

Vtabel 848

Calculul indicilor structurali pe u.a.18 D :

IN=Nteren=2066=1.87

Ntabel 1099

IG=Gteren=93.088=3.79

Gtabel 24.5

S%= a .*100= 5.45=31%

Hdom 18

a=5.45

Hdom=18m

IV=Vteren=753.93=1.20

Vtabel 626

ANEXE

Anexa 1

Descrierile parecelare a 20 de unitati amenajistice cu virsta cuprinsa intre 5-80 ani.

Anexa 2

Inventarierea datelor din teren

Prin inventarierea datelor din teren se intelege alegerea suprafetelor in care s-au facut masuratori care au constat in masurarea diametrului la arborii inventariati la inaltimea de 1.30 m si a inaltimii arborilor .

Anexa 3

Planificarea decenala a unitatilor amenajistice alese.Intocmirea borderoului de amplasare a lucrarilor pe anul 2006.

Anexa 4

Calculul indicilor structurali si de stabilitate .

Anexa 5

Grafice de reprezentare a arborilor pe clase de calitate inainte de interventia cu lucrari de ingrijire si dupa interventia cu lucrari de ingrijire si ponderea speciilor in suprafetele de proba inventariate.

Anexa 6

Calculul suprafetelor de baza pentru suprafetele propuse pentru curatiri si a volumului pe unitatea amenajistica si raportate la hectar.

Anexa 7

Calculul intensitatii pentru unitatile amenajistice la care sau facut masuratori si s-a intocmit proiectul de executie a lucrarilor de ingrijire,intensitatea sa obtinut prin intermediul indicelui HARBEKING

CONCLUZII SI RECOMANDARI

In cea ce priveste unitatile amenajistice care sau planificat in planul decenal pentru a se executa lucrari culturale,au o consistenta cuprinsa intre 0.8-0.9 constatindu-se pe teren lucrarile cuturale care se vor face vor avea o intensitate mica deoarece procentul de extragere dat in indrumar este dat pentru consistenta plina si aproape plina.la executie specialistul care se ocupa de aceste lucrari trebuie sa evalueze bine situatia din teren astfel incit prin executrea acestor lucrari de ingrijire sa afecteze consostenta arboretului si sa urmareasca ca la sfirsitul ciclului de productie sa se obtina sortimente dimensionale de mare valoare .La executarea acestor lucrari trebuie sa se respecte tehnica de executie a fiecarei lucrari in parte si mai ales la rarituri arbori care se extrag sa fie marcati .Din masuratorile facute in teren a rezultat ca in unitatile amenajistice planificate in planul decenal predomina molidul ,iar la executarea lucrarilor culturale trebuie avut in vedere ca molidul este foarte afectat de doboriturile de vint si deacea trebuie sa se ina cont de cosistenta arboretelor respective ,care nu trebuie sa scada sub 0.8 si in cazuri speciale sa aiba valoarea de 0.7,daca consistenta atinge vaorile de 0.8-0.7 atunci in arboretele respective vor fi parcurse numai cu taieri de igiena in care se vor extrage numai arborii uscati ,deperisatisi cei care jeneaza dezvoltarea arborilor de viitor.

Executarea la timp a lucrarilor de ingrijire va duce la rezultate bune la sfirsitul ciclului de productie,iar padurile respective vor prezenta o stare de sanatate buna si un lemn de calitate superioara.Executate la timp si in mod corespunzator a lucrarilor de ingrijire va inlesnii aplicare tratamentului stabilit pentru arboretele respective .

Daca se va tine cont de datele redactate in acest proiect executarea lucrarilor de ingrijire se va face in conditii bune fara dificultati arboretele fiind conduse corespunzator prezentind o starea de sanatate normala si un lemn de buna calitate.