Proiect de lectie

Generale:

comprehensiunea si interpretarea textelor;

situarea in context a textelor studiate prin raportatea la epoca sau la curentele literare;

Specifice:

Utilizarea strategiilor de lectura in vederea intelegerii adecvate a textelor studiate ;

Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori si a propriei experiente de lectura;

Identificarea si explicarea relatiilor dintre opera literara studiata si contextul cultural in care a aparut aceasta;

Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural romanesc pana la inceputul secolului al XX-lea;

Identificarea unor conexiuni intre literatura romana si cea universala;

Utilizarea adecvata a tehnicilor de documentare si cercetare a unei teme.

OBIECTIVE:

a)      Cognitive: la sfarsitul lectiei toti elevii vor trebui:

O₁ - sa defineasca termenii: curent literar, curent cultural;

O₂ - sa precizeze trasaturile ideologice si culturale ale Iluminismului european;

O₃ -   sa identifice trasaturile specifice ale iluminismului romanesc fata de cele generale ale curentului european;

O4 - sa identifice elementele comune din biografia si opera corifeilor Scolii Ardelene;

O5- sa disocieze modalitatile specifice de manifestare a curentului iluminist in Transilvania fata de Principate;

O6- sa demonstreze ca Ion Budai Deleanu a sintetizat artistic in Tiganiada ideile iluministe ale epocii sale;

b)      Afective:

- sa isi cultive placerea de a citi si gustul estetic in domeniul literaturii;

- sa stimuleze gandirea autonoma, reflexiva si critica, prin lectura textelor;

RESURSE EDUCATIONALE:

a)      Capacitatile de receptare ale elevilor;

b)      Timpul: 50 minute.

METODE SI PROCEDEE: conversatia euristica, expunerea, explicatia, invatarea prin descoperire, problematizarea, analiza de text, discutia frontala, observatia.

MIJLOACE: rebus, manual, tabla, instrumente de scris, fise de munca independenta, atlas de literatura romana, texte-suport, portofoliile elevilor

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITATII ELEVILOR:

Activitate frontala;

Activitate independenta;

Activitate pe grupe.

LOCUL DE DESFASURARE A LECTIEI :

- sala de clasa

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:

- Programa de limba si literatura romana pentru clasele IX - XII;

- Costache, A., Limba si literatura romana. Manual pentru clasa a XI-a, Ed. Art;

- Parfene, C., Metodica studierii limbii si literaturii romane in scoala. Ghid teoretico-aplicativ, Iasi, Ed. Polirom, 1999;

- Calinescu, G., "Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent", Craiova, ed. Vlad&Vlad, 1993;

Iluminismul, antologie, note biobliografice de Romul Munteanu, Bucuresti, Editura Albatros, 1971

David N. Scoala Ardeleana, Bucuresti, Editura Institutul de Arte Grafice "Scrisul liber", 1958

Munteanu, Romulus, Contributia Scolii Ardelene la culturalizarea maselor, Bucuresti, Editura Didactica si pedagogica, 1962

SCENARIUL DESFASURARII ACTIVITATII DIDACTIC:

Fisa 1

"se stie ca multimea cea nemarginita a romanilor, a carora ramasite sunt romanii, pre la inceputul sutei a doao de la Hs., in zilele imparatului Traian, au venit din Italia in Dachia; si au venit cu acea limba latineasca care in vremea aceia stapanea in Italia. Asa dara, limba romaneasca e acea limba latineasca comuna, care pre la inceputul sutei a doao era in gura romanilor si a tuturor italianilor." (Petru Maior)

Concluzie

Petru Maior a afirmat primul ca limba romana deriva din latina populara, adica din latina vorbita de marile mase, si nu din cea clasica, limba a culturii si a stiintei antice

Fisa 2

"Socotind cu mintea mea zisa aceia a filosofului aceluia carele au zis ca urat lucru iaste elinului sa nu stie elineste, adevarat si romanului sa poata zice ca urat lucru iaste romanului sa nu stie istoriia neamului sau, ca vedem cum toate neamurile au scris lucrurile mai-marilor sai, si se cuvine acestea omului carele are minte, ca istoriia iaste dascal tuturor lucrurilor, si bisericesti si politichesti, ca ia nu numai cu cuvinte, ci si cu pilde adevereaza cele ce invata."

Samuil Micu: Scurta cunostinta a istoriii romanilor (Catra rumani)

Concluzie

Samuil Micu ii indeamna pe romani sa cerceteze istoria neamului lor pentru ca cele spuse in istorie au un suport real fata de lucrurile bisericesti si cele din politica.

Fisa 3

"Natiunea romana este mai veche decat toate natiunile, cu mult mai inainte de aceste vremuri, din moment ce este sigur si dovedit prin documente istorice , prin traditia neintrerupta, prin asemanarile de limba si obiceiuri, ca ea isi trage originea de la coloniile romane duse de imparatul Traian, la inceputul secolului al II-lea, ca sa apere provincia Dacia cu un numar foarte mare de veterani"

Supplex libellus valachorum Transsilvanie (traducere din limba latina)

Concluzie

Dupa istoriografii Scolii Ardelene, poporul roman e poporul roman din Dacia. Elementele alogene de diferite naturi nu schimba calitatea de roman a romanilor.

Fisa 4

"Zburdare asa nedumerita in multi din cei streini scriitori iaste de a vomi cu condeiul asupra romanilor, stranepotilor romanilor celor vechi, ori ce le sopteste lor duhul acela carele mai de mult spre aceaia ii intarata pre varvari (barbari sau straini), ca pre romani sau ca pre domnii lor sa-i urasca sau lor, ca pre vitejilor biruitori a toata lumea, sa le pismuiasca cat, si cand fara nici o dovada iscodesc ceva sau si minciuni apriate (lat. aperte- limpede, clar) spun asupra romanilor, inca socotesc ca lumea toata e detoare sa creada nalucirile lor; ba, de o bucata de vreme, pre cum magariu pre magariu scarpina, asa, unii de la altii imprumutand defaimarile, fara de nici o cercare a adevarului; si cu cat romanii mai adanc tac, nemica raspunzand nedreptatilor defaimatori, cu atata mai vartos se impulpa (a prinde curaj) pre romani a-i micsora si cu volnicie a-i batjocori."

Petru Maior: Istoria pentru inceputul romanilor in Dachia (Cuvant inainte

Concluzie:

Petru Maior ii condamna pe scriitorii straini care, prin scrierile lor, ii "invata"pe romani sa-i urasca pe romani sau pe domnii lor. Acesti scriitori nu cauta adevarul si-i batjocoresc pe romani.

Fisa 5

"Din partea coloniei care au ramas in Dachia Veche () s-au prasit toti romanii cati sunt de-a stanga Dunarii, cum cura (curge) in Marea Neagra, iar din partea coloniei care s-au trecut Dunareas-au prasit romanii cei ce sunt de-a dreapta Dunarii (); oricum s-au numit si se numesc si acum, tot de o vita si porodita (descendenta ) sunt , adeca romani de sange, precum firea si virtutea ii marturiseste"

Gheorghe Sincai: Hronica romanilor si a mai multor neamuri

Concluzie

Gheorghe Sincai afirma romanii de la stanga sau de la dreapta Dunarii sunt descendentii romanilor.

Fisa 6

"Se straduia episcopul sa obtina ca supusii de neam romanesc, care se dovedesc capabili, sa fie promovati in functii si alte dregatorii inalte, fara nici o discriminare etnica, in spiritul Diplomei imparatului Leopold. De asemenea, ca clerul sa aiba o intretinere corespunzatoare si romanii sa nu fie siliti sa dea cvarte preotilor catolici, ci sa le dea parohilor sai (romano-catolici). Dragostea poporului fata de episcopul sau crestea si mai mult, pentru o astfel de comportare, si de aceea sporea ura celorlalte neamuri impotriva lui, atat de mult, ca odata, la Sibiu, la Dieta (adunare cu caracter politic in feudalism) Transilvaniei, fiindca ar fi oftat adanc si ar fi gemut si intrebat de ce suspina asa, a raspuns ca suspina dupa dreptate, careia nu i se ingaduie nici loc, nici vot, cand se discuta despre daco-romani sau valahi, caci nu se intalneste nimeni care sa spuna nici un cuvant, oricat de mic, despre dreapta usurare a daco-romanilor, ci toti striga sa fie oprimati (romanii). Atunci niste magnati (boieri mari) ridicand glasul au zis in bataie de joc: Asadar, un Oprea valahul ciobanul sa ne invete pe noi dreptate?!; si insfacandu-l pe episcop voiau sa-l arunce pe fereastra, de la etaj, daca altii mai intelepti n-ar fi impiedicat aceasta crima" (Samuil Clain, traducere din limba latina, Scurta cunostinta a istoriei romanilor)

Concluzie

Samuil Micu, in fragmentul citat, vorbeste despre un episcop care lupta impotriva discriminarii etnice; acest episcop dorea ca romanii sa beneficieze de aceleasi drepturi in Transilvania.

Fisa 7

"Adevarat de-ar fi papa nesmantnic (cel infailibil), la ce ne mai rupe capetele cu atatea invataturi, la ce ne mai cheltui bogatiile pentru cumparatul cartilor! Destul ar fii sa scrii la Roma, ca de acolo printr-o epistolie, prin bula, sa-ti vie toata stiinta dogmaticeasca!" (Petru Maior)

Concluzie

Petru Maior il critica pe infailibilul papa.

Fisa 8

"Cand se seamana bucatele, se sadesc plantele, se pun oarele la clocit si se intearca viteii, cine va lua seama la luna, iaste ea noao sau plina, are patrriul cel dintai sau cel de pre urma, de va socoti precum se cuvine ca luna la toate acealea tocma nemica ajuta sau strica? Asadara, adeverit iaste ca numai stiinta fizicei e mislocirea aceia prin carea se mantuie oamenii de toate ratacirile lor. Drept ceaia, cine va invata fizica se va mantui de ratacirile in care altii din nestiinta s-au alunecat". (Gh. Sincai-Invatatura fireasca, spre surparea superstitiei norodului)

Concluzie:

Gheorghe Sincai combate superstitia si militeaza pentru luminarea maselor. Calea spre inlaturarea superstitiilor nu poate fi decat raspandirea stiintei. Indeosebi fizica, studiind materia si legile fenomenelor naturii, ne "va mantui de ratacirile in care altii din nestiinta s-au alunecat".

Fisa 9

"Acum au sosit acel timp bine primit ca romanii, smulgandu-se din grosul intuneric al uratei nestiinte, sa se destepte a-si lamuri limba sa cea romana si, lucrand cu bunul sau talent, sa se procopseasca intru stiinte, din care se naste intregirea natiei si tot felul de fapte bune." (Petru Maior, Disertatie pentru inceputul limbei romanesti )

Concluzie

Petru Maior militeaza pentru ridicarea poporului prin cultura, pentru raspandirea scolilor nationale