ESTE EMINESCU INTELES DE COPIII PRESCOLARI ?

Copilaria cu jocurile, bucuriile si suferintele ei a inspirat prin sensibilitate arta si creatia poetilor, care s-au aplecat cu intelegere si dragoste, asupra unui univers cu bogate rezonante afective si morale, in planul expresiei artistice. In tezaurul literaturii pentru copii au patruns, prin paginile publicatiilor de specialitate, un mare numar de poezii valoroase ale marelui poet Mihai Eminescu.

Poezia lui Eminescu ofera copilului modalitatea de exceptie pentru a-l introduce din realitatea existentei in universul cunoasterii. Timpul si spatiul sunt cele doua mari dimensiuni esentiale surprinse in imaginea limbajului artistic, prin care valorile eterne sunt concret prezentate.

Avand o tematica variata, poezia lui Eminescu dezvolta o complexitate de idei si sentimente si de aceea are o deosebita valoare instructiv educativa si artistica. Poezia destinata copiilor se bazeaza pe intelegerea profunda a universului infantil definit prin deschidere si cunoastere fata de bine si frumos.

Variatele forme de prezentare constituie un mijloc eficient de exersare a vorbirii sub toate aspectele ei, pentru formarea trasaturilor morale si a deprinderilor pentru a-si exprima cu usurinta gandurile, impresiile, redarea cursiva si logica. Cu aceste deprinderi copilul isi dezvolta procesul comunicarii cu cei din jur si achizitioneaza noile cunostinte necesare in activitatea scolara viitoare.

Efectul instructiv-formativ al poeziei lui Eminescu este asigurat de imaginile poetice care sensibilizeaza pe micii ascultatori. In sufletele lor se nasc sentimente si atitudini, se trezesc emotii si trairi complexe. Astfel, in poezia "Ce te legeni", sentimentul dominant este cel de nostalgie dupa anotimpul vara. Folosind momentele psihologice, interogatia, personificarea dintre autor si codru, Eminescu a redat prin tonalitate, trezirea unor sentimente de usoara tristete, pe care le da toamna si apoi regretul dupa transformarile care au loc in natura si care determina plecarea pasarilor calatoare.

"Revedere" este poezia care trezeste in sufletul copiilor dragostea pentru natura, sintetizata in "codru". Dialogul realizat intre codru si poet este redat cu multa maiestrie astfel incat copilul sa vizualizeze natura cu schimbarile ei ce se petrec la schimbarea anotimpurilor. La intrebarile - "Cine este codrul?", sau - "Cum vorbeste codrul cu poetul?", raspunsurile copiilor au fost:

- "Codrul vorbeste suparat ca nu mai are pasari, ca sa-i cante si sa-l inveseleasca";

- "Codrului ii este frig si vrea sa fie vara sa vina pasarile si oamenii";

- "Copacii nu vorbesc, nu plang, le este numai frig";

- "Codrul plange si dupa frunze".

Vara este anotimpul implinirilor prin iubire. Simbolurile romantice din poezia eminesciana redau aceasta participare intensa a naturii. Copiii inteleg toata aceasta imagine dupa ce li se citeste poezia "Somnoroase pasarele", care asemenea unui cantec de leagan cantat celor dragi inspira linistea pentru odihna noptii. Poezia dezvolta la copii sentimente de dragoste pentru natura, pentru frumos, imbogateste vocabularul, copilul isi insuseste expresii noi, expresiile artistice.

Memorarea poeziilor lui Eminescu pot fi realizate mai usor daca prescolarii cunosc motivul pentru care invata poezia, semnificatia titlului si cateva date referitoare la portretul poetului cu amanunte importante din viata lui. Gustul pentru poezia lui Eminescu se cultiva treptat, fiind conditionat de existenta de viata, de cunostintele copiilor. De multe ori copii se dovedesc a fi cei mai interesati ascultatori de poezie. Candoarea varstei le faciliteaza transpunerea eminesciana.

Colindul este o specie literara populara legata de sarbatorile Craciunului si ale Anului Nou. Colinda se canta astfel incat interpretarea artistica presupune atat o forma literara cat si o forma muzicala. "Colinde, colinde", scrisa de Eminescu in 1878, este colindul pe care il gasim azi in literatura pentru copii, ca steaua, care ."Luceste pe ceruri". in calea copiilor.

Poetul face un apel "Colinde, colinde! / E vremea colindelor" si-i indeamna pe copii sa plece cu aceasta urare stramoseasca pe la casele gospodarilor. Copiii se bucura si se pregatesc sufleteste de dragul Mariei si al Mantuitorului. Mesajul acestui colind cu caracter religios contribuie la trezirea si intretinerea relatiei dintre copil si forta incomensurabila a puterilor ceresti, a lui Dumnezeu, cu care ei comunica.

Cine, unde si cum ii faciliteaza copilului caile magice de initiere in taina cunoasterii, si care ar fi acestea? Nu cumva ascultarea, vorbirea, scrisul si cititul.

Desigur ca varsta si locul sunt cele ale primei copilarii, preluate si sintetizate de gradinita, locul de inalta responsabilitate care cere formatorului calitati deosebite - dragoste, daruire, profesionalism si rabdare.

Gradinita constituie cadrul organizat unde "Luceafarul" poeziei romanesti poate sa gaseasca in glasul cristalin al copiilor puritatea sufletului, sensibilitatea afectiva, locul feeric dorit de poet, atunci cand a scris multe din poeziile sale.

Metoda proiectelor, o abordare educationala, se dovedeste a fi o modalitate moderna posibil de aplicat in gradinitele romanesti pentru optimizarea si evaluarea potentialului intelectual al copiilor prescolari.

O alta metoda de predare, insusire si intelegere de catre prescolari a poeziei lui Eminescu este metoda de aplicare a principiului integrarii prin interventia individualizata si discriminarea pozitiva, cu sprijinul factorilor educationali. Aceasta metoda necesita masuri speciale de sensibilizare a parintilor si a cadrelor didactice.

Metodologia intocmirii proiectului de cercetare "Eminescu, luceafar - Eu, o mica stea" se bazeaza pe studierea detaliata a materialului bibliografic privind viata si opera lui Eminescu.

In concluzie, se demonstreaza ca poezia lui Eminescu poate fi inteleasa de copilul prescolar. Cele doua metode - metoda proiectelor si metoda integrarii - s-au dovedit a fi cele mai eficiente.

PROIECT TEMATIC

"Eminescu, luceafar - Eu, o mica stea"

SCOPUL:

Dezvoltarea capacitatii de a intelege o opera literara, de a percepe frumusetea limbii romane, norme de comunicare orala, dialogata si monologata.

OBIECTIVE OPERATIONALE:

- Sa cunoasca viata si opera lui Eminescu, accesibile varstei prescolare;

- Sa acumuleze cunostinte si expresii literare in vederea activitatii viitoare;

- Sa se sensibilizeze micii ascultatori prin prezentarea imaginilor poetice;

- Stimularea interesului pentru literatura.

RESURSE MATERIALE:

- Carti; Reviste; Planse; Dictionarul limbii romane;

- Casetofon; Caseta Vivaldi - "Toamna", "Iarna";

- Caseta Ciprian Porumbescu - "Balada";

- Costume pentru euritmie: "soare", "luna", "flori", "flori albastre", "fluturi", "lebada", "albine", "greier", "furnici", "crai", "Calin", "mireasa", "Pepelea", "zmei cu solzii de otel".

Costumele vor fi realizate si create dupa imaginatia educatoarei.

RESURSE UMANE: - Copiii din clasa; - Parinti; - Educatoare;

- Profesori de limba si literatura romana.

RESURSA DE TIMP: O saptamana.

METODE: Povestirea; - Explicatia; - Conversatia;

- Exercitiul; - Jocul.

EVENIMENTUL DE DESCHIDERE: "Ce te legeni, codrule

Fara ploaie, fara vant

Cu crengile la pamant?

De ce nu m-as legana ."

ALEGEREA TEMEI: - Educatoarea; - Parintii.

HARTA PROIECTULUI

	Importanta poeziei eminesciene pentru copiii prescolari
								Poezii Basme Colinde
COPILARIA			MIHAI EMINESCU			OPERA
	Creatia eminesciana in universul copilariei
Memorizare						Euritmie
	Povestire				Auditie
		Dramatizare		Pictura
			Desen

PROIECTUL ACTIVITATILOR PLANIFICATE

COPILARIA LUI EMINESCU

Mihai Eminescu vazut prin prisma magica a anilor copilariei

Anul 1850. In zorii lui 15 ianuarie, vede lumina zilei, intr-o casa botosaneana, la Ipotesti, noul vlastar al familiei Eminovici, Mihai. Atunci, in miezul veacului al XIX-lea, in plina iarna geroasa cu mantie superba de omat, pe cerul romanesc, rasare pentru cateva clipe si Luceafarul.

Sclipirea aurie a astrului, in acea dimineata fericita, era tocmai acel semn divin prevestitor, ca in spatiul spiritual al batranei Dacii, pe pamant mioritic s-a ivit un om de geniu: Luceafarul culturii romanesti.

Frumosul prunc Mihai, era exact ca in poveste, al saptelea din cei unsprezece copii al lui Gheorghe Eminovici, tatal, si "dulcea mama", Raluca. Fratii mai mari erau: Serban, Niculae, Iorgu, Ilie si surorile Ruxandra si Maria care s-au prapadit de copile si il urmau Aglaie, Harieta, Matei si Vasile.

Aveau o gospodarie mare, locul unde copiii faceau pozne de-au ramas de pomina in amintirile de familie. Se ascundeau in lada de zestre a mamei, incat unul iesise de acolo, uns ca dracul, de la lumanarile de seu. In ograda zburdalnicii se razboiau cu gansacii. Se zice ca Mihai avea o mai veche dusmanie pe acest neam pasaresc: prindea bobocii si-i inchidea in cusca asteptand sa cante precum canarii.

Ba mai mult, ratacind la lacul din codru, unde se scalda cu ceilalti plozi, cica prindea fara frica raci, soparle, serpi neveninosi si broscoi cat palma, bagandu-i in traista si aducandu-i acasa, de se speria delicata mama, Raluca. Impreuna cu fratele Ilie, Mihai culegea melci din tufisuri si-i inhama cu atisoare la cojile de nuca, zicand ca-s boi tragand la car, oferind savoarea eterna a clipei in "Copii eram noi amandoi"

Mihai avea parul negru, ochii negri, nasul potrivit, fata smolita. La varsta de 8 ani merge la Cernauti, la scoala, unde l-a avut ca profesor pe Aaron Pumnul si care, moare mai tarziu in bratele lui, nu inainte de a-l ruga sa mearga la Blaj, "Roma mica" cum il numea el. Imediat, Mihai Eminescu ii scrie o poezie: " La mormantul lui Aaron Pumnul".

La 16 ani scria poezii la revista "Familia". Pe unde umblase isi facuse prieteni, dar cel mai bun prieten al lui a fost Ion Creanga. Il cunoscuse pe invatatorul Ion Creanga pe vremea cand era revizor scolar. Mihai, l-a indemnat pe Ion Creanga sa puna pe hartie povestile, povestirile si amintirile din copilarie.

Talentat si instruit, atras de perfectiunea artei, desi scria articole in multe reviste, Mihai isi gasea timp pentru poezie, fiind permanent fascinat de colinde, doine, balade si povesti, pe care le culegea in peregrinarile prin munti.

A murit foarte tanar, la varsta de 39 de ani.

Ed. Marioara STAN - Cele mai frumoase poezii pentru copii - Antologie, Constanta 1996

Coordonator: Prof. Dr. Olga Dutu

CE STIU COPIII DESPRE MIHAI EMINESCU?

Raspunsurile copiilor au fost:

- "A scris poezii!"

- "A fost un mare poet si a scris poezii!"

- "Eminescu si-a dorit sa moara la marginea marii!"

- "Oamenii care l-au iubit foarte mult pe Mihai Eminescu i-au facut o statuie la malul marii, pentru ca el si-a dorit sa moara aici, "la marginea marii"!

- "Eminescu era prieten cu codrul"!

- "Eminescu era prieten cu Ion Creanga"!

- "Oamenii fac statui mici albe cu chipul lui Eminescu pe care le vand ca amintiri despre regele poeziei"!

- "Poeziile lui Eminescu sunt facute dupa natura sau dupa anotimp"!

CE NU STIU COPIII DESPRE MIHAI EMINESCU?

Intrebarile copiilor au fost:

- "Mihai Eminescu a avut copii?"

- "Mihai Eminescu a avut si alti prieteni?"

- "Daca iubea padurea iubea si animalele din padure?"

- "Mihai Eminescu a murit la malul marii?"

- "Mihai Eminescu iubea oamenii?"

BIBLIOGRAFIE

Eminescu M. - Poezii, Editura Albatros, Bucuresti, 1973;

Boris Craciun - Eminescu si copii - Editura Portile Orientului, Iasi, 1994;

Ezechil L., Lazarescu-Paisi M.- Laborator prescolar - ghid metodic, Editura V & Integral, Bucuresti, 2002;

M.E.C. - Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii, Editura V & Integral, Bucuresti, 2004;

M.E.C. - Metoda proiectelor la varstele timpurii, Editura Biniped, Bucuresti 2002;

Stan M. - Memorizarea, mijloc de dezvoltare a vorbirii si expresivitatii prescolarului - Lucrare metodico-stiintifica pentru obtinerea Gradului didactic I - educatoare, Coordonator Prof. Dr. Olga Dutu Constanta 1996

Stan M. - Cele mai frumoase poezii pentru copii - Antologie (Anexa), Constanta 1996

Coordonator Prof. Dr. Olga Dutu

CONCEPTIA MATERIALULUI: - Ed.gr.did.I. Marioara STAN - Gradinita O.N. nr.2, Mangalia;

Ed.gr.did.I Lenuta CIOBANU - Gradinita O.N. nr.4, Mangalia