DIALOGUL FILOSOFIC

Dialogul filosofic

A. Ce este si ce nu este un dialog filosofic?

- Dialogul filosofic nu este un schimb de informatii, ci constructia unei idei din alte idei.

- Dialogul filosofic nu rezolva probleme, ci problematizeaza.

- Intr-un dialog filosofic maestrul nu este cel care stie intrebarile, ci cel care stie sa conduca gandirea spre intrebari din ce in ce mai adanci.

- Intr-un dialog filosofic, cel cu care ne aflam in disputa nu este inamicul , ci partenerul care vede lucrurile altfel decat noi.

- Dialogul filosofic este o colectie de pareri nu puse una langa alta, ci crescute una din alta.

- Intr-un dialog filosofic toti invata, nimeni nu este autostiitor.

- Dialogul filosofic este un bun prilej sa invatam sa gandim si sa ne comportam democratic.

B. Cerinte in desfasurarea unui dialog filosofic

- Vorbiti la persoana intai: "eu consider", "eu cred", etc..

- Ascultati-i atent pe ceilalti, fara sa-i intrerupeti.

- Acceptati diversitatea de opinii referitoare la aceeasi problema.

- Nu transformati disputa de idei in cearta; incercati sa estompati accentele pasionale in exprimarea opiniilor.

- Reflectati la ideile celorlalti, incercand sa vi le construiti pe ale dumneavoastra in functie de acestea.

- Nu faceti divagatii inconsistente, doar de dragul de a va exprima.

- Lasati si celorlalti posibilitatea sa spuna ce gandesc pe tema respectiva.

- Incercati sa nu-i plictisiti pe ceilalti printr-o argumentatie care contine elemente redundante.

- Incercati sa taceti cand este momentul.

- Daca participarea voastra se manifesta sistematic prin tacere, nu aveti pretentia ca cineva sa stie ce ganditi sau daca reflectati la tema discutata.

- Intrebati-va din cand in cand daca ati invatat ceva de la colegii vostri.

- Dialogul filosofic nu se incheie o data cu ora de filosofie . Daca nu-l prelungiti in alte circumstante pe alte teme, atunci n-a fost util decat ca sa faceti o buna impresie de suprafata.

C. L a ce foloseste practicarea dialogului filosofic?

- Este o cale prin intermediul careia te poti cauta constient pe tine insuti.

- Inveti sa te exprimi si sa te autocontrolezi.

- Accepti mai firesc diversitatea de idei.

- Inveti respectul reciproc.

- Impartasesti experienta intelegerii impreuna cu ceilalti.

- Te ajuta sa renunti la a fi indiferent.

- Dobandesti placerea de a cerceta, intreba, de a te mira impreuna cu ceilalti.

- Devii mai reflexiv si critic.

- Capeti mai multa imunitate la indocrinare, cu atat mai mult la fanatizare.

- Esti mai greu de manipulat.

- Tinzi sa gandesti mai democratic.

- Devii mai intelegator si mai tolerant.

- Toate acestea laolalta ar putea sa ajute ca, in tine, filosofia sa-si atinga scopul: acela de a te face sa devii mai intelept.

2. Cum sa analizam un text filosofic?

A. Cerinte generale in analiza unui text filosofic

1. Analiza unui text presupune un efort de reflectie personala asupra ideilor exprimate de autorul textului respectiv.

2. In analiza textului trebuie urmata o succesiune logica:

- introducerea,

- dezvoltarea ideilor

- concluzia.

3. Nu confundati analiza unui text cu rezumatul acestuia sau cu o improvizatie libera pe o anumita tema.

B. Analiza textului

1. Situarea textului

a) Situarea textului in contextul gandirii autorului respectiv.

b) Situarea textului in opera din care a fost selectat.

c) Daca a) si b) sunt mai greu de realizat, situarea va insemna relevarea intentiei autorului in legatura cu problema abordata.

2. Cerinte in analiza textului

a) Desprindeti ideea principala a textului.

b) Explicati fiecare idee, prezentand articulatiile gandirii autorului.

c) Relevati interesul filosofic al intrebarilor  si punctelor de vedere pe care le formuleaza.

d) Nu va multumiti cu simpla reproducere a pasajelor din text: incercati sa argumentati in favoarea sau impotriva unei idei.

e) Evitati sa reluati o fraza in termeni sinonimi.

f) Evitati comentaiile "fluviu"; e de preferat sa relevati esentialul.

3. Intelegerea ideilor din text

a) Integerea textului inseamna un efort de a se explica afirmatiile autorului.

b) Puteti intelegemai bine o idee filosofica daca incercati sa intelegeti si idee opusa.

c) Incercati sa relevati tipul de argumentatie la care recurge filosoful in sustinerea ideilor sale.

d) Aratati (daca puteti) influenta pe care au exercitat-o ideile filosofice respective in viata culturala si in cea sociala.

e) Nu amestecati prezentarea si explicarea unei idei cu criticarea acesteia.

f) Incercati sa cautati puncte de vedere si argumente opuse celor sustinute de autorul studiat.

g) Inainte de a critica o anumita idee, incercati sa o intelegeti. Nu incepeti analiza unei idei prin critica.

h) Este bine sa va feriti de o critica pur destructiva, de respingerea neargumentata a unei idei.

3. Cum sa scriem un eseu filosofic?

A. Pregatirea subiectului

a) Studiati conceptele si problemele referitoare la subiectul eseului, cu grija speciala pentru intelegerea conceptelor filosofice.

b) Retineti exemplele care va ajuta sa intelegeti si sa ilustrati subiectul.

c) Asigurati-va ca ortografiati bine termenii si numele de care va folositi.

d) Evidentiati cu atentie argumentele necesare pentru intemeierea unei idei filosofice.

e) Incercati sa retineti exprimari (citate) cu relevanta deosebita.

f) Prelungiti studiul prin refsectii personale si notati-le pentru voi insiva.

B. Intelegerea enuntului subiectului

a) Luati-va timpul necesar examinarii intelegerii fiecarui cuvant din subiectul formulat.

b) Straduiti-va sa stabiliti sensul precis al problemei puse in discutie.

c) Plasati subiectul in contextul cerut (istoric, curent filosofic, tema, gandirea unui anumit autor).

C. Cautarea ideilor pentru eseu

a) Alcatuiti cateva eseuri prealabile inaintea unui pe care il propuneti atentiei altora.

b) Feriti-va sa prezentati o ideeimprumutata drept una personala.

c) Citatele trerbuie sa fie date intre ghilimele si insotite de numele autorului respectiv.

d) Nu citati autorii cartilor de scoala.

e) Nu "recitati" in scris o lectie din manual; eseul trebuie sa fie o compozitie in care lectia procura idei si nu fraze gata facute.

f) Nu uitati, pe parcursul lucrarii, de la ce subiect ati plecat.

g) Faceti apel la toate cunostintele voastre care se raporteaza la subiectul tratat.

h) Expuneti cunostintele voastre in functie de subiect si nu subiectul in functie de cunostinte.

i) Utilizatipe cat este posibil experienta personala si reflectiile personale, dar fara sa le substituiti ideilor studiate.

j) Tratati subiectul ca pe un intreg, nu ca pe o colectie de idei puse una langa alta.

D. Planul eseului

a) Faceti un plan. Stabiliti diviziunile mari ale eseului vostru.

b) Enuntati pentru voi insiva ideea pe care vreti s-o dezvoltati in fiecare diviziune.

c) Feriti-va sa transformati planul intr-un cadru rigid, prefabricat, ce devine un obstacol in gandirea flexibila.

d) Genuri diferite de subiecte cer planuri cu structuri diferite.

e) In general, un plan bun are doua-trei diviziuni principale.

f) Verificati daca planul facut satisface urmatoarele reguli:

1. se refera la subiect;

2. nu contine nimic in afara subiectului;

3. trateaza intregul subiect;

4. este gandit prin raportare la fiecare parte a enuntului subiectului, precum si la subiect ca intreg.

g) Planul complet contine si ideile secundare, derivate din cele principale.

E. Redactarea eseului

1. Cerinte generale:

a) eseul trebuie scris lizibil.

b) respectati regulile gramaticii limbii romane.

c) stilul trebuie sa fie clar.

d) vocabularul nu trebuie sa fie voit sofisticat, ci asa cum este cerut de tratarea subiectului.

e) nu folositi expresii argotice si abrevieri.

f) nu scrieti fraze interminabile; mai degraba, scrieti fraze scurte, clare si concise.

g) marcati diviziunile principale ale eseului.

h) lucrarea trebuie sa fie curata si ordonata.

i) respectati aliniatele si amplasarea in pagina.

j) recititi lucrarea dupa ce ati terminat redactarea ei.

2. Cerinte specifice eseului filosofic:

a) eseul filosofic este o discutie in jurul unor idei.

b) eseul filosofic nu se confunda cu cel literar, ideea nu va fi sacrificata in favoarea unei prezentari literare.

c) nu abuzati de citate din literatura.

d) evitati judecati de ordin estetic sau de ordin sentimental.

e) nu subliniati ostentativ opinia personala; evitati sa folositi excesiv perosana intai singular (eu, mie).

f) feriti-va sa va insusiti ca expresii personale exprimarile proprii unui autor.

F. Cerinte pentru alcatuirea eseului

1. Introducerea

a) scopul introducerii este acela de a contura si preciza problema din enunt.

b) gasiti o ratiune valabila pentru punerea acestei probleme (relevati importanta problemei)

c) cautati punctul de plecare potrivit pentru formularea problemei.

d) evitati ca acest punct de plecare sa fie valabil pentru orice subiect.

e) intr-o chestiune disputata teoretic, introducerea nu trebuie sa anunte si solutia propusa problemei.

f) daca incepeti printr-un citat dintr-un filosof cunoscut, aveti grija sa nu-l prezentati ca fiind ultimul cuvant cu autoritate in problema tratata.

g) in partea de sfarsit a introducerii e bine sa puneti problema de asa maniera incat sa se degaje din ea si marile diviziuni ale eseului.

h) nu transformati totusi introducerea intr-un plan sumar al eseului.

2. Cuprinsul

a) nu pierdeti din vedere unitatea subiectului pe parcursul lucrarii.

b) dezvoltati partile lucrarii in functie de importanta lor.

c) delimitarea intre viziuni si subdiviziuni trebuie sa fie clara.

d) nici una din diviziuni nu trebuie sa tina loc de subiect ca intreg.

e) paragrafele distincte trebuie sa contina idei distincte.

f) pregatiti la sfarsitul unui paragraf introducerea paragrafului urmator.

3. Concluzia

a) Rolul esential al concluziei este revelarea solutiei puse problemelor din introducere.

b) concluziile nu trebuie sa fie exprimate in termeni vagi.

c) nu formulati in concluzie ceea ce nu deriva din tratarea data subiectului.

d) nu transformati concluzia intr-un rezumat al lucrarii; ea trebuie sa contina ceva nou si sugestiv.

e) concluzia intr-un eseu filosofic nu poate fi definita, inchisa, ci relativa si deschisa (ea insasi fiind deschizatoare de probleme).

f) formularea concluziei este bine sa fie facuta in cel mult doua fraze.

G. Maniera de tratare a subiectului

1. Consideratii generale

a) Tratarea subiectului trebuie sa evidentieze, mai intai de toate, aptitudinile voastre de gandire personala; tineti cont asadar de urmatoarele lururi:

- nu reproduceti un text invatat mecanic;

- faceti apel si la exemple din experienta proprie.

b) nu scrieti ca sa va dovediti eruditia, parasind subiectul; lungimea lucrarii nu ii asigura calitatea.

c) nu dati explicatii circulare (nu explicati un concept prin el insusi).

d) nu folositi termeni al caror sens nu-l puteti explica.

2. Argumentarea ideilor

a) evitati afirmasiile gratuite, lipsite de temeiuri sau dovezi.

b) nu incepeti prin a afirma ceea ce aveti de demonstrat.

c) aratati ce intelegeti printr-un termen, fara pretentia ca i-ati epuizat semnificatia.

d) faceti afirmatii clare si concise.

e) evitati afirmatiile categorice, nenuantate.

f) cautati argumente pentru tot ce afirmati.

g) nu confundati "a afirma" cu "a dovedi" sau cu "a argumenta".

h) feriti-va de argumentul autoritatii. Oricat de insemnat ar fi filosoful pe care-l citati, de aici nu decurge ca simpla lui citare tine loc de argumentare.

i) evitati aceeasi greseala prin recurs la manualul scolar ca autoritate.

j) acordul mai multor filosofi intr-o anumita problema nu e suficient pentru adoptarea respectivului punct de vedere. Este de preferat abordarea critica a acelor idei.

k) puteti fi siguri ca argumentele voastre sunt gresite sau nevalide daca au una sau mai multe din urmatoarele caracteristici:

- sunt incoerente sau contradictorii;

- contin sofisme, adica derivari incoerente ale concluziilor din premise;

- fac apel la persuasiune, la sentimenetele cititorului, in dauna arumentarii.

3. Recursul la exemple in eseul filosofic

a) exemplele nu trebuie sa lipseasca si este important sa fie bine alese.

b) evitati preluarea unor exemple din carte, daca le puteti inlocui cu altele analoage, gasite de voi.

c) daca recurgeti la un exemplu dat de un filosof, este obligatoriu sa amintiti autorul.

d) nu multiplicati exemplele in mod inutil si nu le dezvoltati mai mult decat este necesar.

e) nu dati