Executarea lucrarilor de recoltare a lemnului dinr-un parchet si subtitlurile urmatoare:doborarea arborilor,curatarea de craci si cepuri,sectinarea lemnului.

Desfasurarea activitatilor de exploatare impune proiectarea si organizarea corespunzatoare a acestui proces de productie in concordanta cu cerintele silviculturale si economice ale gospodaririi rationale a fondului forestier si punerii in valoare a masei lemnoase.

Prin proiectarea lucrarilor de exploatare intelegem activitatea de stabilire a solutiei tehnologice optime si intocmirea documentatiei necesare pt aplicarea acesteia.

Prin organizarea lucrarilor de exploatare intelegem un ansamblu de actiuni prin care se asigura conditiile de aplicare si desfasurare a solutiei adoptate.

In proiectarea si organizarea lucrarilor de exploatare procesul de productie cuprinde 3 compartimente:

Activitatea din santierele de exploatare. Cuprind operatiile corespunzatoare recoltarii, colectarii si fasonarii primare practic activitatile ce se desfasoara in parchet, pe caile si traseele de colectare si in PP. Cuprinde parchetul, caile de colectare si PP.

Activitatile de pe caile permanente de transport. Cuprind operatiile din cadrul procesului sau transportului tehnologic. Se desfasoara pe cai permanente de transport.

Activitatile din CSPL-uri. Cuprind operatiile specifice sortarii si fasonarii masei lemnoase in sortimente de lemn brut in CSPL-uri.

Activitatiile ce se desfatoara preponderent in padure trebuie sa tina cont de 2 aspecte esentiale:

-impactul ecologic asupra padurii este dat in mare parte de desfasurarea activitatiilor in cadrul santierelor de exploatare. Din acest punct de vedere trebuie adoptate solutii care sa conduca la un nivel al prejudiciilor care sa nu depaseasca capacitatea de suport a ecosistemului in care se intervine.

-vareabilitatea conditiilor de lucru, sub aspect fizico geografic si silvicultural, ce ridica probleme privind adoptarea solutiei optime de exploatare (schimbarea frecventa pe termen scurt a suprafetelor pe care se desfasoara exploatarea duce la modificarea conditiilor de lucru si a solutiilor de proiectare si organizare a lucrarilor).

In ce priveste activitatile privind transportul tehnologic proiectarea trebuie sa asigure dotarea corespuntatoare cu cai permanente de transport a fondului forestier iar prin organitare sa se asigure conditii de desfasurare in timp si spatiu.

Activitatile din CSPL-uri au un caracter permanent, sunt dotate pt a prelucra cantitati mari de material lemnos.

Pt o proiectare si organizare corespunzatoare activitatilor din cele 3 compartimente ar trebui sa aiba drept obiective generale:

valorificarea masei lemnoase

reducerea prejudiciilor

reducerea cheltuielilor de exploatare

cresterea productivitatii muncii

reducerea consumurilor de lemn, material si energie

1.METODE DE EXPLOATARE

Def: prin metoda de exploatare intelegem un concept general de organizare al lucrarilor de exploatare exprimat sub forma prin care masa lemnoasa estecdeplasata (este colectata).

Alegerea metodei de exploatare este impusa de:

conditile silviculturale de lucru

sistema de masini disponibila

politica forestiera aplicata la un moment dat

Metoda de exploatare cunoaste si acceptate se clasifica dupa forma dominanta a masei lemnoase la colectare in:

a.              metoda de exploatare in sortimente definitive-metoda lemn scurt sau "short wood"

b.             metoda de exploatare in trunchiuri si catarge - lemn lung "tree lenght"

c.              metoda de exploatare in arbori si patti de arbori "full tree"

d.             metoda de exploatare in tocatura "chip szstem"

e.             

2.METODA DE EXPLOATARE IN SORTIMENTE DEFINITIVE

Prin sortimente definitive se antelege o piesa de lemn brut dintr-o anumita specie cu caracteristici dimensionale si calitative standardizate aflata intr-o anumita stare. In acest caz colectarea presupune ca toate aspectele de transformare (doborare, curatire de craci, sectionare, despicare, cojire) sa se desfasoare in parchet. In PP si CSPL-uri se executa doar depozitarea lemnului.

Principalele caracteristici ale metodei sunt:

posibilitati reduse de mecanizare a lucrarilor

productivitate scazuta a lucrarilor

operatiile de transformare se desfasoara pe suprafete mari neamenajate

caracteristicile parchetului

calitatea sortarii redusa

indice scazut de valorificare a masei lemnoase

pierderi si consumuri mari de masa lemnoasa

prejudicii mari pe suprafata parchetului

cheltuieli mari pt cazarea, transportul, hrana, conditiile igienico sanitare ale muncitorilor

Aplicarea metodeiinfluenteaza modul de desfasurare al colectarii si transportului tehnologic. In urma sortarii la cioata lungimile pieselor sunt in general sub 4 m a.i. capacitatea mijloacelor de deplasare nu este valorificata la maxim.

3.METODA DE EXPLOATARE IN TRUNCHIURI SI C5.ATARGE

Masa lemnoasa este deplasata in general sub forma de trunchiuri si catarge. Aceste parti reprezinta aproximativ 65 - 75% din volumul arborelui. Operatiile de transformare se fac atat in parchet cat si in PP. in parchet se face doborarea, curatirea si sectionarea iar in PP se face sectionarea, despicarea, fasonarea si tocarea.

Sortimentele definitive se realizeaza prin operatii specifice in CSPL.uri.

Principalele caracteristici ale metodei:

cresterea gradului de mecanizare al lucrarilor

reducerea numarului de muncitori

cresterea productivitatii

indicele de valorificare al masei lemnoase mai mare

reducerea cheltuielilor de exploatare

aierderi si consumri mai mici de masa lemnoasa

prejudicii mai mici atat ca frecvensa cat si ca intednsitate

4.METODA DE EXPLOATARE CU ARBORI SI PARTI DIN ARBORI

Conform ordinului 635/2003 articolul 12 "se interzice aplicarea metodei de exploatare a arborilor cu coroana - varianta arbori intregi".

Deplasarea sub forma de arbori si parti de arbori are avantajul transferarii operatiilor de transformarein proportie mult mai mare catre PP, in parchet desfasuranu.se doar doborarea si sectionarea. In PP se executa curatirile de craci, sectionarea, despicarea, fasonarea cracilor si tocarea. Sortimentele definitive se vor executa in CSPL-uri.

Caracteristicile metodei: este asemanatoare cu metoda in trunchiuri si cadarge dar cu unele diferente:

grad de mecanizare superior

reducerea cheltuielilor de exploatare si a numarului de muncitori

cresterea productivitatii muncii

cresterea indicelui de valorificare a lemnului

numarul redus de muncitori

reducerea pierderilor de masa lemnoasa si consumurilor

Dzavantaje: prejudicii mari aduse arborilor pe picior, semintisului si solului.

5.METODA DE EXPLOATARE A LEMNULUI IN TOCATURA

Colectarea se face sub forma de tocatura fiind mult simplificata.

Avantaje:

grad inalt de mecanizare

productivitate mare

costuri scazute de exploatare

valorificarea integrala a masei lemnoase

nivel mic al prejudicilor

operatiile de transformare (doborare si tocare) se desfasoara in parchet

Se recomanda pt parchete cu pante mici si cu volum mic pe fir.

6.METODE INTERMEDIARE

-ARCOT (arbore - coroana - trunchi) intermediara intre metoda in trunchiuri si catarge si metoda in arbori si parti de arbore.

-metoda de exploatare in multiplii de sortimente metoda intermediara intre metoda exploatarii in sortimente definitive si metoda de exploatare in trunchiuri si catarge.

Alegerea metodelor intermediare se face cu scopul adoptarii mai bune a solurilor de exploatare la conditiile de lucru asigurandu-se avantajele metodelor clasice pe care le induce.

7.TEHNOLOGIA DE EXPLOATARE

Solutia concreta prin care o metoda de exploatare este aplicata intr-un santier de exploatare reprezinta o tehnologie de exploatre.

Def: tehnologia de exploatare reprezinta ansamblul de operatii a carui insusire se face luand in considerare ordinea fireasca de desfasurare a acestora, specifica metodei de exploatare.

Nr mare de tehnologii ce pot fi aplicate in cadrul unei metode fac ca alegerea si aplicarea tehnologiei optime sa fie o problema esentiala in proiectarea si organizarea lucrarilor de exploatare.

Diferentierea tehnologiilor in cadrul unor metode este data de mijloacele folosite, de locul si directiile de actionare a acestor mijloace folosite, de locul si directiile de actionare a acestor mijloace, de procentul de volum de exploatat, de modul in care aceste elemente se interconditioneaza.

8.CERINTE SILVICULTURALE PRIVIND EXPLOATAREA PADURILOR

Activitatea de exploatare trebuie sa asigure o optimizare a cerintelor ecologice si economice. Ponderea celor doua cerinte difera rezultand cheltuieli de exploatare diverse.

Prin activitatea de exploatare in RO se executa urmatoarele interventii:

rarituri in cadrul lucrarilor de ingrijire

tratamente aplicate in regimul codrului si crangului

lucrari de ingrijire cu caracer special, a taierilor de produse accidentale si de igiena

9.EPOCI, RERMENE SI DURATE DE EXPLOATARE

Aplicarea corespunzatoare a lucrarilor de igiena si a tratamentelor este conditionata de efectuarea taierilor in perioade favorabile. In domeniul forestier se utilizeaza anul forestier (care coincide cu anul calendaristic).

Restrictiile privind activitatea de exploatare se refera numai la procesele de recoltare si colectare ce se desfasoara efectiv in padure si care au influente directe asupra biocenozei in care se intervine.

D.p.v. al conditiilor silviculturale in care se face exploatarea parchetul se impart in 2 categorii:

- fara restrictii - in care activitatea de exploatare se poate desfatura in tot timpul anului

- cu restrictii - in care activitatea de exploatare este permisa numai in termene bine precizate care coincid cu repausul vegetativ (vezi anexa 3 - din ordinul 635/2002).

Duratele maxime de exploatare a parchetelor sunt in functie de zona geografica, in functie de volumul de exploatat din parchet si in functie de restrictii (vezi anexa 2 - ordinul 635/2002).

Pt o proiectare si o organizare corespunzatoare a lucrarilor de exploatare trebuie avute in vedere obiectivele generale: valorificarea optima a masei lemnoase, reducerea consumurilor de lemn, materiale si energie.

Intocmirea documentatiei necesare trebuie sa acopere conditiile concrete de lucru si sa inlature impactul direct al acestor activitati asupra ecosistemului forestier. Celelalte procese specifice (fasonarea primara, transportul tehnologic, sortarea si fasonarea definitiva) nu sunt restrictionate in timp d.p.v. silviculturaldeoarece modul si durata lor de desfasurare nu au o influenta directa asupra dezvoltarii padurii.

10.Proiectarea activitatii de exploatare a padurilor

Caracterizarea conditiilor de lucru din parchet

a. factori fizico geografici

-factori geomorfologici

-factori climatici

-factori edafici

a₁. factorii geomorfologici

-Platouri -forma de relief pozitiva , cu suprafata plana sau putin valurita , orizontala sau putin inclinata , marginita de versanti

-Culme -partea superioara a unui deal sau munte , alungita , relativ ingusta sau plana

-Terasa - forma de relief cu aspect de treapta , situata in lungul vailor si provenita dintr-o veche albie

-Versantul - forma pozitiva de relief , inclinata , caracterizata printr-o directie generala mica de scurgere a apelor

-Valea - forma negativa de relief , ingusta si prelunga , cu o panta longitudinala continua , intr-o singura directie , creata prin actiunea dominanta a apelor curgatoare

-Talvegul - reprezinta linia care uneste punctele de cota minima , amplasate in lungul unei vai

-Bazinetul - suprafata unitara de teren , parte a unui bazin hidrografic , de pe care un afluent permanent sau temporar al unui rau sau parau isi colecteaza apele

Pentru conditiile din tara noastra , relieful poate fi grupat in functie de ponderea formelor geomorfologice in :

-relief accidentat ( pt. deal si munte , in care dezvoltarea maxima o au suprafetele inclinate (versantii) )

-relief plat sau de campie , in care dezvoltarea maxima o au platourile

Formele de relief se caracterizeaza morfometric prin parametrii specifici astfel:

-suprafetele orizontale (platouri, culmi, terase) prin marime forma profil

-suprafetele inclinate(versantii) prin forma lungime , profil panta expozitie

- vaile prin traseu, lungime , panta talvegului , profil longitudinal

-bazinetele prin marime , mod de ramificare a vailor

Platourile si culmile pot fi drepte sau ondulate. Versantii pot fi drepti , concavi , convecsi sau in trepte. Talvegul poate fi drept , concav sau convex

a ₂ . Factorii climatici putem diferentia:

-perioade cu temperatura sub 0^o C

-perioade cu inghet la sol

-nupar annual de zile cu precipitatii ( peste 0,1 mm )

-numar annual de zile cu strat de zapada persistenta

-numar annual de zile cu ninsoare

-perioade cu strat de zapada mai mare de 20 cm

-perioadele si numarul de zile cu chiciura

-directia , frecventa si viteza vanturilor dominante

a₃. factorii edafici : caracteristici specifice ale solului - grosimea , continutul de schelet , textura , consistenta si umiditatea. Acestea dau informatii referitoare la proprietatilr fizico-mecanice ale solului

b. Vegetatia

Dintre elementele care caracterizeaza arboretul intereseaza : specia , consistenta , etajarea , inaltimea , diametrul mediu. Pentru subarboret intereseaza inaltimea acestuia si suprafata ocupata

c. Factorii silvotehnici

Dupa felul interventiei acesti factori sunt conditionati de tratamentul aplicat , felul taierii (pentru produsele principale) , operatiunea culturala (pentru produse secundare) si de felul lucrarilor de ingrijire cu caracter special (pentru produsele accidentale)

Acesti factori se refera la volumul la hectar , volumul pe fir , mod de distributie a arborilor marcati , dimensiuni , durate , epoci , termene de exploatare

d. Factorii tehnico-economici

- volumul total de exploatat

- marimea suprafetei parchetului

- amplasarea parchetului

- pozitia fata de calea permanenta de transport

11.Intocmirea schitei parchetului

Se folosesc harti amenajistice corespunzatoare suprafetei parchetului analizat care marita de la scara 1:20000 la scara 1:2000 sau 1:5000 va fi completata cu detaliile tehnologice necesare.

Masuratorile si observatiile din teren constau din:

pozitionarea pe schita parchetului a unor detalii de relief

inscrierea pantelor si distantelor caracteristice

delimitarea versantilor , culmilor , platourilor , teraselor

delimitarea suprafetelor omogene (suprafete caracterizate printr-o directie unica de scurgere a apelor din precipitatii si o panta uniforma)

inscrierea pe schita a directiilor liniilor de cea mai mare panta

delimitarea pe suprafata parchetului a zonelor mlastinoase zonelor cu grohotis , a stancariilor

evidentierea zonelor cu semintis utilizabil , subarboret sau arboret ce trebuie protejat

amplasarea platformei primare

12.Stabilirea metodei de exploatare

Metoda de exploatare se alege in functie de factorii fizico geografici , vegetatie , silvotehnica aplicata , factorii tehnico-economici.

Prevederea din APV referitoare la metoda de exploatare nu trebuie sa aiba un caracter obligatoriu deoarece la intocmirea APV-ului nu se dispune de toate detaliile necesare unei evaluari corecte (si in functie de scopul agentului economic).

Alti factori de influenta:

starea terenului

mijloacele de exploatare de care se dispune

posibilitatea de amplasare a platformei primare

posibilitatea de valorificare a lemnului de mici dimensiuni si a cetinii

necesitatea inscrierii in duratele maxime de exploatare

Recomandari privind alegerea metodelor de exploatare in functie de taierile aplicate:

In cadrul unui parchet se pot alege una sau mai multe metode de exploatare. In cazul adoptarii variantei cu aplicarea simultana a mai multor metode trebuie facute precizari privind suprafetele , speciile , categoriile dimensionale ale arborilor pentru care se aplica fiecare metoda

Executarea lucrarilor de recoltare a lemnului intr-un parchet sunt?

-doboratul arborilor

-curatarea de craci

-curatirea de cepuri

-sectionarea lemnului

Doboratul arborilor este prima operatie intr-un parchet,doboratul se face cu fierastraul mechanic activate de catre un muncitor calificat in domoeniu.

Curatarea de craci se face in parchet dupa ce arborele a fost doborat operatia se face cu firastraul mecanic.

Curatarea de cepuri se face cu :

-fierastraul mecanic

-toporul.

Sectionarea lemnului se face in parchet fie in platforma primara cu fierastraul mecanic penru stabilirea lungimi sortimentelor.