Metodologia cercetarii - test grila

Metodologia cercetarii - test grila

True/False

1. Este considerata cunoastere de tip stiintific acea cunoastere care are urmatoarele insusiri:se indeparteaza de cunoasterea comuna si de bunul simt, descompune automatismele mentale generate de experienta cotidiana, uzeaza de matematizare si formalizare, utilizeaza metode speciale de tipul modelare, axiomatizare, formalizare etc., obtine cunostinte cel putin verificabile daca nu verificate.

2. Se considera ca epistemologia este o disciplina cu dubla dependenta si aceasta pentru ca ea apartine in acelasi timp si metastiintei si filosofiei.

3. Se considera ca o disciplina este stiinta daca dispune de un domeniu de investigare specific, unic si nedisputat cu alte discipline, are un obiect de studiu asupra caruia sa se aplice metode si tehnici cu scopul de a-i identifica aspectele esentiale, utlizeaza o metodologie de studiu si cercetare proprie, si-a stabilit un set de concepte, legi si principii proprii pe baza carora sa realizeze descrieri, clasificari, explicatii si predictii asupra evolutiei fenomenelor investigate, discursul teoretic si paradigmele sale trebuie sa fie considerate ca obiective iar fenomenele investigate trebuie sa fie capabile de determinari sensibile, nemijlocit perceptibile si observabile, pentru a putea fi masurate si cuantificate, rezultatele studiilor si investigatiilor sa poata fi reproduse, reluate si reevaluate de alti cercetatori sau oameni de stiinta, in alte momente si eventual alte locuri.

4. Psihologia umanista a fost considerata de catre Abraham H. Maslow, unul dintre initiatorii ei, ca fiind a doua forta in psihologie.

5. In secolul al XVIII-lea Newton a promovat punctul de vedere al materialismului realist pe baza principiului determinismului cauzal sustinand ca miscarea unui obiect fizic poate fi determinata cu exactitate pe baza cunoasterii pozitiei spatiale si a vitezei de deplasare.

6. Principiile realismului stiintific nu sunt considerate a fi postulate metafizice despre natura realitatii.

7. Noua fizica a aparut odata cu publicarea teoriei relativitatii de catre Albert Einstein si a teoriei cuantice de catre Werner Heisenberg.

8. Alex Comfort considera ca noile descoperiri ale fizicii sunt privite cu rezerva pentru faptul ca nu sunt usor de inteles si mai ales de vizualizat.

9. Popa (1972) spune despre cunoasterea comuna ca nu este altceva decat insusirea de catre agentul cunoscator a unei informatii legate nemijlocit de conditiile praxiologice in care actioneaza.

10. Simtul comun se considera ca actioneaza in doua etape, astfel prima etapa de cunoastere spontana in care ne facem o idee, avem o parere despre evenimentele in cauza, iar cea de-a doua in care se produce o extrapolare a explicatiilor de la situatiile trecute la cele prezente sau viitoare.

11. Simtul comun de prima mana reprezinta ansamblul cunostintelor spontane rezultate din experienta directa a agentilor cunoscatori.

12. Simtul comun de mana a doua se refera la faptul ca rezultatele demersurilor de cunoastere a realitatii sunt bazate doar pe realitatea cunoscuta prin intermediul organelor de simt ale agentului cunoscator.

13. Cunoasterea comuna nu este in nici un caz influentata de enculturatie si socializare.

14. Pentru asigurarea corectitudinii definitiei ostensive trebuie indeplinite o serie de conditii printre care conditia lingvistica, conditia simultaneitatii si conditia operationala.

15. Despre definitia nominala se spune ca nu este nici adevarata, nici falsa, fiind in fapt o conventie.

16. Septimiu Chelcea intelege prin indicatori in cercetarea empirica socio-umana acele semne observabile si masurabile cu ajutorul carora pot fi caracterizate unitatile sociale si calitatile lor.

17. Puterea de respingere reprezinta capacitatea indicatorului de a retine in cadrul distins de el toate elementele ce se caracterizeaza prin posedarea indicatorului.

18. Puterea de continere reflecta proprietatea unui indicator de a lasa in afara sferei lui toate unitatile sociale care nu poseda indicatul.

19. Dupa criteriul functiei indeplinite in procesul cercetarii putem vorbi de metode de proiectare a cercetarii, metode de recoltare a datelor si metode de analiza si interpretare.

Multiple Choice

Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.

20. Ce reprezinta epistemologia ?

____ 21. Epistemologia cerceteaza:

22. Din punct de vedere logic indiciul cel mai sigur al adevarului este:

23. In functie de ramurile stiintei sau disciplinele in care se regaseste putem vorbi de adevar:

a. logic

b. matematic

c. formal

d. psihologic

e. aposterioric

24. Din perspectiva metodologica, marele castig al abordarii umaniste il reprezinta:

25. Amit Goswami a exemplificat perspectiva newtonian-carteziene asupra universului si cunoasterii folosind metafora:

26. Principiile realismului materialist sunt:

a. Obiectivismul

b. Determinismul cauzal

c. Localizarea

d. Monismul fizic sau material

e. Epifenomenalism

f. Dualismul

g. Cuantismul fenomenologic

27. Principiul determinismului (extern) impune obligativitatea analizei si explicarii psihicului pe baza unor conditii si cauze reale obiective si se afla in stransa legatura cu:

28. Principiul reflectarii si modelarii informationale sta la baza intelegerii naturii existentiale sau a statutului ontologic al psihicului si este:

29. Teoria relativista - ca parte a noii fizici - considera ca:

a. spatiul este un loc printre atomii solizi din realitatea fizica

b. universul este reprezentat sub forma unei tesaturi continue si neintrerupte

c. universul nu este un gol populat cu obiecte din loc in loc, ci este plin de substanta, in care exista zone de prim plan si zone de plan secund

____ 30. Enculturatia reprezinta:

____ 31. Socializarea reprezinta:

____ 32. Dupa Donald McBurney limitele fundamentale ale simtului comun sunt:

a.  nivelul de cunoastere este direct proportional cu limitele intelectului uman

b.  standardele acestei cunoasteri difera dintr-un moment in altul si dintr-un loc in altul in functie de atitudini si de caracteristicile culturii

c.  recunoasterea adevarului credintelor la acest nivel se face in planul practicarii lor concrete

d. cunoasterea comuna se fundamenteaza doar pe adevaruri verificabile pe cale rationala

33. Petru Ilut considera ca printre virtutile cunoasterii comune se afla si:

a. realitatea socioumana este ontic direct accesibila indivizilor obisnuiti

b. realitatea socioumana este cunoascuta de catre oamenii de stiinta utilizand metode si tehnici specifice

c. realitatea socioumana nu numai ca este ca ordin de marime nemijlocit accesibila individului obisnuit, dar ii este acestuia si foarte familiara

d. strategiile cognitive la nivelul practicii cotidiene sunt complexe, flexibile si subtile

34. Din perspectiva lui Petru Ilut simtul comun:

a. apare ca puternic stratificat din punctul de vedere al potentialului cognitiv

b. merge de la constatari simple, clisee si prejudecati, pana la observatii si rationamente de mare finete si profunzime, la explicatii si interpretari nuantate

c. este rezultatul adaptarii metodelor si tehnicilor de cercetare stiintifica la realitatea cotidiana

35. Limitele cunoasterii comune, din perspectiva lui Petru Ilut sunt determinate de:

a. prezenta masiva a subiectivitatii

b. faptul ca aceasta cunoastere este particulara, rezultat al unui context concret

c. prezenta unor erori de esantionare a loturilor supuse cercetarii

d. faptul ca aceasta cunoastere poate cadea relativ usor in pericolul de a inregistra doar legaturi aparente si de multe ori false intre dimensiuni, factori, variabile

____ 36. Walter Wallace a numit cateva modele de generare si testare a adevarului enunturilor despre realitate. Aceste sunt:

a.  modelul autoritarian

b.   modelul mistic

c.  modelul empirico-referential

c.  modelul logico-rational

d.  modelul stiintific

37. Modelul autoritarian se bazeaza pe faptul ca:

38. Modelul logico-rational se centreaza pe logica formala, face apel la "primele principii" si stabileste adevarul prin deductie. Principala sa grija consta in:

____ 39. Modelul stiintific de cunoastere are la baza:

40. Studiile de cognitie sociala au identificat si sistematizat o serie de mecanisme si efecte distorsionante mai specifice ale constiintei si cunoasterii comune. Printre ele se afla:

a.   efectul falsului consens

b.  efectul retroactivitatii

c.  efectul incadrarii (frame)

d.  efectul constantei perceptive

____ 41. Principiile metafizicii neotraditionale reprezentanta directa a realismul stiintific si care sustine determinismul clasic lapaceean sunt:

a.  viitorul este determinat de trecut

b.  orice eveniment are o cauza determinata suficienta

c.  trecutul este influentat de realitatile prezente

d.  cunoasterea trebuie sa se intemeieze pe certitudine

e.  cunoasterea stiintifica poate, in principiu, sa fie adusa pana la nivelul de cunoastere cu diferite niveluri de generalitate

f. cunoasterea si metoda stiintifica pot fi, in principiu, unificate

____ 42. Principiile metafizicii probabiliste sunt:

a.  legile producerii fenomenelor naturale au in esenta caracter probabilist

b.  fenomenele psihosociale sunt strict determinate de trecutul persoanei

c.  cauzalitatea are un caracter probabilist

d.   certitudinea cunoasterii, in sensul preciziei absolute a masurilor, este irealizabila

e. stiintele, ca terminologie, obiect si metoda, se caracterizeaza prin pluralism

43. Mai aproape de perspectiva integrala a cunoasterii psihologice se afla:

44. Septimiu Chelcea, citandu-l pe Martyn Hammersley, arata ca printre trasaturile care diferentiaza cercetarea de tip socio-uman sunt si urmatoarele:

a. o astfel de investigatie are ca scop descoperirea adevarului si nu producerea dovezilor pentru sustinerea unei pozitii deja adoptate

b. cercetarea socio-umana este mai degraba preocupata de producerea informatiilor referitoare la fapte si nu de enuntul judecatilor de valoare

c. cercetarea socio-umana nu cauta sa decopere neaparat adevarul, ci cauta sa judece conduitele umane

d. cercetarea socio-umana nu considera ca masurarea

45. Cercetarea de tip socio-uman - dupa Martyn Hammersley citat de Septimiu Chelcea - se diferentiaza de alte cercetari si prin urmatoarele:

a. un astfel de demers are un scop teoretic, desi problemele teoretice din stiintele socio-umane au si o puternica dimensiune practic-aplicativa

b. cercetarea tinde spre formularea unor legi

c. se considera ca masurarea si controlul variabilelor sunt esentiale in cercetarile socio-umane

d. cercetarea cauta sa ramana la stadiul de nevalidare a ipotezelor precizate

46.

In general vorbind, fenomenele unei realitati psihosociale pot fi cunoscute:

a. apeland la explicatii cu privire la respectivele fenomene

b. prin participarea la ele sau prin trairea lor nemijlocita

c. prin observarea si cuantificarea faptelor din realitatile paralele

47. Din punctul de vedere al stiintei actuale, se considera ca o cunoastere adecvata a unui domeniu se poate face doar prin:

48. Unii epistemologi considera ca in cazul in care la un anumit nivel de unele fenomene nu mai pot suporta explicatii, bazate pe un limbaj discursiv, rational, pentru cunoasterea realitatilor psihosociale ar trebui:

49. Intr-o explicatie, generatorul problemei - adica ceea ce explicam - se numeste:

50. Intr-o explicatie, elementul explicativ - adica raspunsul problemei - se numeste

51. I. Marginean enumera intr-o lucrare aparuta in anul 2000 urmatoarele categorii de explicatii:

a.  explicatia cauzala

b.  explicatia probabilista

c.  explicatia de specificare a intelesului si a scopului

d.  explicatia functionala

e.  explicatia evolutionista sau ecologica

f. explicatie teleologica

g.  explicatia deductiva

h.  explicatia repetitiva

i. explicatia generativa

____ 52. Explicatia deductiva comporta urmatoarele variante:

a.  ipotetico-deductiva

b.  semantic-deductiva

c.  deductiv-nomologica

d.  nondeductiva

53. Explicatia nondeductiva se refera la faptul ca:

____ 54. Semnele sunt simboluri din logica sau litere ale alfabetului care:

a. sunt ordonate dupa reguli precise

b. comunica ceva despre calitatile unitatilor sociale

c. se refera la realitati intangibile

55. Relatia dintre semn si semnificatie se stabileste:

56. A.Mihu considera ca intr-o cercetare explicatia este formulata:

a. ca o ipoteza

b. ca o explicatie plauzibila referitoare la relatiile dintre fenomenele studiate

c. ca un fapt neconform cu realitatea studiata

57. Sensurile diferite de denotatia cuvantului reprezinta:

58. In clasificarea realizata de S.Chelcea (2001)se vorbeste de urmatoarele categorii de termeni:

a.  termenii referentiali

b.  termeni suprareferentiali

c.  termeni notationali

d.  termenii nereferentiali

e.  termenii extralogici

____ 59. Termenii referentiali au ca designat:

a.  o entitate fizica

b.  o entitate ideala

c.  o entitate logica

60. Dupa nivelul de generalitate conceptele se impart in:

a.  concepte individuale considerate concepte istorice

b.  concepte generale considerate invarianti, universalii sau concepte aistorice

c.  concepte medii care sunt istorice si anistorice simultan

61.

Dupa tipul de referential conceptele se impart in:

a. concepte cantitative

b. concepte calitative

c. concepte repetitive

d. concepte generative

____ 62. In viziunea lui C.Popa functiile definitiei sunt urmatoarele:

a. functia referential-designatoare

b. functia de introducere a unor termeni noi in vocabularul unui agent cunoscator

c. functia de concentrare a informatiei, de prescurtare a comunicarii

d. functia de relevare a schimbarilor intervenite in procesul cunoasterii, pe baza analizei intensiunii termenilor

e. functia reprobabil-executorie prin care se urmareste testarea cunostintelor

f. functia sintetic-calculatorie, care permite prelucrarea informatiei intr-un alt limbaj

63. Tipurile de definitii din stiintele socio-umane sunt in viziunea lui S. Chelcea:

a.  ostensiva

b.  ordinara

c.  nominala

d.  operationala

e.  intensiva

64. Definitia ostensiva se refera la:

65. Semnul comportamental caracteristic definitiei ostensive este:

66. Definitia nominala sau verbala consta din:

67. Definitia operationala sau operationalizarea conceptelor reprezinta:

____ 68. P.Lazarsfeld (1965) considera ca traducerea conceptelor in indici presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a.  reprezentarea figurata a conceptului

b.  specificarea conceptului

c.  analiza conceptului

d.  alegerea indicatorilor

e.  construirea indicilor

____ 69. Stefan Novak (1972) apreciaza ca exista urmatoarele genuri distincte de putere de discriminare a indicatorului:

a. puterea de respingere

b. puterea de interferare

c. puterea de continere

d. puterea de discriminare

70. In stabilirea setului de indicatori pentru operationalizarea conceptelor se face apel la urmatoarele tipuri de indicatori:

a. indicatori expresivi - ce au o legatura mai slaba cu indicatul

b. indicatori predictivi - care au o legatura mai puternica cu indicatul

c. indicatori reflexivi - care reflecta caracteristici ale conceptului

____ 71. In filosofie si in stiinta metoda reprezinta:

72. Dupa criteriul temporal metodele sunt:

a. transversale - urmarind descoperirea relatiilor intre laturile, aspectele, fenomenele si procesele socioumane la un moment dat

b. punctiforme - aplicabile doar intr-un singur moment de timp

c. longitudinale - studiind evolutia fenomenelor in timp

73. Dupa reactivitate - adica dupa gradul de interventie a cercetatorului asupra obiectului de studiu - metodele sunt:

a. experimentale - in care cercetatorul intervine provocand producerea fenomenelor

b. cvasiexperimentale

c. reproductive

d. de observatie - in care cercetatorul nu trebuie sa produca vreo modificare a comportamentelor sau situatiilor studiate

e. cvasiobservationale

74. Dupa numarul unitatilor sociale luate in studiu metodele sunt:

a. statistice - desemnand investigarea unui numar mare de unitati sociale

b. cazuistice - semnificand studiul integral al catorva persoane, chiar a unei singure persoane sau fenomene socioumane

c. individuale - reprezentand studiul unei singure persoane o singura data in viata

____ 75. Dupa locul ocupat in procesul investigatiei empirice metodele pot fi:

a. de culegere a informatiilor

b. de prelucrare a informatiilor

c. de interpretare a datelor cercetarii

d. de evaluare a ipotezelor

____ 76. In functie de nivelul de acces la instantele sistemului psihic metodele de cercetare in psihologie sunt:

a. metode care vizeaza planul constient si care se adreseaza cu precadere acestei instante

b. metode care vizeaza nivelul inconstientului (personal si colectiv) si care au ca obiectiv obtinerea de informatii la care subiectul nu are acces direct, nemijlocit si constient

c. metode care vizeaza planul transpersonal

d. metode care se refera la nivelul interpersonal al subiectului

____ 77. Procedeul reprezinta modalitatea concreta prin care:

78. Desi metodologia incepe sa fie vazuta ca o ramura a filosofiei, in acest moment:

a.  nu se poate vorbi de o metodologie generala

b.  exista metodologii particulare pentru fiecare disciplina si ramura stiintifica

c.  nu se poate face o afirmatie clara legata de metodele si metodologia de cercetare in general

____ 79. Septimiu Chelcea considera ca metodologia in stiintele psihosociale are urmatoarele laturi:

a. analiza critica a activitatii de cercetare

b. formularea unor propuneri pentru perfectionarea acestei activitati

c. reprezentarea vizuala a ipotezelor in vederea obtinerii de date concrete din cercetare

d. analiza intuitiva a rapoartelor de cercetare prezentate

____ 80. Paul Lazarsfeld (1959) considera ca metodologia are urmatoarele teme principale:

a. delimitarea obiectului de studiu in cercetarile empirice

b. analiza conceptelor

c. analiza metodelor si tehnicilor de cercetare

d. analiza raportului dintre metodele si tehnicile utilizate

e. stematizarea datelor obtinute in cercetarea empirica

f. formalizarea rationamentelor

____ 81. Cunoasterea stiintifica actuala reprezinta un decupaj al realitatii, iar S. Chelcea crede ca in investigatiile psihosociale acest decupaj este necesar pentru ca:

a. nu toate elementele structurii si actiunii umane se situeaza pe acelasi plan

b. nu toate elementele structurii si actiunii umane au o contributie egala la explicarea fenomenelor

c. nu toate elementele structurii si actiunii umane sunt capabile de a fi cercetate

82. Metodologia trebuie sa aiba in vedere analiza metodelor si tehnicilor, precum si standardizarea si relationarea lor eficienta, cu scopul:

a.  de a ajunge la un nivel de abstractizare necesar pentru eliminarea distorsiunilor si a adecvarii la obiectul de studiu

b.  de a asigura reprezentativitatea concluziilor cercetarii

c.  de a face posibila corelarea ipotezelor de lucru

____ 83. Monismul metodologic reprezinta, dupa Flonta, pozitia cercetatorilor care afirma:

84. Dualismul metodologic reprezinta, dupa Flonta, pozitia cercetatorilor care afirma:

85. Lazar Vlasceanu (1982) distinge in functie de modelul teoretic general aplicat pentru explicarea vietii sociale urmatoarele practici metodologice:

a. metodologia obiectiva

b. metodologia interpretativa

c. metodologia reflexiva

d. metodologia subiectiva

____ 86. Pentru desfasurarea cu succes a cercetarilor empirice referitoare la comportamentele colective si individuale, Chelcea considera ca trebuie luate in considerare urmatoarele principii (Chelcea, 2001):

a. principiul unitatii teoretic-empiric

b. principiul unitatii intelegere-explicatie

c. principiul unitatii dintre cantitativ si calitativ

d. principiul evaluarii interdependente

e.  principiul unitatii judecati constatative-judecati evaluative

87. Robert Merton considera ca se poate vorbi de o teorie in sens strict atunci cand o propozitie:

a. este dedusa dintr-o multime de propozitii fundamentale

b. se demonstreaza concordanta ei cu observatia

c. se face referire frecventa la ea ca la o teorie in cadrul discutiilor obisnuite

____ 88. Karl Popper a aratat ca operatia de verificare nu are nici un sens si ca o teorie nu poate fi niciodata complet verificata, intrucat se poate demonstra cel mult concordanta unei teorii cu anumite observatii particulare si nu concordanta ei cu realitatea in totalitate. In acest sens, verificarea concordantei cu realitatea sau inferenta de la cazurile particulare la toate cazurile posibile ar presupune:

____ 89. Inferenta este procesul logic prin care se ajunge la cunoasterea fenomenelor care nu pot fi accesate direct pe baza unor date si informatii aflate la indemana cercetatorului si reprezinta:

90. Atunci cand ne referim la termenul de paradigma putem vorbi de urmatoarele sensuri principale ale acestuia:

a. set de concepte, propozitii, metode de investigatie cu un pronuntat caracter normativ, dezvoltat pentru a ghida cercetarea intr-un anumit domeniu specificat

b. set de reguli si norme de conduita sociala transmise de la o generatie la alta

c. totalitatea realizarilor dintr-un domeniu disciplinar, larg acceptate de catre comunitatea stiintifica respectiva sau de catre specialistii in respectivul domeniu, care ofera modelul problemelor de cercetare si a solutiilor explorate

91. Metodele de constructie teoretica in functie de raportul stabilit intre teorie si cercetarea empirica sunt:

a. metoda deductiva

b. metoda inductiva

c. metoda interpretativa

d. metoda mistica

92. Pentru ca un enunt sa devina ipoteza trebuie ca el sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a.  sa fie testabil

b.  sa fie real

c.  sa fie o explicatie plauzibila ce urmeaza sa fie verificata

d.  sa aiba un continut reflectoriu

____ 93. Exista mai multe modalitati de elaborare a ipotezelor:

a.  prin deducerea lor din teorie

b.  din experienta directa a cercetatorului

c.  din experienta indirecta a cercetatorului

d.  analogia cu fenomenele din fizica, chimie, biologie

94. A.Giddens (2001):considera ca procesul de cercetare cuprinde urmatoarele etape principale:

a.   definirea problemei si alegerea temei de cercetare

b.  revizuirea dovezilor sau trecerea in revista a bibliografiei

c.  clarificarea problemei prin formularea ipotezei

d.  testarea ipotezei in discutiile informale

e.  selectarea planului de cercetare

f.   efectuarea cercetarii

g.  interpretarea rezultatelor

h.  raportarea descoperirilor prin redactarea raportului de cercetare

95. D.Miller (1991) elaboreaza urmatoarele modele de cercetare in functie de natura problemei, scopul cercetarii, teoria ghid si tehnicile adecvate:

a.  cercetarea fundamentala

b.  cercetarea aplicativa

c.  cercetarea intuitiva

d.  cercetarea reproductiva

e.  cercetarea evaluativa

96.

Petru Ilut (1997) considera ca raportul dintre cercetarea cantitativa si ceacalitativa se realizeaza pe urmatoarele planuri:

a. planul epistemologic

b. planul strategiei metodologice

c. planul fenomenologic

d. planul operatiilor concrete de culegere, prelucrare si prezentare a datelor

97. In conceptia lui N. Denzin 'triangulatia' se manifesta in urmatoarele ipostaze de baza:

a.   triangulatia datelor

b.   triangulatia investigatorului

c.   triangulatia metodologica

d.   triangulatia teoretica

e.  triangulatia ipotetica

98.

Cercetarea de tip cantitativ:

a. este mai degraba pozitivist-explicativista si nomotetica

b. este mai degraba fenomenologico-comprehensiva si idiografica

c. se refera la un nivel al realitatii preponderent macrosocial, global, formal

99. Cerctarea de tip calitativ este:

a. este mai degraba pozitivist-explicativista si nomotetica

b. este mai degraba fenomenologico-comprehensiva si idiografica

c. vizeaza natura realitatii procesuala si construita social de actor

100.

In cercetarea cantitativa raportul de cercetare:

101.

In cercetarea calitativa raportul de cercetare:

102. In functie de scopul concret si de obiectivele concrete metodele sau tehnicile de cercetare cantitative si calitative:

103. Obiectul numit de semn este:

____ 104. Orice metoda de cercetare poate contine:

metodologia cercetarii

TRUE/FALSE

1. ANS: T

2. ANS: T

3. ANS: T

4. ANS: F

5. ANS: T

6. ANS: F

7. ANS: T

8. ANS: T

9. ANS: T

10. ANS: T

11. ANS: T

12. ANS: F

13. ANS: F

14. ANS: T

15. ANS: T

16. ANS: T

17. ANS: F

18. ANS: F

19. ANS: T

MULTIPLE CHOICE

20. ANS: A

21. ANS: B

22. ANS: B

23. ANS: A

24. ANS: B

25. ANS: A

26. ANS: B

27. ANS: B

28. ANS: A

29. ANS: B

30. ANS: B

31. ANS: A

32. ANS: B

33. ANS: C

34. ANS: A

35. ANS: C

36. ANS: B

37. ANS: B

38. ANS: A

39. ANS: A

40. ANS: A

41. ANS: A

42. ANS: C

43. ANS: B

44. ANS: D

45. ANS: A

46. ANS: A

47. ANS: A

48. ANS: A

49. ANS: A

50. ANS: B

51. ANS: A

52. ANS: B

53. ANS: A

54. ANS: A

55. ANS: A

56. ANS: A

57. ANS: B

58. ANS: C

59. ANS: A

60. ANS: A

61. ANS: B

62. ANS: A

63. ANS: A

64. ANS: A

65. ANS: B

66. ANS: B

67. ANS: B

68. ANS: A

69. ANS: A

70. ANS: A

71. ANS: A

72. ANS: C

73. ANS: A

74. ANS: A

75. ANS: A

76. ANS: B

77. ANS: C

78. ANS: A

79. ANS: A

80. ANS: C

81. ANS: A

82. ANS: A

83. ANS: A

84. ANS: C

85. ANS: A

86. ANS: A

87. ANS: A

88. ANS: A

89. ANS: A

90. ANS: C

91. ANS: A

92. ANS: A

93. ANS: A

94. ANS: A

95. ANS: B

96. ANS: A

97. ANS: A

98. ANS: B

99. ANS: B

100. ANS: A

101. ANS: B

102. ANS: C

103. ANS: A

104. ANS: A