| CATEGORII DOCUMENTE |
| Animale | Arta cultura | Divertisment | Film | Jurnalism | Muzica |
| Pescuit | Pictura | Versuri |
In lupta cu focul,omul a cautat din totdeauna sa-si perfectioneze armele astfel
incat sa obtina victoria intr-un timp cat mai scurt si cu o siguranta cat mai ridicata.
Aceasta cautare continua a dus la obtinerea si utilizarea unor noi tipuri de
mijloace de stingere , din ce in ce mai adaptate conditiilor concrete existente la locul incendiilor.
Substantele stingatoare
Sunt acelea care, introduse intr-un anumit mod in zona incendiata opresc arderea.
Substantele stingatoare pot fi in stare gazoasa lichida sau solida precum si sub
forma unui amestec de lichide cu gaze sau cu o substanta solida.
In prezent se dispune de o gama larga de substante stingatoare incepand cu apa
ale carei calitati o fac sa detina inca locul principal,apoi spuma ,pulberile stingatoare ,gazele inerte si hidrocarburile hidrogenate.
In laboratoare si centre de cercetari,actiunea de imbunatatire a substantelor de
stingere existente si de creare a altora noi cu proprietati superioare se desfasoara fara intrerupere.
In functie de efectul de stingere al incendiilor substantele stingatoare se clasifica
in:
-substante stingatoare prin racire;
-substante stingatoare prin izolare;
-substante folosite la reducerea continutului maxim de oxigen;
-substante stingatoare prin inhibitie chimica.
Apa este cel mai vechi agent de stingere.Se gaseste in cantitati considerabile ,este
si relativ usor de procurat, are o mare putere de racire si este nevatamatoare.
Actiunea de racire se datoreste faptului ca are o mare capacitate de absorbtie a
caldurii raportata la caldura specifica si caldura latenta de vaporizare.
Efectul de stingere a incendiilor cu apa se realizeaza prin :
-racirea materialului care arde
-izolarea suprafetei incendiate de oxigenul de aer
-actiune mecanica,cand se foloseste sub forma de jet compact
Apa se intrebuinteaza pentru stingerea incendiului sub forma de:
-jet compact (pe punte);
-jet pulverizat (in compartimentul masini);
-stropire (sprinklere,drencere ,pulverizatoare);
-perdele;
-abur.
Capacitatea de patrundere a jetului de apa in focarul incendiului depinde de
dimensiunile picaturilor, de presiunea dinamica a jetului,de presiunea flacarilor,a curentilor de aer si a produselor de ardere,de viteza de miscare a picaturilor,precum si de gradul de evaporare a apei in zona flacarilor.
Prin folosirea apei sub forma de jet compact se poate conta pe cresterea
eficacitatii si a capacitatii de soc a apei,deoarece in acest caz cantitatea refulata este de multe ori considerabila si datorita presiunii mari,efectul de dizlocare este puternic.
Jetul de apa dispersata este alcatuit din picaturi de apa cu diametrul mediu de
1mm.Efectul de stingere este cu atat mai pyternic, cu cat se evapora mai multa apa.
Efectul maxim de stingere cu apa sub forma dispersata si pulverizata se obtine in
incaperi inchise.
Pulverizarea apei pana la ceata se poate realiza prin trei cai;
-cu ajutorul aerului comprimat;
-prin folosirea inaltei presiuni de la 50-120 de atmosfere.
-prin folosirea unei presiuni reduse de la 2-10 atmosfere.
Experimentarile privind stingerea incendiilor cu apa pulverizata au demonstrat
ca stingerea se produce pe seama stingerii materialului combustibil si a flacarii.
Folosirea apei la stingerea incendiilor va fi cu atat mai eficace cu cat cantitatea de
apa ce se transforma in vapori va fi cat mai mare.
De aceea este indicat ca la anumite categorii de incendii (paioase,textile,hartii,etc)
sa se foloseasca apa sub forma de ploaie sau ceata,care prezinta urmatoarele avantaje:
-consum mic de apa;
-se mareste suprafata de stropire,avand ca efect ointensa actiune de racire;
-rezulta o mai mare cantitate de vapori,care impiedica accesul oxigenului in zona de ardere;
-ajuta la depunerea particulelor solide incandescente aflate in suspensie,reducand astfel posibilitatea de propagare a focului in zonele vecine;
-poate fi folosita pentru protectia porsonalului care lucreaza in zone cu temperaturi mari si pentru racirea elementelor de constructii.
La stingerea incendiilor produse de materiale combustibile solide,in cele mai
multe cazuri se foloseste apa sub forma de jet compact.
Incendiul de carbune praf se stinge cu apa cu jet pulverizat fiind interzisa
folosirea jetului compactcare prin actiunea lui mecanica poate imprastia incendiul si in plus praful ridicat in aer,intr-o anumita concentratie este un amestec exploziv.Situatia este opusa in cazul bulgarilor de carbune.
Faptul ca apa are o densitate mare,este buna conductoare de electricitate si
reactioneaza cu o serie de substante face domeniul ei de utilizare sa fie limitat.
De exemplu,la stingerea incendiilor de lichide combustibile (titei,benzina,petrol
lampant,motorina,etc.)in rezervoare, apa nu poate fi folosita,deoarece,data fiind densitatea lor relativ mica,aceste lichide plutesc deasupra apei si continua sa arda.
De asemenea ,nu poate fi folosita nici la stingerea incendiilor izbucnite in zone
cu instalatii electrice fara respectarea unor reguli si masuri speciale sau la stingrea unor
substante care , in contact cu apa reactioneaza: carbura de calciu (carbidul),,metale sub forma de pulberi (aluminiu,potasiu,sodiu,magneziu).
Pentru a spori puterea de patrundere in masa materialelor cu care vine in contact
,s-a actionat asupra tensiunii superficiale a acesteia.Practic exista posibilitatea de a reduce semnificativ tensiunea superficiala a apei prin tratarea sa cu diversi detergenti(Dero 73).
Apa imbunatatita chimic ete recomandabil a se folosi la stingerea incendiilor de
Materiale bogate in celuloza cu sunt:lemnul,textilele,bumbacul,hartia)
Tabelul 1
|
Denumirea subst/mat. combust. |
Pericolul in urma reactiei cu apa |
|
Carburile materialelor alcaline |
Explozie prin contact |
|
Nitroglicerina |
Explozie la lovirea cu jetul de apa |
|
Acid clorosulfic |
Reactioneaza cu apa cu explozie |
|
Azotat de plumb |
Instabil,explozie la cresterea umid.peste 30% |
|
Peroxid de sodiu |
Este posibila explozia si intensificarea arderii |
|
Var nestins Tetraclorura de titan |
Se degajeaza o cantitate mare de caldura (peste 400 grade Celsius) |
|
Hidrosulfit de sodiu |
Se autoaprinde in contact cu apa |
|
Salpetru |
Jetul de apa in salpetru topit provoaca aruncarea puternica in forma de explozie si intensificarea arderii |
|
Carbura de Al,Ba,Cl |
Se descompun cu degajare de acetilena |
|
Fosfura de sodiu,calciu |
Reactioneaza si degaja hidrura de fosfor care se autoinflameaza in aer |
|
Hidrurile metalelor alcaline si Alcalino-pamantoase |
Reactioneaza si degaja hidrogen Se degaja hidrogen |
|
Hidrura de sodiu si de potasiu |
|
|
Cl,cesiu,potasiu,rubidiu,sodiu |
|
|
Aluminiu pulbere |
|
|
Magneziu titan si aliajele lor |
|
|
Termit |
|
|
Electron,zinc pulbere |
Descompune apa(degajare de hidrogen) |
O parte din incendii nu pot fi stinse au apa,fie din cauza naturii materialului
incendiat fie din cauza reactiilor chimice care se produc in prezenta apei.
Pentru stingerea unor astfel de incendii se foloseste spuma.
Pe suprafetele incendiate spuma actioneaza prin patura izolatoare care se
formeaza intre materia incendiata si mediul carburant,precum si prin efectul de racire ce se produce datorita apei pe care o contine.
Din punct de vedere al modului de producere spuma poate fi de doua feluri:
-spuma chimica;
-spuma mecanica.
La randul ei spuma mecanica este de mai multe feluri:
-spuma mecanica grea;
-spuma mecanica cu coeficient de infoiere mediu;
-spuma mecanica cu coeficient mare de infoiere (spuma usoara0;
-apa usoara (light water).
Spuma reprezinta agentul principal de stingere a lichidelor combustibile mai
usoare decat apa depozitate in rezervoare sau scurse si acumulate in strat,in caz de avarie la depozite si instalatii tehnologice (tancuri de combustibil,santine,separatoare,etc.).
Spuma nu poate fi folosita acolo unde este interzisa prezenta apei.
Se actioneaza cu spuma in special la:
-stingerea lichidelor combustibile si inflamabile;
-stingerea materialelor solide care nu reactioneaza cu solutiile apoase ale spumelor si sarurilor;
-protectia materialelor elementelor de constructie impotriva caldurii radiante;
-impiedicarea raspandirii in atmosfera a gazelor de combustie si a vaporilor;
-impiedicarea excesului de oxigen in zona de ardere.
Pentru a asigura o eficacitate maxima,spuma trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii
-sa aiba densitate mica,intre 0,1-0,15, care ii da posibilitatea sa pluteasca pe suprafata lichidelor combustibile;
-sa fie compacta abica stratul de spuma sa nu aiba spatii goale;
-sa fie omogena (bulele de aer sau gaze sa aiba aceeasi marime);
-sa fie persistenta: sa reziste minimum 30 minute fara sase degradeze;
-sa fie aderenta atfel incat proiectata pe materiale in plan vertical sa se mentina pe suprafete verticale;
-sa nu produca coroziune;
-sa fie fluida;
-sa aiba un coeficient de infoiere corespunzator;
-timp de stingere minim.
Este formata dintr-o masa de bule de dimensiuni reduse,fiecare bula fiind invelita
intr-o menbrana lichida umpluta cu dioxid de carbon,care se formeaza pe cale chimica in urma reactiei dintre substantele care genereaza spuma (substanta A si substanta B).
Substanta A este formata de obicei din sulfatul de aluminiu,iar substanta B din
bicarbonat de sodiu sau de potasiu.
Efectul de izolare pe care-l are spuma chimica se datoreste conductivitatii ei
termice reduse si din aceasta este impiedicata reaprinderea substantelor si materialelor combustibile,precum si reancalzirea lichidelor combustibile,sub influenta corpurilor solide incandescente din apropiere.
Spuma chimica exercita asupra incendiului si efecte de racire si inabusire.
Acest gen de spuma se obtine prin amestecarea unei substante generatoare de
spuma cu apa si aerul,folosind in acest scop dispozitive speciale.
Ca spumant se foloseste SPUMOGENUL care poate fi lichid sau praf.
Spuma mecanica actioneaza asupra focarului,ca si spuma chimica prin efecte de
izolare,racire datorita apei pe care o contine si inabusirea in urma formarii vaporilor de apa.
Pentru producerea spumei usoare se foloseste un spumant special ,ceea ce
constituie un dezavantaj deoarece practic si economic ar fi fost sa se foloseasca acelasi spumant pentru toate categoriile de spuma.
Spuma usoara exercita asupra focarului de incendiu o actiune complexa de
inabusire,izolare si racire.
Efectul de inabusire a spumei usoare poate fi marit prin adaosul unei mici
cantitati de dioxid de carbon in curentul de aer al generatorului de spuma,o astfel de spuma putand stinge incendii de alcool,acetona,etc.
Spuma usoara se poate folosi cu rezultate bune la stingerea incendiilor la
magaziile si compartimentele navei sau tancurile navelor,in tunele ,canale de cabluri,precum si la uscat in industria chimica sau in subsolurile cladirilor,aceasta pentru ca intr-un spatiu inchis poate fi refulata o cantitate mare de spuma.
Spuma usoara se obtine in generatoare care functioneaza pe pricipiul ejectiei si
prin folosirea unui ventilator.
Folosirea spumei usoare prezinta urmatoarele avantaje:
-utilizarea unei cantitati minime de apa (1-2 litrii) pentru aproximativ 1000 de litrii de spuma;
-stingerea rapida a incendiului si impiedicarea reaprinderii;
-lipsa actiunii corozive (spre deosebire de spuma chimica);
-patrunderea ei in locuri greu accesibile (tunele,canale,coridoare, pivnite);
-lipsa unor efecte nocive asupra organismului uman.
Dezavantajele spumei usoare sunt urmatoarele:
-greutate redusa si deci instabilitate atunci cand bate vantul;
-pret de cost relativ ridicat;
-dificultati la indepartarea ei dupa stingerea incendiilor (unele tipuri de spuma infunda canalizarile);
-distanta de actiune a geleratoarelor relativ limitata.
Este o substanta stingatoare de data mai recenta,care se refuleaza asupra unui
lichid nemiscibil cu apa formand o pelicula care impiedica ,chiar si in cazul in care este foarte fina, evaporarea lichidului combustibil.Datorita acestei proprietati se reduce concentratia de vapori deasupra lichidului care arde,procesul de ardere se intrerupe iar reaprinderea nu mai este posibila.
Substantele tensioactive pe baza de fluor din care se obtine apa usoara s-au
dovedit a fi foarte eficiente in stingerea incendiului,atunci cand sunt amestecate cu substante proteinice.Se obtine o spuma fluida si rezistenta la foc,indicata a se folosi in instalatii fixe se stingere la tancuri si rezervoare de combustibil lichid,recomandandu-se dupa unii specialisti din strainatate,sa se introduca de jos in sus,adica sub suprafata incendiata.
Unul din marile avantaje ale apei usoare este compatibilitatea cu spuma
proteinica si intr-o masura oarecare cu pulberea stingatoare. Acest mare avantaj poate fi folosit pentru realizarea unei stingeri rapide a incendiilor,folosind procedee mixte.
Pulberile stingatoare au devenit substante stingatoare de larga utilitate.Rezultatele
excelente chiar si in cazul incendiilor de proportii produse de lichide sau gaze combustibile,posibilitatile corespunzatoare de conservare,cat si alte insusiri ale lor,fac ca pulberile stingatoare sa constituie substante de stingere extrem de eficace.
Componentul de baza al unor pulberi stingatoare este bicarbonatul de sodiu,dar in
afara acestora se mai fabrica pulberi pe baza de bicarbonat de potasiu,sulfat de aluminiu,carbonat de sodiu .uree tehnica si din diferiti compusi ai borului.
Pe plan mondial s-au stabilit trei grupe de pulberi stingatoare in raport de natura
incendiilor la care pot fi folosite:
La noi in tara s-a fabricat o pulbere stingatoare eficace la stingerea incendiilor
Din clasele B si C,pe baza de bicarbonat de sodiu,denumita "PULVOGEN".
Aceasta pulbere stingatoare se fabrica la noi in tara din bicarbonat de potasiu
pulvis ,uree tehnica si alte substante chimice,care prezinta caracteristici de stingere superioare pulvogenului si pulvogenului special.
Pulberile stingatoare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-eficacitate maxima la stingere, determinate de proprietatile chimice si de gradul de dispersie;
-fluiditate buna in conducte;
-capacitatea de a forma un nor compact in suspensie de aer;
-stabilitate la umezire si la intarire in cazul unei pastrari indelungate;
-stabilitate termica;
-conductibilitate termica redusa.
Arderea se desfasoara normal pana la un continut minim de 14-17% oxigen.
Prin folosirea substantelor care reduc concentratia de oxigen se micsoreaza viteza
de degajare a caldurii si scade temperatura de ardere.
Metoda consta in diluarea substantelor gazoase combustibile,a amestecurilor de
vapori -aer sau a aerului care participa la ardere,cu substante care nu intretin arderea.
Substantele de diluare cele mai intrebuintate sunt:
-apa sub forma de abur sau fin pulverizata;
-gazele inerte: bioxidul de carbon, azotul si gazele de ardere preparate special in acest scop(gazulo inert).
Aburul
Pe unele nave petroliere aburul aste folosit la camera pompelor si pentru
inundarea tancurilor de marfa.
Efectul de stingere al aburului se bazeaza pe diluarea concentratiei de oxigen in
zona de ardere pana la o limita la care continuarea arderii devine imposibila.
Costul scazut al aburului in raport cu alti agenti de stingere,investitiile reduse
necesare realizarii instalatiilor,simplitatea lor fac ca si in prezent acest sistem de protectie sa fie utilizat pentru:
-stingerea unor anumite incendii de produse gazoase,lichide sau solide cu jeturi,pe suprafete mici sau inundarea in spatii inchise,cu volum mai mic de 500mc;
-limitarea posibilitatii de propagare a incendiilor-prin perdele de abur in spacial la instalatiile tehnologicecare functioneaza la temperaturi ridicate;
-prevenirea incendiilor sau exploziilor-prin diluarea atmosferei in zonele cu scapari accidentale de gaze ,sau lichide inflamabile,in caz de avarie.
La o pulverizare fina a apei in zona de ardere,aceasta se transforma in abur
(vapori de apa) diluand substantele care participa la ardere.
Bioxidul de carbon este un gaz incolor si inodor care nu arde si nu intretine
arderea.
Bioxidul de carbon ca substanta stingatoare are urmatoarele calitati:
-patrunde in orificiile obiectului aprins,fiind mai greu decat aerul;
-este rau conducator de electricitate;
-nu se depreciaza pe timp de conservare indelungata;
-nu este sensibil la actiunea temperaturilor scazute;
La nave ,bioxidul de carbon se foloseste mult ca substanta stingatoare refulata
prin intermadiul instalatiilor fixe de stingere,stingatoarele cu zapada carbonica si ca agent de vehiculare a pulberilor stingatoare din stingatoarele cu praf si CO2.
Bioxidul de carbon are un larg domeniu de utilizare fiind indicat a se folosi la:
-depozite,magazii cu suprafata mica si in care nu se poate face un control permanent;
-masini si instalatii electrice amplasate in incaperi inchise;
-transformatoare si generatoare electrice,tablou de distributie;
-centrale telefonice automate;
-incaperi de productie fara supravegherea continua a productiei;
-instalatii sau utilaje de mare valoare care au un rol important economic;
-instalatii si utilaje cu pericol de incendiu si care constituie un pericol pentru restul instalatiilor;
-tancuri recipiente cu lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor scazuta ,avand un volum maxim de 500 metrii cubi;
-compartiment masini,baleaj,magazii marfa,magazii pituri.
Azotul
Azotul poate fi folosit la stingerea incendiilor izbucnite la instalatii tehnologice
Fiind refulat din instalatiile fixe de stingere sau ca agent de vehiculare a pulberilor stingatoare din masini speciale de stins incendiu.
Gazele rezultate in urma arderilor combustibililor in caldari ,motoare sau
generatoare,racite spalate si purificate sunt cunoscute in domeniul naval sub numele generic de gaz inert.
Continutul redus de oxigen precum si concentratia mare de bioxid de carbon si
azot au dus la folosirea gazului inert ca mijloc principal de stins incendiile din magaziile de marfuri uscate si de asemenea ca mijloc preventiv contra izbucnirii unor incendii in tancurile de marfa ale tancurilor petroliere.
Reducerea continutului de oxigen din tancurile prin introducerea gazului inert se
realizeaza prin doua procedee si anume:
-prin diluare-atunci cand are loc un proces de amestecare a gazului existent in tanc cu gazul inert intridus fortat intr-un jet care ajunge la fundul tancului;
-prin dizlocare-atunci cand gazul inert este introdus lent pe la partea superioara ,aparand un fenomen de stratificare in care stratul inferior de gaz din tanc se micsoreaza datorita evacuarii lui in atmosfera.
Temperatura gazului inert introdus in compartimentul protejat trebuie sa fie:
-pentru tancurile de marfa,maxim 40 grade Celsius;
-pentru magaziile de marfuri uscate ,maxim 50 grade Celsius.
Halonii
Dintre mijloacele de stingere prin inhibitie chimica fac parte hidrocarburile
halogenate.
Eficienta unei butelii de halon 1301 este echivalenta cu patru butelii de bioxid
de carbon de aceeasi marime.
Stingerea incendiilor cu hidrocarburi halogenate se poate face cu jet compact ,
jet pulverizatsi ,sub forma de aerosoli.
Procesul de intrerupere a arderii se datoreste:
-vaporizarii picaturilor de substante stingatoare;
-amestecarii vaporilor substantei stingatoare;
-interactiunii fizico-chimice intre vaporii de haloni vaporii de combustibili.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2898
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
