STRATEGIA FORMARII INITIALE IN INM 2009 - 2012

STRATEGIA FORMARII INITIALE IN INM

Context si Argumente

Context

La data de 1 ianuarie 2007, Romania s-a integrat in Uniunea Europeana, cu toate drepturile si obligatiile care decurg din aceasta calitate.

Constitutia Romaniei

Constitutia Romaniei, modificata si completata prin Legea nr. 429/2003, stabileste principiile generale privitoare la justitie:

Romania este un stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme.

Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale.

Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti si se infaptuieste in numele legii.

Consiliul Superior al Magistraturii (in continuare, CSM) este garantul independentei justitiei.

Cadrul legislativ referitor la reforma justitiei

Aceste principii au fost reluate si detaliate prin pachetul legislativ referitor la reforma justitiei (legea de organizare judiciara, legea privind statutul magistratului si legea de organizare si functionare a CSM), aratandu-se ca:

Institutul National al Magistraturii (in continuare INM) este institutia publica responsabila cu formarea initiala a judecatorilor si procurorilor, formarea profesionala continua a magistratilor in functie precum si formarea formatorilor.

INM se afla in coordonarea CSM.

Strategia generala de reforma a sistemului judiciar

Intrucat, pentru moment, nu exista o strategie de reforma a sistemului judiciar pentru perioada in curs, prezenta strategie este conforma cu obiectivele strategiei de reforma a sistemului judiciar pentru perioada 2005-2007, adoptata prin Hotararea Guvernului nr. 232/30 martie 2005, prin care au fost stabilite obiectivele majore ale reformei justitiei in Romania:

consolidarea statului de drept si a suprematiei legii;

garantarea unei reale separatii si a echilibrului puterilor in stat, prin consolidarea independentei puterii judecatoresti;

respectarea drepturilor omului;

adoptarea celor mai bune practici europene legate de functionarea sistemului judiciar;

asigurarea transparentei actului de justitie;

consolidarea dialogului cu societatea civila si implicarea acesteia in procesul de reforma;

crearea premiselor cooperarii judiciare pentru integrarea in spatiul european de libertate, securitate si justitie;

asigurarea deplinei compatibilitati institutionale si legislative cu sistemele judiciare europene si cu acquis-ul comunitar.

Profilul magistratului

Definirea obiectivelor formarii initiale trebuie sa porneasca de la cerintele de baza ale exercitarii profesiei de magistrat in sistemul juridic romanesc, astfel cum au fost ele definite in documentul "Profilul magistratului in sistemul juridic din Romania", cerinte care deriva din nevoia sau cerinta de baza a sistemului juridic romanesc, aceea de rezolvare corecta si impartiala a tuturor cazurilor particulare.

Consecvent acestui principiu, Institutul National al Magistraturii, prin programele sale de formare initiala, trebuie sa pregateasca magistrati care sa corespunda acestui profil, capabili sa raspunda acestei cerinte.

Documente si afiliere internationala

• Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni in Opiniile sale Consultative a inclus si documentul "Formarea initiala si continua corespunzatoare la nivel national si european" (Opinia nr.4), document de referinta pentru activitatea de formare initiala din cadrul INM.
• Incepand din noiembrie 2003, Institutul National al Magistraturii este membru al Retelei de la Lisabona (organism care regrupeaza institutiile de formare a magistratilor din statele membre ale Consiliului Europei), retea in cadrul careia au fost elaborate o serie de documente foarte importante referitoare la formarea initiala a viitorilor magistrati. In perioada 30 - 31 octombrie 2008, in cadrul celei de a 10-a reuniuni plenare a statelor membre care a avut loc la Strasbourg, Institutul National al Magistraturii a fost desemnat, in unanimitate, membru al Biroului permanent al Retelei.
• Ca urmare a progreselor inregistrate pe parcursul ultimilor ani si a implicarii in activitatile Retelei Europene de Formare Judiciara, Institutul National al Magistraturii a obtinut in unanimitate, in urma reuniunii de la Trier desfasurata in perioada 11-13 iunie 2007, statutul de membru  cu drepturi depline al EJTN (organizatie internationala care cuprinde institutiile responsabile cu pregatirea in domeniul judiciar din Uniunea Europeana). De asemenea, INM a fost ales, pentru un mandat de 3 ani, ca membru al Comitetului de Pilotaj, organul de decizie al EJTN intre doua Adunari Generale. In plus, INM a fost desemnat, recent, membru al Grupurilor de lucru "Relatii externe", "Programe" si "Tehnologii" ale Retelei.

1.1.6. Metodologia folosita pentru realizarea prezentei strategii

Prezenta strategie are in vedere, dincolo de obiectivele aratate anterior, si continuarea Directiilor de actiune incluse in aceeasi strategie.

Luand in considerare succesul activitatii I.N.M. in perioada anterioara, concretizat in imbunatatirea activitatii de formare atat la nivel obiectiv, cat si la imaginii publice cu privire la acest proces, unul dintre principiile care au stat la baza dezvoltarii prezentei strategii a fost acela al continuitatii. Cu alte cuvinte, scopurile incluse in strategia corespunzatoare perioadei anterioare au fost preluate si propusa continuarea lor, acolo unde aceasta este posibila.

In plus, pentru a asigura o baza practica acestui demers, corpul magistratilor a fost consultat cu privire la actualitatea obiectivelor incluse in strategiile anterioare, precum si cu privire la necesitatea stabilirii unor obiective noi. Rezultatele acestei cercetari sunt integral incluse in prezentul document. Prin urmare, un al doilea principiu in elaborarea acestei strategii a fost adaptarea formarii initiale la nevoile sistemului judiciar.

A treia sursa a prezentei strategii o reprezinta cercetarea evolutiilor pe care le-a cunoscut, in plan european, procesul de formare a magistratilor.

1.1.7. Contextul in care functioneaza INM

Contextul social si politic in care isi desfasoara INM activitatea este extrem de important si isi gaseste reflectare, anual, in politica INM privitoare la programele de formare initiala si continua.

In consecinta, programele de formare initiala vor reflecta acest context, punandu-se accentul pe:

deschidere europeana,

lupta impotriva coruptiei,

relatia cu mass-media si societatea civila,

independenta formarii profesionale de influentele puterii executive,

imbunatatirea abilitatilor de cunoastere si comunicare sociala ale magistratului.

Argumente

Independenta justitiei confera fiecarui magistrat drepturi, dar ii creeaza si obligatii, printre care cele de natura etica ocupa un loc aparte. Astfel, obligatia de a se achita de functiile judiciare cu profesionalism si diligenta presupune din partea magistratilor o competenta profesionala serioasa, constituita, intretinuta si dezvoltata prin intermediul formarii.

1. Existenta unei formari serioase, aprofundate si diversificate a celor selectati pentru a deveni magistrati reprezinta o conditie indispensabila pentru ca acestia sa isi exercite profesia cu competenta. O astfel de formare reprezinta si o garantie a independentei si impartialitatii magistratilor, in conformitate cu cerintele Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

1.2.3. O atentie deosebita se va acorda studierii metodologiei actului de justitie, pornindu-se de la premisa ca un set de reguli unitare referitoare la modul de desfasurare a activitatii de magistrat va putea conduce la cresterea predictibilitatii actului de justitie si la asigurarea unitatii practicii judecatoresti. De asemenea, incepand cu anul universitar 2008 - 2009, in curricula de formare initiala a fost introdusa o noua disciplina - Comunicare, avand in vedere necesitatea dezvoltarii abilitatilor de comunicare ale auditorilor de justitie. Introducerea acestei discipline a fost justificata de prioritatile rezultate din Raportul Comisiei Europene catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si verificare, dat publicitatii la data de 23 iulie 2008.

1.2.4. Formarea trebuie sa ofere magistratilor cunostinte juridice aprofundate de drept substantial national si international precum si de procedura exclusiv prin tratarea unor chestiuni de ordin practic, reiesite din activitatea cotidian a magistratului. Formarea magistratilor nu se limiteaza insa la initierea in tehnica solutionarii litigiilor ci presupune dezvoltarea unei sensibilitati sociale si a intelegerii complexitatii vietii in societate. Este necesara, asadar o formare pluralista care sa garanteze si sa intareasca existenta unui spirit deschis al magistratilor, inclusiv prin tratarea unor teme transversale, care sa includa domenii juridice si nejuridice (cultura administrativa si cooperarea intre institutii, rolul organizatiilor neguvernamentale).

1.2. Dezvoltarea abilitatilor sociale se va insoti de un accent pus pe etica si deontologia profesionale, care vor putea garanta atat indeplinirea in mod responsabil a indatoririlor profesionale, dezvoltarea constiintei de apartenenta la un corp profesional condus de aceleasi valori europene, cat si schimbarea graduala a perceptiei publice asupra sistemului.

Formarea magistratilor este asigurata de catre INM, institutie publica aflata in coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii. Sunt astfel respectate principiile: independentei activitatii de formare a magistratilor fata de puterea executiva, consultarii beneficiarilor la asigurarea formarii si al separarii intre functiile, pe de o parte, de asigurare a formarii si, pe de alta parte, de asigurare a respectarii disciplinei si obligatiilor deontologice.

Promovarea examenului de admitere la Institutul National al Magistraturii urmata de absolvirea cursurilor de formare initiala reprezinta principala cale de acces in magistratura. Astfel, este necesara cresterea numarului de locuri pentru formarea initiala, pentru a evita recurgerea la unele modalitati de recrutare cu caracter exceptional.

1.2. Stabilirea programelor si a metodelor de formare se realizeaza in mod regulat pe baza consultarii beneficiarilor formarii si a societatii civile, precum si a evaluarii performantelor anilor anteriori. Mentinerea unui nivel ridicat al formarii se va realiza inclusiv prin schimbul regulat de formatori intre institutiile de formare europene, cu privire la metodele si tehnicile didactice.

Deschiderea frontierelor si integrarea recenta in spatiul juridic european au semnificatia transformarii judecatorului roman intr-un judecator european, cu toate consecintele ce decurg de aici, aplicarea directa a dreptului comunitar si a jurisprudentei Curtii Europene de Justitie si a Curtii Europene a Drepturilor Omului fiind doar una dintre acestea. O alta consecinta este cresterea importantei studierii limbilor straine, in special a limbajului juridic, abilitate care va putea fi folosita, dincolo de dezvoltarea profesionala, in cooperarea juridica internationala si in stagiile la instante si parchete straine.

Formatorii INM sunt alesi dintre cei mai buni profesionisti in domeniile lor de activitate - cu preponderenta din randul magistratilor - si sunt selectati conform unei proceduri transparente pe baza cunostintelor in domeniul respectiv si al aptitudinilor didactice, conform Hotararii Plenului CSM nr.613/2007 de aprobare a "Statutului formatorului INM - recrutare, evaluare si revocare".

Asigurarea calitatii formarii judiciare europene prin elaborarea unor standarde de formare judiciara si a unor programe de nivel inalt si promovarea schimbului de informatii si de bune practici intre institutiile de formare judiciara europene.

Prezentarea strategiei. Obiective si principii. Masuri de implementare

Obiective

Optimizarea calitatii formarii initiale la INM vizeaza urmatoarele chestiuni:

a) definirea tipului de magistrat pe care INM doreste sa il formeze,

b) optimizarea continutului formarii oferite de INM,

c) perfectionarea metodelor pedagogice folosite,

d) consolidarea si perfectionarea corpului de formatori INM,

e) asigurarea resurselor materiale si de personal necesare.

Tipul de magistrat pe care doreste sa il formeze INM

In cadrul acestei problematici, se disting doua aspecte principale:

A.    Recrutarea auditorilor de justitie

B.    Formarea initiala din cadrul INM

A. Optimizarea metodelor de selectie a auditorilor de justitie este un obiectiv strategic al INM, constituind totodata o reflectare a uneia dintre principalele directii de actiune evidentiate in Planul managerial al Presedintelui CSM, respectiv: "Imbunatatirea continua a politicii de resurse umane in ceea ce priveste sistemul judiciar, in vederea asigurarii necesarului de magistrati in conditiile mentinerii unor inalte standarde de competenta si integritate."

Procesul de selectie a magistratilor are la baza exclusiv criteriul competentei profesionale si al bunei reputatii si se realizeaza de regula prin concurs, cu respectarea principiilor transparentei, egalitatii de sanse intre candidati si anonimatului probelor.

Examenul de admitere la INM este deschis tuturor absolventilor unei facultati de drept care au obtinut licenta in drept, indiferent de vechimea acestora in functii juridice.

Probele examenului de admitere vizeaza selectarea acelor candidati care intrunesc urmatoarele calitati:

o buna cunoastere a principalelor ramuri si institutii de drept; intrucat formarea initiala in cadrul INM nu dubleaza cele studiate in facultate, este necesara verificarea cunostintelor fundamentale de drept cu ocazia examenului de admitere,

capacitatea de a interpreta si aplica normele de drept,

existenta unei gandiri logice, structurate

In conditiile in care supraincarcarea instantelor este o tara a sistemului judiciar din Romania, in Principalele sale directii de actiune, CSM apreciaza ca fiind "esentiala ocuparea posturilor vacante din sistem", urmand insa ca "recrutarea tinerilor magistrati, (), sa se faca cu mentinerea unui inalt grad de exigenta, care sa asigure posibilitatea functionarii eficiente a acestora in cadrul sistemului."

In acest sens, eforturile CSM si INM in ultimii ani s-au concentrat, in ceea ce priveste sistemul de selectie a magistratilor, pe reforma acestuia, astfel incat accentul sa cada tocmai pe capacitatea de a interpreta si aplica normele de drept si pe existenta unei gandiri logice, structurate

B. Tipul de magistrat pe care INM doreste sa il formeze trebuie sa corespunda "Profilului magistratului in sistemul juridic din Romania", dupa al carui model se impune elaborarea unui Profil al auditorului de justitie al INM. Procesul de selectarea a magistratilor, precum si formarea initiala in cadrul INM trebuie sa se grefeze pe acest profil al magistratului, tinzand sa dezvolte, prin programele sale, acele calitati si aptitudini evidentiate ca esentiale pentru un magistrat, iar metodele pedagogice utilizate trebuie selectate astfel incat demersul sa se bucure de o eficienta maxima.

Aceste calitati si aptitudini care ar trebui sa caracterizeze, in mod ideal, magistratul pot fi clasificate in trei categorii: competente instrumentale (capacitate de analiza si sinteza, capacitatea de organizare si planificare, de a stabili prioritati, cunostinte generale de baza, cunostinte de baza necesare unei profesii de magistrat si integritatea profesionala, autoritate, disponibilitatea in indeplinirea indatoririlor profesionale s.a.), competente interpersonale (capacitatea de evaluare si autoevaluare, capacitatea de a lucra in echipa, de a face schimb de cunostinte, abilitati interpersonale, atitudinea in relatiile cu colegii) si competente sistemice (capacitatea de a transpune in practica cunostintele dobandite, abilitati de cercetare, capacitatea de a invata, deschiderea pentru informatii, argumente noi, capacitate de adaptare la noi situatii, creativitate).

Pentru a corespunde acestui profil, programele de formare initiala ale Institutului National al Magistraturii trebuie sa-i ajute pe viitorii magistrati:

1. Sa fie capabili sa gandesca independent in chestiuni juridice.

2. Sa recunoasca factorii intrapersonali care le pot impiedica judecata corecta (chiar in conditiile unor cunostinte temeinice).

3. Sa inteleaga societatea romaneasca, comunitatea in care traiesc, sa poata aprecia si accepta nevoia suprematiei legii in societate, sa se simta angajati in restabilirea increderii cetatenilor in justitie.

4. Sa manifeste integritate morala; sa aiba capacitatea si curajul inbunatatirii mediului social intraorganizational in care isi desfasoara activitatea profesionala.

5. Sa comunice clar si logic si sa fie receptivi la informatia care le poate imbunatati mesajul.

6. Sa fie credibili, demni de incredere.

7. Sa fie eficienti in managementul propriilor indatoriri si sa contribuie la imbunatatirea administrarii instantei

Totodata, programele de formare initiala trebuie sa urmareasca dezvoltarea calitatilor mentale care satisfac cerintele profesiunii de magistrat derivate, la randul lor, din nevoile prezente ale sistemului juridic romanesc:

1.Gandire independenta/critica (manifestata in probleme profesionale, juridice; in intelegerea rolului de magistrat; in intelegerea societatii romanesti si in autocunoastere).

2. Integritate/cosistenta cognitiv-morala, calitate personala care ii permite magistratului sa se sustraga oricarui fel de influenta asupra procesului prin care el cauta/admite probe si delibereaza,

3. Constientizare sociala si angajament, competenta care-i permite magistratului sa analizeze, sa evalueze si sa se angajeze creativ in reconstruirea modelelor (schemelor) dupa care se desfasoara practicile sociale curente legate de exercitiul profesiunii de magistrat in sistemul juridic romanesc.

4. Predispozitie pentru munca intensa si invatare profesionala continua; autenticitate (identificare cu valorile profesiunii de magistrat) si motivare intrinseca a activitatilor profesionale

5. Comunicare clara si logica, receptivitate fata de orice informatie care ar putea imbunatati mesajul; autocontol, caracteristici atitudiniale si temperamentale care definesc interactiunea sociala profosionista, a magistratului de pretutindeni, asanumitul "judicial temperament"[i]. Acesta include bun simt, compasiune, hotarare, fermitate, modestie deschidere, rabdare, calm si politete, tact si intelegere. Profesionalismul interactiunii sociale a magistratului implica asadar absenta arogantei, nerabdarii, afectarii locvacitatii, irascibilitatii, arbitrarului, si tiraniei.

6. Constiinciozitate, diligenta, respect colegial, manifestate in efortul serios si constant de indeplinire a indatoririlor asumate sunt calitatile de fond ale dezvoltarii priceperilor de automanagement. Aceste calitati presupun constanta, perseverenta si concentrare. Alaturi de ele atentia si respectul aratat colegilor, increderea in capacitatea lor de a contribui valoros la realizarea sarcinii comune sunt baze ale dezvotarii priceperilor de administrare a actului de justitie si de munca in echipa.

Sintetizand, putem spune ca formarea in cadrul INM urmareste sa creeze si sa dezvolte urmatoarele calitati si capacitati ale auditorilor de justitie:

interpretarea si aplicarea dreptului in mod uniform,

stapanirea nu doar a normelor de drept ci si a tehnicilor specifice profesiei de magistrat, pentru dezvoltarea caracterului practic al formarii,

existenta unei constiinte a apartenentei la profesie, prin incurajarea coagularii grupului,

existenta unei deschideri europene, internationale asupra dreptului,

existenta unei formari generaliste, cu accent pus pe sensibilitatea sociala,

promovarea unor relatii profesionale cu celelalte profesii juridice si cu institutiile statului, de natura sa ajute actul de justitie,

aplicarea unor principii de etica si deontologie profesionale,

dezvoltarea inclusiv a unor abilitati nejuridice specifice profesiei de magistrat.

2.1.2. Continutul formarii initiale oferite de INM

Definirea tipului de magistrat pe care INM doreste sa il formeze, corespunzator "Profilului magistratului in sistemul juridic din Romania", conduce la definirea continutului formarii initiale oferite de INM.

Se impune astfel imbunatatirea curriculei, urmarind formarea auditorilor in conformitate cu Profilul magistratului in sistemul juridic din Romania, in consens cu cele trei principii identificate ca esentiale pentru aceasta componenta a formarii: formare practica, formare sociala, formare europeana, cele trei directii imprimand directiile de dezvoltare ale acestei activitati.

Stabilirea domeniilor de formare initiala se face anual pe baza:

consultarii magistratilor, partenerilor acestora, societatii civile,

evaluarii rezultatelor actiunilor de formare organizate in anul anterior; evaluarea rezultatelor se face din perspectiva auditorilor de justitie, a formatorilor INM si a conducatorilor de instante si parchete unde au fost repartizati absolventii INM,

obiectivelor si prioritatilor pe termen mediu.

Stabilirea programei de formare initiala trebuie sa tina cont de competenta materiala a instantelor la care vor fi repartizati auditorii de justitie dupa absolvirea INM, precum si de competenta judecatorilor stagiari, sa urmareasca oferirea unei perspective largi si nuantate asupra vietii sociale, incurajarea mentinerii unui spirit deschis in randul viitorilor magistrati si sa reflecte prioritatile ce decurg din contextul socio-politic in care isi desfasoara activitatea INM.

Existenta unei formari serioase, aprofundate si diversificate a celor selectati pentru a deveni magistrati presupune stapanirea nu doar a normelor de drept, ci si a tehnicilor specifice profesiei de magistrat, precum si existenta unei constiinte a apartenentei la profesie, existenta unei deschideri europene, internationale asupra dreptului, existenta unei formari generaliste.

Viitorii magistrati trebuie formati in spiritul disciplinei judiciare, fiind necesar ca acestia sa constientizeze - asa cum arata Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in cauza Beian impotriva Romaniei - ca, desi "divergentele de jurisprudenta constituie, prin natura lor, consecinta inerenta a oricarui sistem judiciar care se bazeaza pe un ansamblu de instante de fond avand autoritate asupra competentei lor teritoriale  acestea nu trebuie sa conduca la crearea unei diferente de tratament intre persoane care se gasesc intr-o situatie identica prin ea insasi, intrucat  aceasta practica este in sine contrara principiului securitatii juridice, care constituie unul din elementele fundamentale ale statului de drept si contribuie la reducerea increderii publice in sistemul judiciar .

Formarea auditorilor de justitie trebuie focalizata pe crearea unei atitudini care sa favorizeze acceptarea necesitatii unei practici unitare, ca prima conditie a previzibilitatii dreptului, o componenta fundamentala a statului de drept.

Formarea initiala a viitorilor magistrati trebuie sa urmareasca formarea si dezvoltarea motivatiilor si aptitudinilor profesionale necesare pentru exercitarea profesiei de magistrat, dobandirea deprinderilor de redactare a actelor procedurale, folosirea in disciplinele studiate a argumentelor logico-juridice, asa cum rezulta acestea in special din jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Constitutionale, a Curtii Europene a Drepturilor Omului si din doctrina juridica romaneasca si straina, avandu-se in vedere si aderarea Romanei la Uniunea Europeana, precum si cerintele spatiului juridic european, interpretarea si aplicarea dreptului in mod uniform.

Formarea oferita de INM trebuie sa urmareasca dobandirea de catre magistrati a:

unor cunostinte juridice aprofundate de drept substantial national si international precum si de procedura, fara a repeta cele studiate deja in facultate, oferind o perspectiva practica asupra diferitelor institutii de drept,

tehnicilor specifice profesiei de magistrat,

unei gandiri logice, structurate.

unei perspective europene asupra dreptului,

constiintei apartenentei la profesie si a unei deschideri catre alte domenii ale vietii sociale,

cunostintelor necesare in domeniul limbilor straine de circulatie internationala si al tehnologiei informatiei.

Dezvoltarea acestor capacitati a magistratilor presupune ca formarea asigurata de INM trebuie orientata spre practica si spre insusirea deopotriva a cunostintelor de drept si a tehnicilor specifice profesiei de magistrat. Metodele pedagogice folosite in cadrul INM tebuie sa puna accentul pe antrenarea in primul rand a logicii juridice.

INM este o scoala profesionala, in cadrul careia accentul se pune pe aplicarea, din perspectiva unui magistrat, a cunostintelor de drept dobandite in facultate.

Un magistrat trebuie sa stie in primul rand: sa audieze, sa ceara probe, sa inteleaga psihologia diferitelor categorii de justitiabili, sa aiba un comportament adecvat fata de colegi, institutiile partenere si justitiabili (in special fata de martori si victime), sa stabileasca obiectivele unei expertize si apoi sa-i interpreteze concluziile, sa preleve, administreze si apoi evalueze probele, sa redacteze un act jurisdictional, sa se orienteze cu usurinta intr-un dosar etc.

In acest context, prelucrarea in cadrul programului de formare initiala, a unor cauze rezolvate de instantele judecatoresti este necesara, dar nu este suficienta. Este necesar ca viitorul magistrat sa se poata orienta singur asupra tratamentului juridic corect, sa fie pus in situatia de a reactiona si gestiona o situatie de criza.

Obiectivul formarii oferite de INM este crearea unor profesionisti ai dreptului.

Cresterea numarului de procese simulate, reducerea numarului de prelegeri in favoarea dezbaterilor, altenarea perioadelor de studiu cu cele de practica chiar in anul I sunt masuri ce se apreciaza ca fiind utile in realizarea acestui obiectiv.

Pe de alta parte, continutul formarii INM trebuie sa urmareasca formarea de magistrati constienti de identitatea lor profesionala, care sa fi dobandit constiinta apartenentei la profesie.

A fi magistrat nu inseamna doar a avea cunostinte de drept si a avea capacitatea de a le aplica; presupune, de asemenea, existenta unor valori comune, a unui mod de viata comun, a unei identitati a profesiei. 

Programa de formare initiala urmareste sa creeze constiinta apartenentei la profesia de magistrat prin:

studierea eticii si a deontologiei, a istoriei justitiei, a principiilor fundamentale si valorilor comune pe care se intemeiaza, a institutiilor judiciare europene, a principalilor parteneri ai magistratilor din sistemul justitiei,

organizarea unor actiuni de formare impreuna cu institutiile responsabile cu formarea partenerilor magistratilor din sistemul justitiei (Scoala Nationala de Grefieri, Institutul de Pregarire si Perfectionare a Avocatilor etc.),

crearea unor programe de cooperare cu institutiile responsabile de formarea magistratilor din tarile europene precum si cu institutiile judiciare europene.

Aderarea Romaniei in Uniunea Europeana impune magistratului roman sa faca fata problemelor legate de aplicarea directa a dreptului comunitar, pe de o parte, iar, pe de alta parte, de modificarea pe care o sufera dreptul intern ca urmare a presiunii jurisprudentei Curtii Europene de Justitie si a Curtii Europene a Drepturilor Omului. Noua Constitutie Europeana va deveni un instrument juridic extrem de important pentru judecatorul roman.

Pentru a forma magistrati cu o deschidere europeana, internationala asupra dreptului este necesara perfectionarea continutului formarii initiale pentru a se asigura :

o       formarea in domeniul dreptului comunitar, al dreptului international al drepturilor omului, institutiilor judiciare europene,

o       inserarea in programa de invatamant a unei componente de drept comparat,

o       crearea unor programe de cooperare cu institutii responsabile de formarea magistratilor din tarile europene precum si cu institutiile judiciare europene

Pentru a fi un bun magistrat nu e suficient sa ai cunostinte de drept. O viziune larga si nuantata asupra vietii sociale precum si pastrarea unui spirit deschis sunt, in egala masura, necesare. Continutul formarii initiale trebuie deci sa urmareasca formarea de magistrati cu o formatie generalista.

Un bun magistrat are nevoie sa perceapa corect diferite medii si situatii ce caracterizeaza anumite categorii sociale, comunitati defavorizate, situatii ce sunt de natura a favoriza discriminari, grupuri vulnerabile sau dezavantajate etc. Viitorii magistrati trebuie sa invete ca, pe langa pronuntarea unei solutii legale si echitabile, trebuie sa se ingrijeasca si de latura umana a justitiei: sa recomande victimei urmarea unor programe de recuperare care sa previna revictimizarea, sa aleaga pentru persoanele condamnate programul de resocializare adecvat, sa decida, acolo unde este cazul, incadrarea martorului intr-un program de protectie etc.

In plus, solutionarea unor tipuri de litigii, mai ales cele de natura economica, cele privitoare la criminalitatea informatica sau a cauzele cu minori si familie, cere existenta unor cunostinte de baza din domenii adiacente dreptului.

O preocupare constanta a INM o reprezinta accentuarea componentei europene a formarii initiale, reflectandu-se atat in Planul de invatamant si in programele analitice, cat si prin alte activitati in care sunt implicati auditorii de justitie si care au o pronuntata componenta europeana, retinandu-se rezultatele pozitive ce se impun a fi continuate ale urmatoarelor programe:

a) Programul de schimb desfasurat de catre INM in parteneriat cu ENM (Scoala de Magistratura din Franta), program de cooperare intemeiat pe o conventie bilaterala semnata intre aceste doua institutii,

b) Stagiile desfasurate anual in cadrul Programului de Schimb intre Autoritati Judiciare al Retelei Europene de Formare Judiciara (EJTN),

c) Stagii si vizite de studiu la Curtea Europeana de Justitie de la Luxemburg; Vizite de studiu la Curtea Europeana a Drepturilor Omului,

d) Concursul Scolilor de Magistratura din Europa, THEMIS,

e) Conferintele internationale avand ca obiective crearea unui forum de discutie a modalitatilor de pregatire a judecatorilor si procurorilor in domenii de interes comun pentru spatiul juridic european, precum dreptul comunitar, drepturile omului, etica si deontologie profesionala, relatia justitie - mass-media si dezbaterea unor aspecte precum dezvoltarea de programe de studiu de drept comunitar, drepturile omului, etica si deontologie profesionala.

Dezvoltarea de programe in colaborare cu partenerii europeni sau externi, precum si implicarea cat mai profunda a INM in proiectele dezvoltate de Reteaua de la Lisabona si de Reteaua Europeana de Formare Judiciara (EJTN) constituie o premisa importanta in vederea facilitarii informarii si a schimbului liber de opinii si bune practici profesionale intre formatorii, magistratii si viitorii magistrati din diferite tari, in special din Uniunea Europeana, in vederea edificarii unui spatiu juridic comun.

Promovarea si dezvoltarea de parteneriate intre INM si institutiile similare de la nivel international au facut din INM o scoala de magistratura cu adevarat europeana.

Consolidarea rolului INM in cadrul EJTN si Retelei de la Lisabona prin asigurarea si suplimentarea fondurilor necesare participarii la activitatile organizate de catre aceste organizatii, precum si dezvoltarea cooperarii cu ERA (Academia de Drept European, Trier, Germania) si EIPA (Institutul European de Administratie Publica) constituie in acest context garantia unor programe de formare adaptate nevoilor spatiului juridic european.

Ca o continuare a acestor proiecte, care au facut din Institutul National al Magistraturii o institutie de formare cu adevarat europeana, se impune incheierea de noi protocoale de colaborare cu institutiile similare din Balcani si dezvoltarea in parteneriat cu ETJN si Reteaua de la Lisabona a Institutului European de formare a judecatorilor.

Consolidarea formarii viitorilor judecatori si procurori in domeniul drepturilor omului si dreptului comunitar reprezinta in acest context o prioritate si se impune a fi stimulata prin:

Continuarea participarii auditorilor de justitie la concursurile internationale in domeniul drepturilor omului si dreptului comunitar,

Organizarea unei competitii regionale anuale a Scolilor de Magistratura pe langa centrul regional din Balcani,

Organizarea de vizite de studiu pentru auditorii de justitie la CJCE si CEDO,

Continuarea eforturilor pentru obtinerea de burse internationale pentru auditorii de justitie,

Organizarea de concursuri de referate in domeniul drepturilor omului si dreptului comunitar,

Cresterea numarului de activitati extracuriculare cu dimensiune europeana deschise auditorilor de justitie (spre exemplu, culegeri de jurisprudenta CEDO, CJCE)

INM isi propune dezvoltarea unei politici de relatii internationale menite a spori reputatia si a-i consolida statutul, sens in care se impune elaborarea unei Strategii de relatii internationale a Institutului.

Prezenta INM la dezbaterile privind justitia, in cadrul Consiliului Europei si Comisiei Europene, astfel incat rolul si statutul sau sa fie recunoscute, precum si informarea si comunicarea interactiva si dinamica intre INM, pe de o parte si EJTN si Reteaua de la Lisabona, pe de alta parte, constituie obiective centrale ale acestei Strategii de relatii internationale a Institutului.

2.1.3. Metodele pedagogice folosite in INM

Atingerea obiectivelor ce tin de continutul formarii oferite de INM depinde, printre altele, de tipul actiunii de formare ales precum si de metodele pedagogice folosite.

Astfel, este necesara o diversificare si adaptare a tipurilor de actiuni la obiectivul specific urmarit. Este, de asemenea, necesara asigurarea unei politici a scolii in materie de metode pedagogice.

INM trebuie sa contribuie la modernizarea procesului de invatare, stimulata de o baza materiala moderna, prin:

• Scanarea materialelor didactice  in scopul crearii unor dosare virtuale si utilizarii lor in sistem informatic,
• Organizarea de seminarii demonstrative in scopul insusirii de catre formatori a tehnicilor de predare utilizand smart-board-ul,
• Generalizarea utilizarii smart-board-ului in activitatea de predare,
• Autorizarea INM ca organizator de cursuri pentru obtinerea ECDL si organizarea acestor cursuri pentru formatori si, optional, pentru auditori,
• Utilizarea tehnicii informatice in scopul crearii si utilizarii in procesul de predare - invatare a unor documente de sinteza pentru fiecare materie de tip PowerPoint,
• Crearea de cursuri virtuale pentru auditori (ex: cooperarea judiciara internationala), cu posibilitatea participarii si a auditorilor straini,
• Dezvoltarea Planurilor de invatamant pentru programele de formare specializata,
• Actualizarea modulelor de formare,
• Perfectionarea Programelor de formare specializata adoptate, avand ca scop crearea unor competente conforme normelor comunitare,
• Imbunatatirea continutului si cresterea prestigiului Revistei THEMIS

In cadrul INM, studiul dreptului trebuie realizat, in principal, dintr-o perspectiva practica: prin reproducerea in mod cat mai fidel a conditiilor in care isi desfasoara magistratii activitatea, prin studierea dosarelor, in grupuri restranse alaturi de practicienii care au lucrat la ele, prin procese simulate etc.

Consiliul Stiintific al INM stabileste politica INM in materie de metode pedagogice folosite si de criterii de evaluare a activitatii auditorilor de justitie, punandu-se accentul pe capacitatea auditorilor de justitie de a interpreta si aplica dreptul.

Pregatirea teoretica si practica in cadrul scolii va alterna cu stagiile de practica in instante, parchete - atat in Bucuresti cat si in alte orase in care instantele si parchetele isi au sediul - precum si stagii la celelalte institutii din sistemul justitiei.

Sub acest aspect, trebuie subliniata necesitatea extinderii retelei de instante si parchete la care poate fi efectuat stagiul, date fiind si implicatiile financiare pe care efectuarea acestui stagiu intr-o alta localitate decat cea de domiciliu le are pentru auditorii de justitie, in conditiile in care actualmente chiria acestora nu este decontata. De aceea, se impune intensificarea eforturilor privind identificarea si pregatirea ca tutori de practica a unor magistrati care sa poata constitui veritabile modele comportamentale, contribuind astfel decisiv la conturarea profilului profesional si uman al auditorilor de justitie.

Avand in vedere faptul ca in primul an de studiu pregatirea profesionala a auditorilor de justitie se axeaza pe aplicarea cunostintelor dobandite in timpul facultatii, un prim contact cu instantele judecatoresti si parchetele de pe langa acestea este necesar pentru oferirea unei imagini complete asupra desfasurarii activitatii magistratilor.

In cel de al doilea an, de stagiu, se apreciaza ca fiind utile, pe langa stagiile de la instantele judecatoresti si parchetele de pe langa acestea desfasurarea, pe baza optiunilor depuse de auditorii de justitie, a unor stagii de practica la alte institutii care desfasoara activitati jurisdictionale sau sunt implicate in functionarea sistemului judiciar. Pe langa institutiile la care s-au mai desfasurat stagii in anii anteriori, se apreciaza ca fiind oportun a fi desfasurate stagii la Avocatul Poporului, Uniunea Notarilor din Romania, Consiliul Concurentei, Curtea Constitutionala, Oficiul National de Cadastru, Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP), Autoritatea Nationala pentru Protectia drepturilor Copilului (ANPDC) s.a.

De asemenea, vor fi efectuate stagii externe la Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene de la Luxembourg, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg, in cadrul EJTN, precum si in cadrul Retelei de la Lisabona.

Pentru a asigura studiul dreptului dintr-o perspectiva practica, dar si pentru a incuraja cunoasterea principalilor parteneri ai magistratilor, INM va organiza actiuni de formare in cooperare cu institutiile responsabile de formare ale respectivilor parteneri.

Politica de comunicare in interiorul INM va presupune consultarea auditorilor de justitie, alegerea si adaptarea metodelor pedagogice, personalizarea programelor de formare.

In ceea ce priveste materialele reprezentand suportul de curs, INM trebuie sa le puna la dispozitia auditorilor de justitie si, in general, tuturor magistratilor atat in format electronic cat si sub forma de manuale tiparite. In acest context si avand in vedere necesitatile sistemului juridic roman, precum si carentele existente pe piata romaneasca de carte juridica, INM va trebui sa se transforme intr-un producator de materiale de drept pe care sa le puna la dispozitie auditorilor si magistratilor, in mod gratuit.

In ceea ce priveste formarea initiala, transpunerea practica a acestor principii presupune:

restrangerea numarului de prelegeri in favoarea dezbaterilor, a actiunilor de formare ce reproduc conditiile concrete de munca ale magistratilor,

eliminarea metodologiei de examinare care testeaza abilitatile de memorare ale auditorilor si uniformizarea criteriilor de evaluare a activitatii acestora,

alternarea perioadelor de stagiu cu cele de pregatire in cadrul scolii,

cresterea numarului de formatori cu norma intreaga,

cooptarea in statul de functii a unui pedagog si formarea formatorilor,

organizarea mai multor actiuni de formare in cooperare cu institutiile de formare a grefierilor si avocatilor,

definirea unei politici de comunicare in cadrul scolii intre formatori si auditori,

transformarea bibliotecii INM intr-un centru de resurse juridice.

2.1.4. Formatorii INM

Formatorii INM sunt recrutati, de regula, din randul magistratilor, fara a exclude insa prezenta unor cadre universitare, a altor practicieni ai dreptului.

Statutul formatorului INM isi propune definirea exacta a cerintelor specifice, a criteriilor de selectie si procedurii de selectie, evaluare si revocare a formatorului, in scopul asigurarii transparentei acestei proceduri.

Acest document ar trebui sa contribuie la consolidarea increderii magistratilor in obiectivitatea acestui tip de selectie a celor mai buni profesionisti in domeniul dreptului.

Politica INM in materie de formatori trebuie sa reflecte urmatoarele principii:

Asigurarea uniformitatii metodelor pedagogice si a criteriilor de evaluare a activitatii auditorilor de justitie impune cresterea numarului de formatori cu norma intreaga, prin angajarea unui numar de 12 astfel de formatori, astfel incat pana in anul 2010 sa existe cel putin un formator cu norma intreaga pentru fiecare disciplina,

Recrutarea formatorilor trebuie sa se faca urmand o procedura publica, transparenta, obiectiva si ferita de ingerintele puterii executive, in conformitate cu strategia de recrutare a formatorilor INM, aprobata prin Hotararea nr. 613 din 13 septembrie 2007 a Plenului CSM,

Formarea formatorilor in domeniul tehnicilor pedagogice,

Intarirea departamentului de exploatare a tehnologiei informatiei.

Sub aspectul perfectionarii personalului de instruire, unificarea practicii judiciare reprezinta un obiectiv strategic, poate cel mai important in contextul actual, al tuturor documentelor programatice si strategice ale sistemului judiciar.

Implicarea formatorilor INM in identificarea pe fiecare materie a problemelor de practica neunitara prin participarea unui reprezentant al catedrei la intalnirile avand ca tematica practica neunitara organizate de Consiliul Superior al Magistraturii ar putea constitui veriga lipsa dintr-un mecanism care, fara a fi lipsit de rezultate (subliniate, de altfel, de catre Comisia Europeana), este perfectibil si susceptibil de noi valente.

In vederea atingerii obiectivului fundamental al INM astfel detaliat mai sus si tinand cont, pe de o parte, de elementele specifice modului de functionare a Institutului, iar, pe de alta parte, de atributiile care revin conducerii acestuia in domeniul formarii initiale, in conformitate cu Legea nr.303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu Regulamentul de organizare si functionare al INM, aprobat prin Hotararea Plenului CSM nr.127 din 1.03.2007, modificat prin Hotararea Plenului CSM nr.81 din 24.01.2008 si cu celelalte acte normative relevante, una dintre directiile principale de actiune pe care si le propune conducerea INM in domeniul formarii initiale in perioada martie 2008 - martie 2011 o reprezinta implicarea Institutului in demersurile de identificare, dezbatere si solutionare a aspectelor de practica neunitara si stimularea si dezvoltarea mecanismelor de uniformizare a continutului formarii initiale.

2.1.5. Resursele materiale si de personal necesare

Sporirea atributiilor INM legate de recrutarea si cariera magistratilor, cresterea numarului de formatori cu norma intreaga, diversificarea formelor de pregatire profesionala oferite, transformarea bibliotecii INM intr-un centru de resurse juridice presupun resurse materiale si de personal adecvate:

cresterea numarului de posturi la INM,

sporirea fondurilor bugetare alocate,

extinderea spatiilor de invatamant din cladirea in care isi desfasoara activitatea,

extinderea spatiilor de cazare la centrele regionale de pregatire a magistratilor,

intarirea departamentului de exploatare a tehnologiei informatiei.

Asumarea Setului de indicatori de performanta a calitatii actului de justitie, elaborat sub egida Proiectului PHARE/2005/017-553.01.02 ca metoda standardizata de evaluare a performantei in activitatea proprie a INM constituie o prioritate din perspectiva optimizarii calitatii acestuia, avand in vedere ca a evalua inseamna primul pas spre a progresa.

Masuri de implementare

Pentru realizarea obiectivelor formarii initiale se impune luarea, intre altele, a urmatoarelor masuri:

• Consolidarea parteneriatelor cu institutii si organizatii nationale/internationale cu atributii in domeniul formarii initiale si atragerea de noi parteneriate;
• Intensificarea relatiilor cu facultatile de drept;
• Imbunatatirea continua a procesului de management si administrare a activitatilor de formare initiala desfasurate de INM, prin adaptarea continua a acestora la cerintele beneficiarilor si la standardele internationale in materie de formare, inclusiv prin inventarierea domeniilor de formare, a grupului tinta pentru fiecare domeniu, precum si prin elaborarea metodologiilor de predare;
• Elaborarea unui Statut al auditorului de justitie;
• Elaborarea unui Statut al tutorelui de practica;
• Elaborarea unui sistem de evaluare a formatorilor operational;
• Optimizarea metodei de selectie a auditorilor de justitie prin revenirea la sistemul anterior de evaluare, prin reintroducerea subiectului "speta";
• Cresterea numarului de formatori cu norma intreaga ai INM astfel incat, la sfarsitul anului 2010, sa existe cate un formator cu norma intreaga pentru fiecare dintre disciplinele obligatorii prevazute in Planul de invatamant;
• Transformarea bugetului INM intr-un buget autonom, astfel incat sa se creeze posibilitatea suportarii, de catre INM, a cheltuielilor ocazionate de participarea auditorilor de justitie si a absolventilor Institutului la burse, stagii, vizite de studiu si schimburi de experienta externe;
• Cresterea numarului de auditori de justitie si absolventi ai INM participanti la stagii, vizite de studiu, burse, programe de schimb de experienta si competitii internationale;
• Extinderea programelor care vizeaza asigurarea unei formari pluraliste si dobandirea cunostintelor in domenii adiacente dreptului; accentuarea, in cadrul formarii initiale, a cunostintelor dobandite la cursuri care vizeaza dezvoltarea abilitatilor nejuridice specifice profesiei de magistrat (managementul dosarului, tehnici de audiere a partilor, de redactare a actelor jurisdictionale, relatia cu presedintele instantei/prim-procurorul parchetului, relatia cu mass-media, relatiile cu ceilalti magistratii).