OPERATIA IN HERNIA DIAFRAGMATICA

OPERATIA IN HERNIA DIAFRAGMATICA

Indicatii: Hernii transdiafragmatice la caine si pisica aparute in urma caderilor de la inaltimi, consecutiv unor traumatisme puternice sau accidente de strada. Patrunderea viscerelor spre cavitatea toracica este agravata prin cresterea presiunii intraabdominale in gestatie avansata, tenesme, efort etc. Diagnosticul trebuie confirmat prin examen radiologic.

Loc de electie: spatiul 7, 8 sau 9 intercostal sau laparotomie retrocostala.

Anestezie: narcoza inhalatorie.

Contentie: decubit dorsal pe masa de operatie.

Instrumentar: pentru diereza, hemostaza si sutura, departatoare, aspirator de lichide.

Tehnica operatorie

A. Prin acces abdominal

1. Laparotomie retrocostala pe partea stanga si uneori pe dreapta, incepand din apropierea apendicelui xifoidian, largind apoi in directia dorita pentru acces lejer la bresa diafragmatica.

2. Explorarea bresei diafragmatice pentru evaluarea formei, marimii si raporturile acesteia cu organele herniate.

3. Readucerea si pozitionarea viscerelor prin tractiuni moderate si taxis, exteriorizarea uterului gestant, daca este cazul.

4. Inchiderea bresei diafragmatice prin sutura in puncte separate, dupa aspirarea lichidelor transvazate. Ultimul punct de sutura se strange in momentul unei inspiratii pentru eliminarea cat mai completa a aerului extrapulmonar din cavitatea toracica.

5. Inchiderea peretelui abdominal prin sutura bietajata sau trietajata. Aceasta va fi precedata de extirparea uterului gestant, pozitionarea viscerelor abdominale etc.

Tratamentul postoperator: reechilibrare hidroelectrolitica, volemica si nutritiva, prevenirea complicatiilor septice, stimulente generale.

B. Acces transcostal

Locul de electie: spatiul intercostal 7, 8 sau 9.

Tehnica operatorie

1. Toracotomia intercostala pe partea afectata prin dislocarea pulmonului de catre organele herniate.

2. Marirea spatiului de acces prin aplicarea departatoarelor.

3. Readucerea organului herniat (stomac, duoden, splina) in cavitatea abdominala.

4. Aspirarea lichidelor si indepartarea cheagurilor de sange sau fibrina.

5. Sutura bresei diafragmatice in puncte separate. Aceasta se realizeaza cu mare dificultate din cauza spatiului redus. Pentru acces la hiatusul esofagian, uneori este necesara contradeschidere abdominala pe partea respectiva si etanseizare corespunzatoare. Omentopexia poate sa dea o mai mare siguranta suturii diafragmului.

6. Sutura bietajata a peretelui toracal asigurand etanseitatea si reducerea pneumotoraxului.