PASTRAVUL CURCUBEU (SALMO GAIRDNERI Richardson)-Considerat somon

PASTRAVUL CURCUBEU (SALMO GAIRDNERI Richardson)-Considerat somon

Pastravul curcubeu (fig. 18) este denumit si pastrav american.

Raspandire. Originar din America de nord (California), a fost introdus in Europa in jurul anului 1880, in Germania mai intai si apoi si in alte tari europene, printre care si tara noastra,unde a fost introdus inaintea primului razboi mondial.

In America de Nord traieste in apele muntilor coastei pacifice incepand din Alaska si pana in California.

Fig.18 - Pastrav curcubeu

Exista doua varietati de pastrav curcubeu: pastravul curcubeu propiu-zis (rainbow trout) stabilit in apele de munte si pastravul curcubeu denumit "cu cap de otel" (steelhead trout), care migreaza in ocean in stadiul de adult.

In Europa au fost aduse sub forma de icre amandoua varietatile, atat Samlo shasta Jordon ce traia in regiunea superioara a paraielor din Muntii Stancosi (Oregon si California), cat si forma migratoare din regiunea dinspre varsare a paraielor respective (Salmo irideus Gibbons).

Astazi, datorita incrucisarilor facute de-a lungul anilor intre cele doua varietati, pastravul curcubeu existent la noi are caracterele formei migratoare, motiv pentru care popularile facute in trecut in apele curgatoare din Moldova, Maramures, Banat si Transilvania nu au dat rezultate pozitive. Ajuns la talia de 20 cm coboara din paraiele de munte in zona colineara a raurilor. Este cazul paraielor Posaga (1965) de unde a coborat in Aries, Giurgiu (1968), Idicel (1968) si Troaus (1966) , de unde a coborat in Mures. Se cunoaste un caz cand, dupa viitura din iulie 1975, pastravul curcubeu a fost pescuit in Dunare, la Galati, ajunsi aici, probabil, pe undele Siretului ca si un exemplar pe Sabar in 1980.

Azi se mai gaseste in apele curgatoare doar in cateva paraie care au in apropierea lor pastravarii de consum din bazinele carora a evadat.

A fost introdus ca specie de baza in Lacurile Bicaz si Vidraru, insa a fost extras prin braconaj aproape pana la exterminare. In Lacul Lotru forma pana de curand specia majoritara, iar Lacurile alpine Urlea, Cindrel, Spurcat si Podragel il mai gazduiesc inca alaturi de pastravul indigen. A fost introdus si in lezeru' Ighiel si in Lacul Vulturilor-Siriu.

Descriere. Este colorat mai putin frumos decat semenii sai din aceeasi familie, pastravul curcubeu fiind verde-cenusiu,uneori albastrui pe spate, argintiu stralucitor pe flancuri si albicios pe burta. In lungul liniei laterale, mult mai pronuntata decat la ceilalti pesti din familia salmonidelor, are o dunga cu irizatii in culorile curcubeului, de unde isi trage si numele. Aceasta dunga este mult mai pronuntata la exemplarele care traiesc in apele libere decat la cele din bazinele pastravariilor. La aceastea-indeosebi la masculi-dunga este mai pronuntata in perioada depunerii icrelor.

Forma corpurilor este asemanatoare cu cea a pastravului indigen, solzii sunt insa mai mari si usori cazatori, in numar de 120-150 in lungul liniei laterale.

Flancurile si spatele, ca si inotatoarea codala, sunt presarate cu numeroase puncte mici negre. Punctele rosii lipsesc. La unele exemplare,punctele negre mici, de forma neregulata sunt raspandite pe tot corpul.

Flancurile si inotatoarea codala, sunt presarate cu numeroase puncte mici negre. Punctele rosii lipsesc. La unele exemplare punctele negre mici, de forma neregulata sunt raspandite pe tot corpul(fig.19)      Fig .19 Pastrav curcubeu de un an

Intotdeana codala este scobita la varsta inaintata. Capul este mai mic, proportional cu corpul, decat la pastravul indigen. Puietul de o vara are dungi transversale ovale pe flancuri, dungi ce dispar in a doua vara.

Felul de viata,hrana. Este putin mai exigent la conditiile fizico-chimice ale apei decat ceilalti pastravi. Suporta bine tulbureala apei, se multumeste cu un continut mai scazut in oxigen dizolvat (6-7cm³/l) , cu un curent mai lin, prefera apele neutre cu valoarea pH-ului in jur de 7.

In ce priveste temperatura apei, in bazine suporta temperaturi pana la 28C timp de cateva ore daca debitul apei este de cel putin 1 l/minut la 1 kg peste.

Optimul de hranire il are cand temperatura apei atinge valori cuprinse intre 15-19C; consuma insa hrana ce i se administreaza si cand apa are temperaturi apropiate de 1C, fapt care-l face sa inregistreze si unele cresteri si in timpul iernii. La temperaturi ce trec peste 23C hranirea inceteaza.

In apele libere, hrana este constanta, fiin alcatuita din tot felul de insecte si larve existente in apa si care zboara la suprafata acesteia. Este mai vorace decat ceilalti pastravi , fiind tot timpul flamand si in cautarea hranei. Inghite tot ce cade in apa.

Este mai putin pretentios in ceea ce priveste adapostul, preferand in schimb apa mai adanca.

Cresterea. In apele naturale, la varsta de 2 ani cand este bun de undita, atinge lungimea de 20-25 cm si o greutate de 100-250g. In bazinele inchise cresterea este in functie de temperatura apei, debit si in special de hranire. Creste mai incet decat fantanelul.

Hrana de calitate si abundenta ei in apele inferioare face ca pastravul curcubeu din liber sa inregistreze cresteri putin obisnuite.

Reproducerea. Maturitatea sexuala o atinge la 2 ani(masculul) si la 3 ani (femela); femela are uneori icre si la varsta de 2 ani atunci cand are conditii optime de dezvoltare . Depunerea icrelor are loc primavara, incepand cu luna martie si sfarsind in luna aprilie cu exceptia celor din pastravariile alimentate de la izvor, unde depunerea icrelor are loc in februarie si chiar in ianuarie. In apele curgatoare pastravul curcubeu nu se reproduce .

La 1 kg greutate corp se obtine 4000 de icre galbene sau portocalii de 4-6 mm in diametru, in functie de varsta si greutatea femelelor.

Incubatia dureaza intre 30-60 zile, icrele eclozand dupa acumularea a 330-390 grade-zile.

Diverse. In apele in care exista, pescuitul pastravului curcubeu este liber intre 1 iunie si 31 decembrie. Dimensiunea minima admisa la pescuit este de 20 cm. La undita cade,atat la musca artificiala si lingurita cat si la momeli naturale,mult mai usor decat celelalte salmonide.

Pastravul curcubeu are carnea mai putin gustoasa decat pastravul indigen, dar mai gustoasa decat a fantanelului.

Pastravul curcubeu nu face obiectivul cresteri pentru repopulare intrucat, nu se imulteste liber datorita pierderii functiunii de reproducere naturala, urmare a adaptarii lui indelungate la viata in captivitate, unde icrele sunt recoltate de om.

Face obiectul cresterii in scopul valorificarii lui ca pastrav de consum, datorita urmatoarelor particularitati;

se adapteaza la cresterea in bazine inchise si la hranire artificiala;

este mai putin sensibil la temperatura in crestere a apei suportand temperaturi ridicate atunci cand apa se incalzeste in zilele foarte calduroase;

reproducatorii se cresc mult mai usor decat cei de la pastrav indigen si se pot sorta chiar din pastravul destinat consumului;

creste mai repede decat pastravul indigen, cu conditia asigurari hranei de buna calitate si la timp;

este mai rezistent la boli decat pastravul indigen.

La noi, pastravul curcubeu este crescut intr-un numar mare de pastravarii.

Pastravul curcubeu provine din pastravul adus la inceputul secolului trecut din partea de vest a continentului american,din zona pacificului.

De-a lungul anilor au fost aduse exemplare sub forma de icre embrionate, din diverse colturi ale continentului.

In 1957 au fost aduse din Japonia 200.000 icre sub forma de "icre repede crescatoare"

In urma cu mai multe decenii, printr-o selectie efectuata multi ani la rand dintr-o specie pescuita intr-un lac din Columbia Britanica,a fost creata o varietate de pastrav repede crescatoare, botezata dupa numele de origine Kamloop.

La noi au fost importate icre de Kamloop, in mai multe randuri incepand cu anul 1983 (fig. 20).

Fig. 20 - Pastrav Kamloop

Lipsa unor conditii normale de dezvoltare ca hrana de buna calitate si o temperatura a apei relativ constanta(in jur de 15C) a facut ca pastravul respectiv sa nu dea rezultatele asteptate,respectiv cresterea la 12 luni in greutate de 200-399 g.

Pentru introducerea in apele naturale a pastravului curcubeului Shasta, stabilit la origine in apele de munte, au fost importate in anii 1985 icre din aceasta specie.

In scopul popularii numeroaselor lacuri de acumulare din zona montana a fost importata o alta varietate de curcubeu, asa-numitul pastrav "Jumper" un pastrav competitiv la pescuitul sportiv.

In anii 1994 si 1996 a fost importat din Danemarca un pastrav curcubeu selectionat pentru cresterea artificiala cu o aptitudine de temperatura mai mare decat optimul pastravului curcubeu actualmente bastinas.

Este un pastrav cu o rapiditate mai mare in crestere si o aptitudine mai mare in ce priveste temperatura.

Daca temperatura optima a pastravului nostru curcubeu variaza intre 15 - 19C, cea a pastravului danez are o marja mai mare, ea variind intre 9-19C dezvoltandu-se foarte bine la aceasta gama mai larga de temperatura.

A fost raspandita intai la Pastravariile Giulau, Arpas, Fiad, Pucioasa, Campul Cetatii, Dobra, Vascau, Lacul Rosu si Sapanta. Evolutia buna din anii acestui pastrav face ca el sa inlocuiasca treptat, in pastravariile cu apa rece, fantanelul care are o carne calitativa, mai slaba ca cea de curcubeu.