CRSTEREA PUIETULUI PENTRU PASTRAVAVUL DE CONSUM

CRSTEREA PUIETULUI PENTRU PASTRAVAVUL DE CONSUM

Specia      care face obiectul cresterii pentru consumul in pastravariile din tara noastra o constituie pastravul curcubeu si fantanel. Desi se intalnesc pastravarii in care pastravul fantanel se dezvolta in acelasi ritm cu cel curcubeu sau chiar mai rapid, necesarul mare de puieti pentru aceasta specie e sa fie crescuta in exclusivitate pentru repopulari.(fig.43)

Fig.43-puiet de pastrav

Cresterea puietului de pastrav curcubeu si fantanel este de altfel mult mai usoara, acesta fiind mai putin salbatic si mai usor adaptabil la viata din captivitate decat puietul de pastrav indigen si indeosebi a celui de lipan si lostrita.

TRECEREA SI CRESTEREA PUIETULUI IN TROCI

De indata ce puietii din incubatoare incep sa se ridice la suprafata incubatorului (peste 25% din total), moment ce corespunde cu resorbirea pungii viteline in proportie de doua treimi, puietul se trece din incubatoare in troci..

a.      Densitatea in troci este de cca 10 000 puieti la m² de troaca in prima luna si de

5 000 puieti pe m² in luna a doua, respectiv de 1 si 0,5 bucati/cm².(fig. 44)

b.      Debitul se mareste pana la 30 l/minut/m² de troaca in prima luna si de la 60l/minut/m² in a doua luna de tinere in troci pentru o densitate de 10 000 buc/m².

Trocile care sunt tinute direct in bataia soarelui vor fi acoperite pe doua treimi din suprafata cu capace din lemn, tinand cont de faptul mentionat anterior, ca razele infrarosii si ultraviolete pot provoca mortalitati in randul puietilor.

Fig.44-puieti de pastrav

Odata cu trecerea puietului in troci, acestuia i se administreaza hrana artificiala. Momentul corespunzator cu ridicarea lui la suprafata il constituie momentul critic din viata puietului. Neobsevarea lui la timp si intarzierea administrari hranei duc la delibitarea organismului si invatarea la hrana va fi foarte dificila.

In troci se va dezvolta calibanismul.

Trocile vor fi alimentate cu apa limpede pentru ca puietul sa-si poata lua cu usurinta hrana.

c.      Hranirea puietilor. Hrana umeda va fi constituita din galbenus de ou, branza de vaci si lapte smantanit, si dupa cateva zile din creier, sange, splina si ficat de vita. Este formata administrarea de hrana naturala formata din chironomide, rame, melci, precum si planctonul produs in gropi constituite in acest scop.

Alimentele sunt terciuite, se elimina tesuturile fibroase, se trec prin sita deasa, se amesteca apoi cu apa si se imprastie in toata troaca sub forma unui "nor" fin, astfel incat puietul sa inoate in acesta.

Ratia zilnica in primele 10 zile este de 10 g pentru 1 000 puieti si apoi de circa 75g creier, sange, splina, ficat pentru 1 000 puieti, pana la varsta de o luna si jumatate. Spre sfarsitul tineretii in troci, cantitatea de hrana echivaleaza cu 150 g in amestec cu 2% drojdie de bere si de 2% morcov pasat pentru 1 000 puieti pe zi. Este indicata si adaugarea de 1% sare.

Hrana neconsumata si reziduurile, puietii morti si malul se scot de pe fundul trocii in fiecare zi , folosind pipeta sau un furtun de cauciuc. Sita de la gura de evacuare se curata cu peria.

Hrana se administreaza la ore fixe, in cate zece mese zilnice, lucru ce necesita prezenta permanenta a unui om, de dimineata pana seara, pentru hranirea puietului.

CRESTERA PUIETULUI IN BAZINE

Puietul se tine in troci, in functie de rapiditatea cresterii lui, pana cand implineste cel mult doua luni. Cu cat ingrijirea puietului se face mai atent , cu atat trecerea lui in bazine se face mai repede.(fig.45)

Fig.45-Puiet pastrav

Se recomanda cresterea in bazine mici, cu o suprafata de 4-10 m^{2, ,}cat mai inguste si cu adancimi cuprinse intre 0,30-0,75 m.

a.      Densitatea si debitul. La trecerea din troci in bazine se introduc intre 200-1 000 puieti la m² luciu de apa. Densitatea se va stabili in functie de debit si calitatea apei, socotindu-se 30-60 litri/minut pentru 10000 puietii pana la varsta de 3 luni. Dupa ultima sortare in bazine, puietii se rareasc, lasandu-se un numar maxim de 200 buc./m² pana in primavara urmatoare asigurandu-se un debit de 60-120 l/minut pentru 10000 puieti.

b.      Hranirea. Cu cat densitatea in bazine este mai mare cu atat hrana va fi consumata mai bine de catre puieti. In bazine se vor introduce, in diverse locuri, mese de hranire si adapost, care vor reprezenta 5-1% din suprafata luciului de apa. Puietul va fi obisnuit la hrana la ore fixe, de 5-6 ori pe zi. Circulatia persoanelor pe digurile bazinelor in orele dintre mese va fi interzisa spre a evita crearea de refexe conditionate in afara orelor de masa.

Hrana va fi formata in principal din organe interne de bovine si indeosebi splina. Dupa trecerea primei luni sau chiar in aceasta perioada se va trece treptat la administrarea hranei mixte, formate obisnuit din 40% organe interne (splina, inima, ficat), 38% carne de vita sau carne de cal proaspata, 20% faina de grau sau alta faina vegetala, 2% drojdie de bere. Spre sfarsitul verii, puietului i se va putea administra deseuri de abator obisnuite,in amestec cu fainuri vegetale si drojdie de bere. Aceasta se toaca marunt prin masina cu site ce au gauri de 2 mm, se amesteca bine toate componentele si se imprastie pe suprafata apei in mai multe puncte. Pe masura ce pestele creste, hrana se toaca mai mare. Hrana se va servi in mai multe puncte ale bazinelor si la aceleasi ore si anume:

-de la 2 la 6 luni: de la 5-6 ori pe zi, la orele 8, 10, 12, 14, 16, 18 si ori de cate ori este nevoie, in functie de temperatura apei.

-dupa 6 luni : de 3 ori pe zi, la orele:8, 12, 18 si ori de cate ori este nevoie.

Nehranirea timp de 2-3 zile in sezonul cald duce la pierderea cresterii in greutate inregistrata de-a lungul a 10-20 zile de hranire corecta.

c.      Sortarea este o operatie obligatorie pentru a asigura o crestere uniforma si a se elimina canibalismul.

Sortarea incepe in mod obisnuit cu trecerea puietului in bazine si continua periodic pana la valorificare. Ea se executa lunar sau din doua in doua luni la puietii din prima vara si lunar la restul efectivului exceptand reproducatorii.

Dimenstiunile obisnuite ale laditelor de sortat puietii sunt de 0,40 x 0,20 x 0,15 m. Daca sortarea se face regulat, o data pe luna, si obligatoriu la trecerea in bazine se va utiliza o singura ladita, sortarea facandu-se in doua categorii. Puietii mai mari raman in ladita iar cei mai mici in apa trocii in care ladita a fost introdusa.

Sortarea se face cu multa atentie pentru a evita eventualele raniri ale puietilor cat si socul provocat de o diferenta prea mare intre temperatura apei din care s-a scos puietul si cea a apei in care se face sortarea.