PASTRAVUL FANTANEL (SALVELINUS FONTINALIS MITCHILL)

PASTRAVUL FANTANEL (SALVELINUS FONTINALIS MITCHILL)

Pastravul fantanel (fig. 15) este denumit si pastrav de izvor, pastrav de sipot, fantanita si fantanel.

fig15. Pastravul fantanel

Raspandire. Originar din regiunea izvoarelor fluviilor de pe coasta atlantica a Americi de Nord (intre pensiunea Labrador si Muntii Alegani), a fost introdus in Europa in jurul anului 1889, iar la noi prin anul 1906, in cateva ape de munte din Moldova, ca: Valea Barnarului, Valea Putnei si Valea Tarcaului. Tot prin aceeasi vreme a fost introdus si in cateva ape din Transilvania: in Valea Gudei, afluent al Muresului langa Toplita, paraul Negruta, afluent al Somesului Rece, si Valea Putnei-Suceava pe cale de disparitie.

Descriere. Ruda apropiata cu pastravul ididigen, fantanelul il intrece pe acesta in armonia culorilor care-i dau o fumusete de neasemuit si-i confera titlul de cel mai frumos peste de la noi. Corpul, mai putin suplu decat al pastravului indigen, este acoperit cu numerosi solzi mici. In lungul liniei laterale sunt dispusi intre 109 si 130 solzi.     

Are spatele brazdat de dungi serpuinde portocalii pe un fond verde masliniu. Flancurile, de culoare variind intre argintiu, portocaliu si rosu, sunt presarate cu numeroase stelute cu colturi rotunjite, de culoare portocalie sau rosu-carmin, unele din ele inconjurate cu inele albastrui.

Inotatoarele ventrale, cea anala si cea codala sunt rosietice si au la margine cate o dunga de culoare alb-laptos brazdata terminal cu o dunga neagra. Inotatoarea codala are aceasta dunga numai la baza de jos a ei. Dorsala si nodalca au culoarea spatelui si sunt brazdate si ele de dungi serpuinde.

Aceleasi caractere le prezinta si partea superioara a inotatorii codale, care e scobita in tinerete ca si la pastravul indigen. Femela are culori mai sterse decat masculul.

Pana spre mijlocul celui de-al doilea an de existenta, ca si pastravul indigen, are pe flancuri niste umbre rotunde-ovale. In timpul boistei, abdomenul devine rosu-porocaliu cu pete negre care, impreuna cu maxilarul de jos, usor curbat, il face usor de deosebit de femela.

Exemplarele crescute in pastravarii pierd din coloratia frumos armonizata, culorile devenind sterse, uniforme (fig. 16).

Are gura mai mare decat pastravul indigen si prevazuta cu dinti maro, incovoiati, care-i dau caracteristica de mare rapitor.

Fig.16 Pastrav fantanel din pastravarii

Felul de viata,hrana. In tara de bastina traieste in apele limpezi puternic oxigenate, cu temperaturi scazute si care nu depasesc vara 15C. Optimul de hranire il are cand temperatura apei are valoarea cuprinsa intre 12-14C. Sub 4C hranirea inceteaza. Cresterea temperaturi apei peste valoarea de 17C il face sa migreze inspre izvoare, in cautarea temperaturilor mai scazute.

Spre deosebire de pastravul indigen, fantanelul este un peste vioi, vesnic in miscare, adapostul jucand un rol secundar in viata lui.

Hrana, constituta din melci, rame, latausi si felurite insecte si-o ia fie de la suprafata apei, fie de pe fundul ei. Consuma si semeni mai mici de-ai sai.

Cresterea. Este mult mai rapida decat a pastravului indigen, devenind apt de undita la varsta de doi ani, cand atinge o lungime de 20-25cm si o greutate de 150-200 grame.

Crescut in pastravarii si hranit din abundenta inregistreaza greutati mai mari, atingand la inceputul celei de a 3- a veri 250 g, iar la sfarsitul celei de a 4-a veri 550 g si 35cm lungime. Greutatea maxima inregistrata in pastravarii este de 1 kg.

Reproducerea. Are loc toamna, incepand cu luna octombrie si sfarsind cu jumatatea lunii noiembrie, cand femelele depun intre 2500 si 5000 icre de kg/greutate corp, cu un diametru de 4 -5 mm. Devine matur sexual la varsta de 2-3 ani. Boistea are loc in vecinatatea locului in care traieste, in acelasi mod ca si pastravul indigen.

Puietii ies din icre prin luna martie cand acumuleaza       350-400 grade-zile.

Avand aceeasi epoca de boiste ca si pastravul indigen si traind, la noi, in amestec, se incruciseaza cu acesta dand asa-numitii pastravi tigru caracterizati prin dungile cafenii de pe flancuri, unite intre ele sub forma de figuri neregulate in centrul carora se afla cate un punct de aceeasi culoare. Lipsesc si dungiile colorate ale aripilor ventrale (fig 17). Hibrizii produsi sunt sterili. Incrucisarea facuta cu cativa ani in urma, in Pastravaria Gudea, a dat nastere la cateva exemplare de acest gen.

Fantanelul din apele naturale este apt pentru reproducerea mai devreme decat patravul indigen, pastravul fantanel si respectiv tigru,la varsta de 2 ani.

Fig. 17 - Pastrav fantanel

Diverse. Pastravul fantanel din apele naturale are carne somonata cu un placut gust de ciuperci.

A fost introdus in anii 1966-1967 sub forma de puieti adusi de la Pastravaria Valea Putnei in Taul Steviei denumit si Taul de sub Retezat unde s-a dezvoltat exceptional.

Aflat in arealul sau vechi pe cale de disparitie, fie datorita exploatarilor foretiere si apei tulburi, fie captarilor hidroenergetice, pastravul fantanel (Salvelinus fontinalis) are asigurata la noi continuitatea speciei datorita existentei lui in Taul Steviei unde, fiind in afara traseelor turistice si datorita accesului dificil, este scutit de plaga braconajului.

Fiind un peste de apa rece si limpede este indicat a fi introdus in zona izvoarelor paraielor,unde de obicei pastravul indigen isi limiteaza accensiunea,si indicat in mod deosebit in zona superioara      a paraielor Fagarasene si in lacurile alpine.

Intre anii 1978 si 1984 au fost importate icre de pastrav fantanel din fosta Cehoslovacie. Icrele au constituit un hibrid selectionat si adaptat la cresterea artificiala (Salvelinus americanus).

A fost introdus in majoritatea pastravariilor cu apa rece inlocuind treptat pastravul curcubeu care prefera ape cu temperaturi mai ridicate.

Astazi mai bine de 2/3 din productia de pastrav de consum a pastravariilor noastre este data de pastravul fantanel de provenienta initiala din Cehoslovacia.

A fost introdus in mediul natural in lacurile din muntii Retezat in anul 1979 unde s-a dezvoltat in conditii de mare rapiditate.

A fost insa extras prin pescuit pana la ultimul exemplar.

S-a mai pastrat datorita accesului      foarte dificil doar in Lacul Mija din Parang.