Apleaca-ti fruntea de stapan spre brazda noastra milenara, reanviat taran roman si facatorule de tara Intr-un pridvor cu busuioc ascute briciul pus la grinda, peste-un lighean muiat la foc tu barbiereste-te-n oglinda
Refren: Ai colindat ce-ai colindat prin lumea vesnic friguroasa, acum bine-ai venit in sat mai cald e totusi pe acasa.
Te-asteapta brazda s-o-nfloresti si grajdul sa-l indesi cu vite si vechi colinde romanesti te mustra, parca parasite
Taran roman, Maria Ta, sa nu lasi campul tau sa moara, ti-au dat stramosii ce lucra, cu mainile-au facut o tara
Da iute briciul pe curea si barbiereste-te de-a randul, ca vezi ca azi e ziua ta, care dureaza cat pamantul
La cimitir, pe la cei dusi, coboara-n zori si te inchina, sa ungi tatanile la usi, deschide geamul spre lumina,
Repara gardul putrezit, da coama calului prin mana, si ca sa simti ca ai venit sleieste apa din fantana
Si nu uita, din cand in cand, sa mai si mori cum se cuvine, in toti urmasii renascand, cum toti stramosii sunt in tine
Taran roman, Maria Ta, indreapta cai ce se strambara, prin tine tara va dura, ca tu ai palma cat o tara