Clasa Oligochaeta

Clasa Oligochaeta

Grupul include anelide dulcicole, marine si terestre, lipsite de parapode si de cheti iar organele de simt sunt slab dezvoltate. Regiunea cefalica este lipsita de apendice de orice fel, iar prostomiul si peristomiul sunt reduse, datorita modului de hranire.

Morfologie externa. Corpul este cilindric, cu ambele extremitati asemanatoare, ingust-alungite. Talia corpului variaza, de la cativa milimetri la peste 3 metri, cat atinge Megascolides australis, gigantul grupului; cea mai mare parte a speciilor terestre, dintre care face parte si Lumbricus terrestris - rama obisnuita, pe care o prezentam ca reprezentant-tip - au intre 5 si 20 cm lungime. Numarul segmentelor corpului nu este fix, putand ajunge la circa 180. In regiunea anterioara, intre segmentele 32 si 37, se afla o ingrosare denumita clitellum (lat. clitellum - samar). Aceasta ingrosare imparte corpul in doua zone - preclitelara si postclitelara. Zona preclitelara are intotdeauna un numar fix de segmente - 31 in cazul lui L. terrestris - in timp ce numarul de segmente din zona postlitelara variaza cu varsta.

Prostomiul si peristomiul sunt mici si lipsite de orice diferentieri morfologice. Ventral, pe peristomiu se afla orificiul bucal. Pe fiecare segment se afla patru perechi de cheti - doua latero-dorsale si doua latero-ventrale. Chetii sunt mici, fixati intr-o formatiune tegumentare numita sac chetiger, iar varfurile sunt recurbate inapoi. Unele specii acvatice au chetii lungi, iar alte specii ii au mai numerosi pe fata ventrala. La rama, chetii au rolul de a sprijini corpul in timpul deplasarii prin galerii. Pe segmentele corpului se deschid cate doua orificii excretoare, in pozitie latero-ventrala. Acesti pori excretori lipsesc de pe primele patru segmente si de pe ultimul. In zona segmentelor 9-15 se disting unele formatiuni legate de aparatul genital. Ventral, pe segmentul 9 si pe segmentul 10 se deschid orificiile receptacuelor seminale. Pe segmentul 14, ventral, intre cheti se deschid cele doua orificii genitale femele (la oligochete orificiile genitale sunt perechi). Pe segmentul 15, la limita cu segmentul 16 se deschid cele doua orificii genitale mascule. Situate mult lateral, aceste orificii sunt vizibile datorita unei arii glandulare situata de jur-imprejurul orificiului propriu-zis. De la orificiile genitale mascule, pana la segmentul 37, unde se termina clitellumul, se intind doua santuri seminale. In perioada de reproducere, ventral, pe partea inferioara a clutellumului se disting doua creste pubertare. Dorsal, pe fiecare segment al corpului exista cate un por prin care lichidul celomic poate fi deversat la exterior cand situatia o impune (corpul vine in contact cu diverse substante chimice, cu germeni patogeni sau este amenintat cu deshidratarea), rolul lichidului celomic fiind unul de protectie.

Pigidiul poarta orificiul anal, inaintea lui existand ca si la alte anelide o zona de proliferare.

Organizatie interna

- Tegumentul este acoperit cu o cuticula care se reinnoieste la fiecare naparlire, sub care se afla un epiteliu bogat in celule glandulare si corpusculi senzoriali. In dreptul chetilor, cuticula prezinta discontinuitati, ca si la nivelul glandelor epiteliale. Musculatura este asemanatoare cu cea de la polichete; astfel, sub tegument se gaseste un strat subtire de musculatura circulara, sub care se gaseste musculatura longitudinala organizata in benzi. La Lumbricus terrestris se gasesc cinci benzi longitudinale, doua latero-dorsale, doua laterale si una ventrala. Musculatura longitudinala are un aspect deosebit, fibrele musculare orientandu-se oblic fata de o serie de membrane conjunctive dispuse perpendicular pe peretele corpului. Datorita acestui aspect, in sectiune fasciculele de musculatura au aspect caracteristic, penat.

- Cavitatea celomica a fiecarui segment este izolata de cea a segmentelor vecine prin disepimente.

Mezenterul dorsal este slab dezvoltat, sustinand vasul sanguin dorsal. De multe ori, aceasta formatiune lipseste. In lichidul celomic se afla numeroase leucocite, iar in jurul intestinului se dispun celule cloragogene cu rol excretor.

- Sistemul digestiv este complet; orificiul bucal se continua cu un faringe foarte musculos, apoi cu un esofag mai lung si mai ingust. La nivelul esofagului se deschid trei perechi de diverticule laterale - glandele calcifere. Se pare ca rolul acestor glande este de a fixa bioxidul de carbon din aerul din galerii, in acest mod evitandu-se intoxicarea corpului. Esofagul se continua cu un stomac de acumulare apoi cu un stomac musculos. In stomacul de acumulare alimentele sunt impregnate cu sucuri digestive, iar stomacul musculos are rol in prelucrarea lor mecanica. Dupa stomac urmeaza un intestin lung, cu lumenul mai ingust decat stomacul, prevazut dorsal cu un pliu adanc, denumit tiflosolis. Aceasta formatiune are rolul de a mari suprafata de absorbtie a intestinului, el lipsind de la acele specii oligochete care nu se hranesc cu hrana saraca in nutrimente. Peretele intestinal este alcatuit din celule prevazute cu platou striat si celule glandulare. La exterior, intestinul este invelit intr-o patura de musculatura circulara si una de musculatura longitudinala. Acest strat musculos asigura eliminarea particulelor de hrana digerata la exterior, ca si deplasarea lor de-a lungul intestinului.

- Aparatul respirator propriu-zis lipseste la L. terrestris, respiratia realizandu-se la nivelul tegumentului. Exista insa specii de oligochete acvatice care prezinta branhii.

- Sistemul circulator este alcatuit dintr-un vas sanguin dorsal si unul ventral, unite in partea anterioara prin cinci vase circulare (situate in dreptul segmentelor 7 - 11), cu peretii foarte musculosi, a caror contractie ritmica asigura circulatia sangelui. In jurul lantului ganglionar ventral se afla doua vase sanguine neurale laterale si un vas sanguin neural ventral care asigura irigarea lantului ganglionar.

- Sistemul excretor este de tip metanefridian, pavilionul ciliat deschizandu-se intr-un segment iar orificiul excretor in segmentul imediat urmator. Intre nefrostom si por se gaseste un canal lung si contorsionat. Rol in excretie au si celulele cloragogene situate in jurul intestinului.

- Sistemul nervos este de tip scalariform, dar spre deosebire de cel de la polichete, este mai slab dezvoltat, aspect aflat in stransa legatura cu modul de viata al oligochetelor. Ganglionii cerebroizi se afla la nivelul segmentului 3. In restul segmentelor se afla cate un ganglion cerebroid rezultat prin contopirea in plan median a celor doi ganglioni initiali. Ganglionii lantului ventral sunt uniti printr-un cordon nervos.

- Sistemul reproducator. Oligochetele sunt animale hermafrodite, proterandrice, cu fecundare incrucisata. Sistemul genital femel este reprezentat de o pereche de ovare situate in segmentul 13, formate din foita dorsala a somatopleurei; un pavilion ciliat situat sub ovar asigura evacuarea ovulelor la exterior prin intermediul orificiului genital situat ventral. Sistemul genital mascul este alcatuit din doua perechi de testicule, dispuse in segmentele 11-12. Produsele sexuale sunt capatte de cate un pavilion ciliat, canalele celor doua pavilioane ciliate de aceeasi parte a corpului confluand intr-un canal deferent, care se deschide la exterior. Organele de acuplare lipsesc.

In perioada de reproducere, are loc acuplarea, care parcurge mai multe faze. In prima faza, doi indivizi se alipesc pe fetele ventrale, in pozitie cap la coada. In aceasta pozitie, cei doiparteneri de acuplare isi secreta un manson comun care ii inveleste strans, lasand libera doar zona receptaculelor seminale. Prin orificiile genitale masculine, spermatozoizii ajung la exterior si se scurg in lungul santurilor seminale pana in zona segmentului 37 care vine in contact cu zona libera a individului pereche, unde se afla receptaculele seminale ale acestuia. In acest mod se realizeaza un schimb de material genital intre cei doi indivizi, care ulterior se despart, iar spermatozoizii sunt pastrati in receptaculele seminale pana cand gonadele femele devin mature. Cand individul se transforma in femela, rama secreta un nou manson, in care este eliminat un lichid albuminos. Animalul incepe sa se retraga din manson, si in momentul in care segmentul 14, care poarta orificiile genitale femele ajunge in dreptul mansonului, ovulele sunt eliberate in interior. Mai departe, animalul continua sa se retraga pana mansonul ajunge in dreptul receptacuelor seminale; in acest moment, in manson sunt eliminati spermatozoizii, avand loc si fecundarea ovulelor. Ulterior animalul se retrage cu totul, inchizand capetele mansonului, in interiorul caruia are loc dezvoltarea embrionara. Aceasta se face direct, fara larve intermediare; indivizii juvenili practica un canibalism larvar - adelfofagie - din manson iesind un singur exemplar, care i-a consumat pe toti ceilalti.