Clasificarea lumii vii

Clasificarea lumii vii

Organismele vii care traiesc in prezent pe Terra nu pot fi studiate individual decat cu mare greutate. Practic, numarul lor enorm si marea lor diversitate face imposibila pentru un singur om acumularea de date referitoare la totalitatea vietuitoarelor.

Existenta insa a unor trasaturi comune, permite gruparea organismelor de acelasi tip intr-o singura categorie, si astfel, familiarizandu-ne cu aceste trasaturi vom putea recunoaste pozitia unei vietuitoare oarecare in lumea vie.

Pentru analiza vietuitoarelor, specialistii fac apel la doua ramuri ale biologiei: sistematica si taxonomia.

Sistematica este ramura biologiei care are ca obiect descrierea si denumirea vietuitoarelor - diversitatea lumii vii - stabilind relatiile filogenetice dintre acestea.

Taxonomia (sau taxinomia) reprezinta teoria si practica clasificarii vietuitoarelor. Termenul a fost introdus de botanistul elvetian De Candolle si deriva de la cuvintele grecesti taxis - aranjament si nomos - lege).

Cu alte cuvinte, daca sistematica descrie si denumeste vietuitoarele, taxonomia le aranjeaza in sisteme de clasificatii.

Trebuie adaugat insa si faptul ca un mare numar de biologi nu fac o distinctie prea clara intre sistematica si taxonomie, considerandu-le notiuni sinonime.

In biologie se lucreaza cu categorii sistematice sau categorii taxonomice, care includ organismele de acelasi tip. Aceste categorii sunt ierarhizate pe mai multe nivele. Cele mai des utilizate in biologie sunt urmatoarele categorii: specia, genul, familia, ordinul, clasa, increngatura si regnul.

Specia - termen introdus de savantul englez John Ray, este categoria de baza in studiul organismelor vii animale si vegetale (mai putin a virusurilor, bacteriilor sau drojdiilor). Specia grupeaza indivizi care se pot imperechea intre ei pentru a da nastere unor urmasi fertili. Nu este neaparat necesar ca toti indivizii unei specii sa arate la fel - exista la foarte multe specii diferente foarte mari intre sexe.

Genul grupeaza toate speciile de acelasi tip, similare sau strans inrudite. Familia cuprinde mai multe genuri apropiate. Totalitatea familiilor de acelasi tip formeaza ordinul, iar ordinele asemanatoare sunt grupate in clase. In sfarsit, clasele sunt grupate in increngaturi (phylumuri) iar mai multe increngaturi formeaza un regn.

Pe langa aceste categorii taxonomice, sunt frecvent utilizate si altele - unele in mod curent, altele doar pentru anumite grupe de organisme.

Astfel exista o serie de categorii taxonomice infraspecifice, cum sunt formele, aberatiile, rasele - fiziologice, geografice, ecologice, subspeciile sau infraspeciile. In cadrul comunitatilor taxonomice infraspecifice, distinctia intre rase si subspecii este extrem de greu de precizat pentru un mare numar de specii. Din aceata cauza, de multe ori termenii de rasa si subspecie sau infraspecie sunt considerati sinonimi, existand insa si cazuri particulare.

Formele sunt variante morfologice, fiziologice sau de alta natura care apar in mod normal in orice populatie din cauze naturale. Multe specii de lepidoptere au forme cu desenele inchise la culoare extinse - forme melanice - sau dimpotriva - reduse; mamiferele si pasarile din zonele arctice au doua forme sezoniere - cu blana sau penajul alb iarna si inchis vara. Aberatiile apar accidental in cadrul populatiilor naturale ca urmare a actiunii unor factori de mediu. De exemplu, la multe tipuri de insecte pot apare indivizi de talie mica in comparatie cu talia normala a speciei; la fluturi, daca nimfele sunt supuse actiunii unor temperaturi mai scazute decat in mod normal pot apare uneori modificari radicale ale desenului.

Rasa fiziologica este o categorie de organisme din cardul unei specii care difera de restul indivizilor speciei printr-o anumita trasatura fiziologica, si nu prin habitus. De exemplu, in Marea Neagra s-a descris o rasa de midii - Mytilus galloprovincialis - care traiesc pe funduri maloase la adancimi mari si care din cauza conditiilor particulere de mediu se reproduc o singura data pe an comparativ cu midiile din zona de tarm care se reproduc de doua ori.

Rasa geografica (sau subspecia) este o grupare de indivizi din cadrul unei specii izolati reproductiv de alte comunitati prin bariere geografice care impiedica schimburile de indivizi. Daca insa se pun in contact indivizi apartinand la rase geografice diferite, acestia sunt interfertili. De exemplu, in Europa de vest si de nord traieste fluturele Parnassius mnemosyne mnemosyne Linne in timp ce in sud-estul Europei zboara Parnassius mnemosyne wagneri Bryk. In acest caz, cea de-a treia componenta a denumirii indica subspecia.

Atat formele si aberatiile cat si rasele sau subspeciile reflecta in mod nemijlocit diversitatea intraspecifica.

De asemenea, pot fi intalnite categorii taxonomice supraspecifice: tribul (notiune intermediara intre gen si familie), subfamilia, suprafamilia, sectiunea, infraordinul, subordinul, supraordinul, infraclasa (la miriapode), subclasa, supraclasa, subincrengatura.

In afara acestor categorii taxonomice, mai pot fi intalnite si altele, care sunt insa caracteristice doar anumitor grupe. De exemplu, in sistematica acarienilor, specialistii folosesc termenii de cohorta (cohors) - ca o subdiviziune a subordinului - supracohorta, subcohorta si falanga (phalanx). Pe de alta parte, in unele sistematici ale miriapodelor chilopode, termenul de cohorta este folosit cu o valoare superioara supraordinului, altfel spus cohorta la acarieni si la miriapode are valori taxonomice diferite.

Aspectul mentionat anterior constituie insa o grava eroare taxonomica, pentru ca intotdeauna categorii taxonomice cu aceeasi denumire trebuie sa aiba aceeasi pozitie ierarhica.

Pentru exemplificarea modului de folosire a categoriilor taxonomice, prezentam mai jos incadrarea taxonomica a unui fluture comun - Papilio machaon - fluturele mare cu coada de randunica:

Regnul: A n i m a l i a

Subregnul: M e t a z o a

Increngatura A r t h r o p o d a

Subincrengatura: M a n d i b u l a t a

Supraclasa: A n t e n n a t a

Clasa: I n s e c t a

Subclasa: P t e r y g o t a

Sectiunea: O l i g o n e o p t e r a

Supraordinul: M e c o p t e r o i d a

Ordinul: L e p i d o p t e r a

Subordinul: H e t e r o n e u r a

Familia: P a p i l i o n i d a e

Subfamilia: P a p i l i o n iI n a e

Genul: P a p i l i o

Specia - Papilio machaon Linne 1758*

*denumirea speciei are intotdeauna doua componente - genul, scris cu majuscule si specia, scrisa cu litera mica, urmata de numele autorului care a descris pentru prima data specia si de anul descrierii.