Digestia mecanica

Digestia mecanica

1. Functiile de nutritie - definitie:

- prin functiile de nutritie se realizeaza schimburile de substante si energie dintre organism si mediu, precum si transformarile din interiorul organismului;

Functiile organismelor vii sunt:

a) Functiile de nutritie: hranirea (nutritia), respiratia, circulatia si excretia;

b) Functiile de relatie: sensibilitatea si locomotia;

c) Functia de reproducere: reproducerea.

2. Sistemul digestiv - definitie:

- sistemul digestiv cuprinde totalitatea organelor in care se realizeaza digestia alimentelor si absorbtia nutrimentelor;

- sistemul digestiv are ca rol transformarea alimentelor si degradarea lor in glucide, lipide, proteine si alte substante sub o forma asimilabila;

- in tubul digestiv au loc prelucrarea mecanica, fizica si chimica a alimentelor, absorbtia lor si eliminarea resturilor nedigerate;

- glandele anexe contribuie prin secretiile lor la procesele de digestie.

3. Sistemul digestiv - anatomie:

- sistemul digestiv este alcatuit din: - tubul digestiv;

- glande anexe digestive.

a) Tubul digestiv (sau tractul digestiv) - este format din:

- segmente specializate (pentru diferite faze ale digestiei cat si pentru diferite tipuri de hrana):

- cavitatea bucala cu: - limba;

- dintii.

- faringele;

- esofagul;

- stomacul;

- intestinul subtire cu: - duoden;

- jejun;

- ileon;

- intestinul gros cu: - cecum cu apendice;

- colon ascendent;

- colon transvers;

- colon descendent;

- colon sigmoid;

- rect.

- orificiul anal.

b. Glandele anexe digestive ale tubului digestiv sunt:

- glandele salivare (3 perechi) care sunt: - parotidele;

- sublinguale;

- submandibulare;

- ficatul;

- pancreasul exocrin.

Dentitia la adulti:

Dintii sunt infipti in alveolele dentare situate pe maxilarul superior si inferior. Dentitia definitiva (de la adulti) este formata din 32 de dinti, repartizati in functie de urmatoarea formula dentara (pentru o jumatate de maxilar si de mandibula):

- Incisivi - 2/2

- Canini - 1/1

- Premolari - 2/2

- Molari - 3/3

Dentitia la copii:

- copiii au 20 de dinti, dentitia se numeste de lapte;

- calcificarea dentitiei primare incepe din a 7-a luna de sarcina;

- primii dinti erup, de regula, la 6-8 luni de viata (incisivii mediani inferiori);

- apoi - in medie, cate un dinte/luna (cei mandibulari ii preced pe cei maxilari);

. La 1 an - cca. 8 dinti.

. La 12-18 luni - apare primul premolar;

. La 18-24 luni - apar caninii.

. La 2ani si 6 luni - 3 ani:- al 2-lea premolar; se completeaza cei 20 dinti ai dentitiei primare ("de lapte").

4. Digestia - definitie:

- digestia alimentelor este un proces unitar care incepe in cavitatea bucala si se termina in intestin;

- pentru a putea fi absorbite prin mucoasa intestinala, alimentele sufera transformari mecanice, fizice si chimice.

Digestia:

- este procesul care descompune hrana in substante ce pot fi absorbite si utilizate de organism pentru energie, crestere si regenerare;

- este prelucrarea hranei pana cand substantele nutritive sunt aduse la forma cea mai simpla in vederea utilizarii lor;

- depinde de actiunea unor substante denumite enzime asupra hranei ingerate (introduse);

- enzimele: - sunt produse de organe atasate tubului digestiv (de glandele digestive);

- sunt responsabile pentru multe din reactiile chimice implicate in digestie;

- sunt insotite de alte substante: apa, mucus, ioni minerali, impreuna cu care formeaza

sucuri digestive.

- unele glande digestive sunt microscopice si se gasesc in peretele organelor tubului digestiv (glandele gastrice si intestinale);

- alte glande digestive sunt macroscopice (glandele anexe: ficatul, pancreasul si glandele salivare) si sunt plasate in apropierea tubului digestiv, fiind in legatura cu acesta printr-un tub excretor;

- digestia consta in transformari: - mecanice (de maruntire, faramitare);

- fizice (dizolvarea, umectarea);

- chimice (de hidroliza - este o descompunere in care la fiecare

legatura chimica rupta se adauga o molecula de apa);

- momentul culminant al digestiei o reprezinta absorbtia;

- hidroliza digestiva necesita prezenta enzimelor (fiecare enzima este un biocatalizator specializat pentru o singura reactie).

● hidroliza=reactie de descompunere a unor substante sub actiunea apei; reactie chimica intre un compus organic si apa, care se produce in prezenta unui catalizator.

5. Digestia mecanica - mecanism:

- digestia mecanica presupune desfasurarea a trei categorii de fenomene:

- transformarea alimentelor ingerate sub forma de fragmente relativ mari si solide, in

particule mici si moi, usurand digestia chimica;

- amestecarea continutului tubului digestiv cu sucurile digestive, proces care favorizeaza

transformarile chimice si absorbtia;

- progresia (transportul) alimentelor de-a lungul tubului digestiv si eliminarea resturilor

nedigerate.

- de calitatea digestiei mecanice depinde desfasurarea corespunzatoare a digestiei chimice si a absorbtiei intestinale;

- in cavitatea bucala, sub actiunea dintilor, limbii si a muschilor masticatori are loc masticatia, care reduce dimensiunea particulelor alimentare, le amesteca cu saliva si contribuie la formarea bolului alimentar;

- masticatia:

- reprezinta un act reflex invatat (la nou nascut exista miscari de expulzie a alimentelor

introduse in gura si nu de masticatie);

- reprezinta o succesiune de reflexe neconditionate de coborare/ridicare a mandibulei la care

se adauga un control voluntar;

- este un act reflex involuntar, ce se poate desfasura si sub control voluntar;

- organele masticatiei sunt oasele maxilare, mandibulare si dintii (organe pasive), precum

si muschii masticatori ai limbii si ai obrajilor (organe active);

- prin masticatie, alimentele introduse in cavitatea bucala sunt taiate si transformate in

fragmente mai mici.

- bolul alimentar urmeaza a fi inghitit, proces denumit deglutitie, reprezentand un act reflex ce se desfasoara in trei timpi:

- timpul bucal (dureaza 0,3 sec.), voluntar, in care bolul alimentar este impins in faringe;

- timpul faringian (dureaza 0,2 sec.), voluntar, in care bolul alimentar este impins in

esofag;

- timpul esofagian (dureaza 6-7 sec, dar variaza in functie de consistenta bolului alimentar

si vectorul gravitational), in care prin contractii peristaltice involuntare, bolul se deplaseaza

spre cardia.

- conexiunile centrilor deglutitiei cu centrii respiratori bulbari fac posibila oprirea respiratiei in timpul deglutitiei;

● deglutitia=este procesul mecanic (cuprinde totalitatea activitatilor motorii) ce asigura transportul bolului alimentar din cavitatea bucala prin faringe si esofag, in stomac),

● peristaltism=miscare de contractie (urmata de o relaxare periodica) a musculaturii stomacului i intestinului, care se propaga sub forma de unde i face ca alimentele sa fie impinse de-a lungul tubului digestiv;

a) Digestia gastrica:

- digestia gastrica incepe cu acumularea bolurilor alimentare in stomac;

- prin miscarile sale, stomacul amesteca hrana cu sucul gastric pana cand continutul arata ca o pasta omogena numita chim gastric;

- sucul gastric contine apa, mucus, ioni minerali, acid clorhidric si enzime (pepsina, labfermentul);

- pepsina din stomac nu ataca peretele acestuia, deoarece el este protejat de un strat de mucus;

- labfermentul, coaguleaza (incheaga) laptele in prezenta Ca²⁺ (este mai activa la mamiferele tinere, mai ales la sugari);

- in stomac, alimentele sufera consecinta activitatilor motorii si secretorii ale acestuia, care produc transformarea bolului alimentar intr-o pasta omogena, numita chim gastric;

- in stomac - se desfasoara miscari tonice, de umplere a stomacului;

- activitatea motorie a stomacului (motilitatea gastrica) realizeaza trei functii de baza:

1 - are loc depozitarea temporara a alimentelor in functie de consistenta lor (adica stocarea

alimentelor ca urmare a relaxarii receptive);

2 - au loc miscari peristaltice de amestec cu sucul gastric, care duc la formarea chimului

gastric (adica amestecul alimentelor cu secretiile gastrice);

3 - chimul gastric va fi evacuat lent si fractionat in duoden prin miscari peristaltice de

evacuare (adica evacuarea continutului gastric in duoden).

● chimul=masa semilichida de alimente par ial digerate, care se gase te in timpul digestiei in stomac i in duoden);

● motilitate=proprietate a unor organe cu musculatura neteda de a efectua miscari de contractie si de relaxare;

b) Digestia la nivelul intestinului subtire:

- miscarile de la nivelul intestinului subtire sunt:

- contractii de segmentare (sau contractiile de amestec);

- contractii de propulsie (propulsive) (adica miscari peristaltice lente si rapide de

propulsie a continutului spre colon);

- miscari pendulare ale portiunilor intestinale libere (jejun si ileon).

- totusi, miscarile intestinului subtire determina, in proportii diferite, atat amestec, cat si propulsie;

- sub actiunea miscarilor enumerate mai sus, se realizeaza:

- amestecul chimului gastric cu sucurile intestinale;

- usurarea contactului cu mucoasa intestinala in vederea absorbtiei;

- transportul continutului, numit chil intestinal, spre colon.

- dupa absorbtie, chilul intestinal trece prin valvula ileocecala in cecum si apoi in colon;

- in colon chilul intestinal este supus unor contractii lente, segmentare, de amestec si unor contractii peristaltice "in masa'. Aceste miscari favorizeaza absorbtia apei si a unor saruri minerale, impingerea continutului colic spre rect si formarea materiilor fecale, care vor fi eliminate prin orificiul anal, proces denumit defecatie.

● chil intestinal=lichid rezultat din partea nutritiva a alimentelor, care este absorbit de mucoasa intestinala pentru a fi raspandit apoi in tot corpul (prin intermediul vaselor limfatice intestinale) spre a-l hrani.

Intestinul subtire:

- se intinde de la stomac pana la intestinul gros;

- prezinta o portiune fixa (duoden) si una mobila (jejunoileon).

- duodenul, are forma de potcoava, cu concavitatea in sus, in care se afla capul pancreasului.

- jejunoileonul, se intinde de la flexura duodeno-jejunala pana la orificiul ileocecal. Este legat de peretele posterior al abdomenului prin mezenter. I se descriu 14 -16 flexuozitati in forma de U numite anse intestinale.

- este cel mai lung segment al tubului digestiv;

- are un traseu foarte sinuos in cavitatea abdominala;

- prima portiune, duodenul, este ancorata de organele vecine iar restul este liber si are numeroase indoituri (anse).

- lungimea intestinului subtire este adaptata la natura hranei (la carnivore el este mai scurt, iar la fitofage este foarte lung deoarece tesuturile vegetale se digera mult mai lent decat cele animale, la omnivore lungimea intestinului este medie).

- prezinta o structura care este mucoasa;

- are rol in absorbtiei (functie importanta a intestinului) depinde de suprafata mucoasei;

- in profunzimea mucoasei se afla glande microscopice care produc suc intestinal.

6. Defecatia:

- defecatia reprezinta procesul de eliminare a materiilor fecale din intestin;

- unele miscari in masa propulseaza fecalele in rect, initiind dorinta de defecatie. Ulterior se produce contractia musculaturii netede a colonului distal si a rectului, propulsand fecalele in canalul anal. Urmeaza relaxarea sfincterelor anale intern si extern (ultimul continand fibre musculare striate aflate sub control voluntar).

- evacuarea fecalelor este favorizata suplimentar de cresterea presiunii intraabdominale prin contractia diafragmului si a muschilor abdominali;

- defecatia implica deci activitate reflexa, dar si voluntara;

- in mod normal, defecatia este initata de reflexe de defecatie (unul dintre aceste reflexe este un reflex intrinsec, mediat prin sistemul nervos local, enteric);

- cand materiile fecale dilata rectul se declanseaza reflexul rectosfincterian (realizat de plexul mienteric) prin care se relaxeaza sfincterul anal intern, se contracta sfincterul anal extern si este declansata senzatia iminenta de defecatie. Totusi, reflexul intrinsec al defecatiei este foarte slab; pentru a fi eficient, el trebuie intarit printr-un reflex parasimpatic de defecatie ce implica segmentele sacrale ale maduvei spinarii.