Glande anexe ale tubului digestiv (Pancreas + Ficat)

Glande anexe ale tubului digestiv (Pancreas + Ficat)

Pancreasul

glanda anexa cu functie dubla: - exocrina (secretia de suc pancreatic)

- endocrina (secretia de insulina si glucagon)

- anatomic: cap, corp si coada

- histologic: organ parenchimatos cu capsula, stroma si parenchim

Capsula = subtire, cu cateva fibre colagene ce nu realizeaza o protectie eficienta organului

Stroma

septe conjunctivo-vasculare desprinse din capsula ce impart parenchimul in lobi si lobuli (stroma perilobulara)

fibre de reticulina situate in interiorul lobulilor cu rol in sustinerea elementelor de parenchim

Parenchimul

functia exocrina va fi indeplinita de glande de tip tubulo acinos in care portiunea secretorie va fi reprezentata de acinii sero-zimogeni, iar portiunea excretorie va fi reprezentata de canalele excretoare

functia endocrina e asigurata de insulele Langerhans formate din celule dispuse sub forma de cordoane separate prin capilare sangvine

Pancreasul exocrin

acinii sero-zimogeni = structuri rotunde sau ovalare in sectiuni histologice, prezinta un lumen bine vizibil delimitat de un singur rand de celule dispuse pe membrana bazala. Celulele se numesc sero-zimogene, in MO apar ca si celule piramidale cu nuclei rotunzi, eucromi, iar citoplasma este bazofila cu granule eozinofile la polul apical

ME evidentiaza organite citoplasmatice bine reprezentate, iar in granule se identifica zimogenul = inhibitor al tripsinei. In lumenul acinilor pancreatici, uneori se evidentiaza nuclei turtiti, hipercromi care apartin celulelor centro- acinoase. Aceste celule formeaza portiunea initiala a cailor excretoare, dar au si rolul de a alcaliniza sucul pancreatic si de a solubiliza granulele de zimogen.

Intre polul bazal al celulelor sero-zimogene si membrana bazala nu exista celule mioepiteliale

Sistemul canalicular

De la nivelul acinilor pornesc ductele intercalare. Acestea au lumenul delimitat de un epiteliu simplu pavimentos format din celule centro-acinoase. Ductele intercalare se unesc si formeaza ducte intralobulare. Lumenul e mai mare , delimitat de epiteliu simplu cubic. Ducte interlobulare situate sunt situate in stroma conjunctiva a septelor. Lumenul acestora e delimitat de un epiteliu simplu cilindric dublat de un strat fibro - muscular. Ductele interlobare - lumenul e delimitat de un epiteliu cilindric simplu ( de tip intestinal) dispus pe un corion si dublat de un strat fibromuscular.

Ductele excretoare principale - aceeasi structura histologica ( ductele interlobare si interlobulare)

Reglarea secretiei de suc pancreatic e realizata de secretina si coloecistokinina.

Pancreasul endocrin

insulele Langerhans mai numeroase la nivelul cozii; celule dispuse in cordoane separate prin capilare sangvine

la nivelul cordoanelor se disting mai multe tipuri de celule:

celulele α

20% din totalul celulelor

Se gasesc in special la periferia insulelor

In MO celulele prezinta nuclei eucromi si citoplasma eozinofila

Cu obiective mari, in citoplasma se pot evidentia granule egale si uniform repartizate in citoplasma

Pentru evidentierea granulelor se poate utiliza coloratia tricrom Masson granulele apar negre.

Elaboreaza glucagonul hormon hiperglicemiant

celulele β

cele mai numeroase (pana la 70%)

dispuse in centrul insulelor

in MO ele prezinta nuclei hipercromi; citoplasma bazofila, granule citoplasmatice inegale si inegal repartizate

in coloratie tricrom Masson granulele apar roz

elaboreaza insulina hormon hipoglicemiant si anabolizant

DESEN

celule C: nr redus; celule α tinere

celule δ: 5%; elaboreaza somatostatin

celule PP: elaboreaza peptidul pancreatic

Ficatul

functie dubla - exocrina - secretia bilei

- endocrina - totalitatea substantelor ce intervin in reglarea metabolismelor celulare

- cel mai voluminos organ - 1500g

- 4 lobi: stang, drept , cuadrat si caudat

- histologic - organ parenchimatos

Capsula (capsula Glisson)

bine reprezentata

formata din tesut conjunctiv in care predomina fibrele colagene

fibrele elastice fiind foarte reduse, capsula e putin extensibila a.i. hepatomegaliile sunt totdeauna insotite de senzatie dureroasa

e dublata de peritoneul visceral in zona in care ficatul vine in contact cu diafragmul sau cu alte organe

Stroma

e reprezentata de septe conjunctivo vasculare desprinse din capsula care compartimenteaza organul in lobuli

la om, in conditii normale, septele perilobulare sunt foarte subtiri, ingrosarea acestor septe avand semnificatie patologica

a doua compartimentare a stromei = situate in interiorul lobulilor cu rol de sustinere ptr parenchim si rol in regenerarea ficatului.

Parenchimul

e format din celule numite hepatocite dispuse sub forma de cordoane in stransa relatie cu capilare de tip sinusoid. Aceste celule indeplinesc ambele functii (exo si endocrina)

organizarea complexa a ficatului e explicata prin definirea urmatoarelor notiuni:

1)lobulul hepatic clasic

- explica functia endocrina a ficatului

- reprezinta zona de parenchim delimitatade stroma perilobulara

- in spatiu are forma piramidala cu baza spre capsula hepatica si varful spre hilul hepatic

- in sectiuni microscopice lobulul are forma penta sau hexa gonala, contine central vena centrolobulara de la care pornesc radiar cordoane de hepatocite.

- la locul de intalnire a 2 sau mai multi lobuli hepatici clasici se delimiteaza spatiile porte Kiernan (reprezinta element de histodiagnostic pentru ficat):

- are forma triunghiulara

- e reprezentat de o masa de tesut conjunctiv lax in care se evidentiaza mai multe structuri cu lumen: 1. o vena - ramura din vena porta ( lumen larg, perete subtire)

2. o artera ( de tip muscular) ramura din artera hepatica

3. canaliculul biliar element de histodiagnostic pentru spatiu port e reprezentat de un lumen tapetat de un epiteliu simplu cubic

4. capilarul limfatic

5. filete nervoase

Pentru a afirma prezenta unui spatiu port, obligatoriu, trebuie evidentiate artera, vena si canaliculul biliar.

Vasele spatiului port ramuri perilobulare capilare sinusoide vena centrolobulara vene sublobulare vene colectoare vene hepatice dreapta si stanga

2) lobulul hepatic functional

- explica functia exocrina a ficatului

- reprezinta zona de parenchim hepatic care isi varsa produsul de secretie in acelasi duct excretor

- are forma triunghiulara

- e centrat de un spatiu port

- periferia e reprezentata de 3 linii arbitrare ce unesc venele centrolobulare din jurul spatiului port

3) acinul hepatic

- reprezinta unitatea morfofunctionala

- se defineste ca si zona de parenchim tributara aceleiasi vascularizatii si care isi varsa produsii in acelasi canalicul biliar perilobular

- explica atat functia exocrina cat si cea endocrina

- are forma rombica; fiind format din 2 triunghiuri cu baza comuna reprezentata de vasele perilobulare. Varfurile triunghiurilor sunt reprezentate de venele centrolobulare din 2 lobuli morfologici adiacenti.

Structura histologica a lobulului hepatic clasic

Lobulul hepatic clasic e format in spatiul dintre lamele celulare cu grosime de o celula, lamele cu aspect usor incurbat la periferie. Intre lamele se gasesc capilare sinusoide, iar in grosimea lamelor se gasesc canalicule biliare fara pereti proprii.

Sectiunile histologice vizualizeaza in acesti lobuli cordoane celulare si capilare sinusoide

Spatiul Moll

delimitat intre hepatocite situate la periferia lobulului si tesutul conjunctiv din spatiu port

reprezinta originea vaselor limfatice

Cordoane de hepatocite

dispuse radiar de la UCL

80% din celulele ficatului

Celule de forma cubica cu nuclei rotunzi, eucromi

Uneori se pot evidentia si celule vii nucleare

Citoplasma poate avea aspecte tinctoriale diferite

In citoplasma apar organite celulare f bine reprezentate.

REN apare bine dezvoltat la pacientii tratati cu chimioterapie si la persoanele care consuma alcool in exces, fenorbarbital si steroizi anabolizanti

Peroxizomi cu rol in detoxifieri

Incluziuni de glicogen, lipide ( ↑ toxine si consum de etanol)

Steatoza hepatica - incarcarea cu lipide a ficatului

Hepatocitele - 6 fete

fetele laterale vor fi numite poli vasculari si vor veni in contact cu capilare sinusoide

fete de contact intre hepatocite

poli biliari - la nivelul carora fetele hepatocitelor invecinate formeaza un jgheab in care se elimina bila (secretia exocrina). Spatiul sdin jurul jgheabului e inchis prin jonctiuni ocluzive

Capilarele sinusoide - in ele se varsa produsii de secretie interna al hepatocitelor; se formeaza din vasele perilobulare si se varsa in vena centrolobulara. Au perete discontinuu; la varsare prezinta sfinctere postcapilare. Endoteliul e format din 2 tipuri celulare:

celule endoteliale comune

celule Kupffer = macrofagele ficatului

- forma stelata

- nuclei mari, eucromi

Spatiul Disse - spatiul delimitat intre capilare si polul vascular al hepatocitului

- evidentiat doar de M.E.

- contine fibre de reticulina, celula reticulara extravasculara (celula ITO)

rol in metabolismul vitaminei A, in sinteza fibrelor de colagen si reticulina, fiind responsabila de fibroza ficatului in caz de ciroze, hepatite

Celula Pitt de tip natural killer

In spatiul Disse, in anemii grave se reactiveaza insule de celule hematopoetice.

Canaliculele biliare:

in interiorul lobulului hepatic nu au perete propriu

la periferia lobulului conflueaza in pasaje Hering, ducte cu lumenul delimitat de epiteliu simplu cubic.

Vascularizatia Ficatului:

nutritiva artera hepatica

functionala vena porta