Increngaturi cu apropiere de deuterostomieni - pogonophora

Increngaturi cu apropiere de deuterostomieni - Pogonophora

Increngatura: Pogonophora

[gr. pogon = barba; phorein = a purta, a duce]

Caracterizare generala

☺ - Se mai numesc si viermi cu barba; cca. 120 specii apartinând la 3 ordine;

☺- au forma viermiforma, extremitatea cefalica se termina într-un smoc de tentacule, au un mod de viata sedentar;

☺- nu au gura sau tub digestiv

Morfologie externa

- Corpul zvelt si delicat este protejat deci de un tub chitinos constituit din inele pe care animalul si-le adauga în timpul cresterii.

- Dimensiunile sunt cuprinse pe intervalul 10 cm – 2 m; unele au în jur de 5 cm lungime si grosimea de 0,1 mm (Siboglinum minutum) sau 36 cm lungime si 0,8 mm grosime (Zenkevitchiana longissima).

- Nu au de fel pigment, deci sunt translucide sau albicioase; prin transparenta se vad vasele de sânge si unele organe (Spirobranchia grandis este de culoare rosie);

- corpul are 3 regiuni principale (Fig. 103): prosoma (protosoma, protostoma); trunchiul (metasoma); opistosoma; unii autori mai descriu si o a 4-a regiune – mezosoma; alteori se considera a fi caracteristice 3 zone: protosoma, mezosoma si metasoma

Radu  si Radu (1972) vorbesc despre 3 parti ale corpului: protosoma, mezosoma si metasoma, adica cele 3 regiuni ale corpului de la Hemicordate si Echinoderme. Miller  si Harley (1992) vorbesc despre: prosoma, trunchiul ( metasoma) si opistosoma !?. Vom constata ca si la Lofoforieni (ex. Phoronida) se face referire la 3 segmente ale corpului: epistom (în locul prosomei), mezosoma si metasoma.

Alte particularitati:

☻ - aparatul respirator lipseste;

☻ - aparatul circulator este de tip închis cu inima (diferentiere pe traseul vasului ventral) si vase aferente – eferente;

☻ - nu au tub digestiv;

☻ - au numai reproducere sexuata

Fig. 103. Pogonophora Specii caracteristice ale încrengaturii Pogonophora: Lamellisabella pachyptilla (1), Lamellisabella sachsii (2) si Siboglinum caulleryi (3 (dupa Radu si Radu, 1972).

Iata câteva consideratii care ar sustine apropierea Pogonoforelor de Stomochordata:

- ouale bogate în vitelus;- absenta larvei pelagice;

- coroanele de cili ar reprezenta resturile aparatului ciliar de la larva dipleurula;

- celom trimer la ambele grupe

- primul segment celomic este impar si comunica cu exteriorul prin celomoducte;

- sistemul nervos, median dorsal;

- gonade situate în metasoma.

Exista pe de alta parte si caractere de primitivitate:

- legatura dintre gonade si celom;

- existenta de celomoducte în segmentul trunchiului;

- constitutia primitiva a aparatului genital

Pogonoforele au si caractere care le apropie de Lofoforieni.