Peretele celular

Peretele celular

Perete celular este o structura rigida de invelis, care inconjura complet celula bacteriana. La cele mobile, peretele este strabatut de flageli. Structura parietala lipseste la bacteriile din grupul Mycoplasma, precum si la cele halofile extreme (cele care traiesc in medii saline foarte concentrate, unde structura protectoare fata de socul osmotic nu este necesara).

Evidentiere La microscopul optic, peretele celular se evidentiaza dupa colorare selectiva, cu coloranti de mare afinitate fata de componentele sale chimice. La microscopul electronic, peretele se evidentiaza fie direct, fie dupa utilizarea unor artificii de tehnica, ce constau in lezarea mecanica a structurii parietale cu perle de sticla sau cu ultrasunete. Continutul celular se pierde si peretele ramane ca un sac gol si rigid, care pastreaza forma originala a celulei, ceea ce sugereaza rolul esential al peretelui in determinarea formei bacteriene.

Grosimea peretelui este cuprinsa intre l5-30 nm (uneori pana la 80 nm).

In ciuda starii incerte a taxonomiei bacteriene, un criteriu empiric cu o valoare practica deosebita in clasificarea si identificarea procariotelor este comportamentul la coloratia Gram (C. Gram 1884). Caracterul Gram pozitiv sau Gram negativ reflecta deosebiri structurale majore ale peretelui.

In functie de particularitatile structurale ale peretelui, bacteriile se impart in 4 categorii:

l. Firmacutes (firmus = tare; cutis = invelis) sunt bacteriile Gram pozitive, cu perete celular gros si rigid, la care mureina reprezinta pana la 80% din greutatea uscata a acestei structuri si bacteriile acido-alcoolo-rezistente

2. Gracillicutes (gracillis = subtire, fin) sunt bacteriile Gram negative cu perete subtire, la care mureina reprezinta circa l0% din greutatea uscata a peretelui.

3. Mollicutes sau Tenericutes (mollis, tener = moale) cuprinde bacteriile din grupul Mycoplasma, lipsite de perete. Periferia celulei este acoperita de o membrana ce contine steroli, cu rol protector fata de liza osmotica. Sunt cele mai mici bacterii cunoscute, cu capacitatea de a creste pe medii inerte. Se dezvolta ca saprobionte in

cavitatile organismului uman si animal sau sunt patogene pentru om, animale si plante.

4. Mendosicutes (mendosus =o structura cu defecte). Notiunea desemneaza organismele domeniului Archaea care au perete celular din care lipseste mureina.

Marea majoritate a bacteriilor cunoscute apartin grupului Gram pozitive sau Gram negative.