Specii endemice - Dobrogea

Specii endemice - Dobrogea

O categorie deosebita pentru biodiversitatea Dobrogei este cea a speciilor endemice. De pe teritoriul Dobrogei au fost descrise unele specii de plante sau animale care deocamdata nu se mai cunosc din alte zone ale globului, si aici merita mentionate in special speciile troglobionte descoperite in sistemul de pesteri din sud-estul Dobrogei. Pestera Movile reprezinta cel mai probabil doar "varful icebergului"; modul de dispunere al pesterilor in carstul sud-dobrogean face extrem de probabila existenta si in alte regiuni ale judetului Constanta a asociatiilor unice de bacterii si nevertebrate descoperite in pestera de la Movile. Acestor specii li se adauga forme caracteristice intregii Europe, in fapt specii eurasiatice, eurosiberiene, palearctice sau chiar holarctice.

Dintre plante, cea mai mare importanta din punct de vedere al biodiversitatii o au specii submediteraneene care apar atat in zonele de stepa cat si in padurile xeroterme sau mezofile: Quercus pubescens, Fraxinus orientalis, Carpinus orientalis, Paliurus spina-christi, Jasminum fruticans, Cotinus coggygria, Silene conica, Asphodeline lutea, Colchicum biebersteini, piptatherum virescens etc. Acestor specii li se adauga elemente pontice care au de asemenea o pondere importanta - Galanthus plicatus, Pimpinella lithophyla, Onopordon tauricum, Artemisia caucasica, Dianthus palens etc.

Dintre speciile de plante ocrotite pot fi mentionate cele doua specii de bujor - Paeonia peregrina var. romanica si Paeonia tenuifolia, ghimpele - Ruscus aculeatus - prezent in sudul Dobrogei, Minuartia adenotricha - din zona canaralelor de la Harsova si in Masivul Geologic Cheia, Potentilla emili-popii, Plumbago europaea, Stachys obliqua, Aegilops ovata, Sophora prodani - toate prezente in Rezervatia Hagieni, Medicago marina, Satureja caerulea - prezent in Rezervatia Fantanita - Murfatlar, Centaurea jankae - din estul Dobrogei, Centaurea pontica - prezenta in Delta Dunarii s.a.

Comparativ cu flora Dobrogei, fauna este cunoscuta in proportie mult mai redusa. Bineinteles, fauna de vertebrate - amfibieni, pesti, reptile, pasari si mamifere este bine cunoscuta - cu exceptia poate a chiropterelor - insa, la nivelul grupelor de nevertebrate lucrurile stau cu totul altfel. Daca fauna Marii Negre este relativ bine cunoscuta - cu exceptia protozoarelor, a unor viermi si crustacee microscopice - nu acelasi lucru se poate spune despre fauna terestra. Mult mai bogata in specii, fauna de nevertebrate a uscatului rezerva inca multe surprize.

Putine grupe au beneficiat de studii aprofundate - de exemplu gasteropodele, bivalvele, dintre insecte lepidopterele, si coleopterele, alaturi alte grupe mai mici (odonate, heteroptere), si acestea doar in anumite zone ale Dobrogei. Insa, din pacate grupe intregi de nevertebrate sunt extrem de putin sau chiar deloc cunoscute. Dintre insecte, ordine mari ca himenopterele sau dipterele sunt cunoscute lacunar, la fel araneele si acarienii, nematodele terestre, oligochetele terestre, ca si fauna frunzarului din padurile dobrogene. Toate aceste grupe taxonomice sau ecologice au beneficiat doar de studii lacunare, cu referire doar la unele categorii.

Cu toate acestea, in aproape fiecare grup de nevertebrate studiat au fost identificate specii endemice, rare sau noi pentru stiinta. Ca sa citam doar un grup considerat ca bine studiat - lepidopterele - in ultimii 40 de ani au fost citate din Dobrogea circa 40 de specii noi pentru Romania iar in ultimii 5 ani au fost descrise de pe teritoriul Dobrogei 2 specii noi pentru stiinta.

Printre taxonii descrisi ca noi pentru stiinta din Dobrogea, o prezenta cu totul deosebita este Melderis deltaica o specie de planta superioara descrisa ca noua pentru stiinta din Delta Dunarii. Dintre nevertebrate, conditiile cu totul deosebite din Dobrogea si mai ales din Delta Dunarii au permis evolutia unor taxoni cu totul aparte. Se remarca astfel specii ca ortopterul Isophia dobrogica descris din estul judetului Tulcea, Ceratoxanthys rakosyella - un microlepidopter descris din Rezervatia Hagieni, noctuidul Polia cherrug descris din Parcul National al Muntilor Macin, mai multe specii de himenoptere microscopice ca Torymus antipai, Halicopterina triannulata, Lampoterma nova sp., Eupteromalus nova sp. toate descrise din Delta Dunarii.

Descoperirile facute recent in deja faimoasa pestera de la Movile au pus in evidenta un habitat practic necercetat - mediul cavernicol din carstul care se intinde pe sub toata Dobrogea de Sud si unde fauna este unica prin caracterul ei relict. In pestera de la Movile, s-au descoperit nu numai specii de nevertebrate care au evoluat in conditii de izolare din tertiar dar si un extrem de interesant ecosistem care nu se bazeaza pe energia solara pentru a se sustine ci pe procesele de degradare bacteriana. Descoperita intamplator in 1986 in urma unor foraje geologice, pestera de la Movile a intrat rapid in atentia specialistilor in studiul vietii subterane de pe tot globul. Din aceasta pestera inchisa ermetic si deci izolata complet de exterior au fost descrise 46 de specii de nevertebrate - miriapode, crustacee isopode, aranee, pseudoscorpioni, colembole, heteroptere, s.a., dintre care 29 sunt specii noi pentru stiinta - nematode - Protorhabditis nova sp.; Panagrolaimus nova sp.; Chronogaster nova sp.; hirudinee - Haemopis caeca nova sp.; gasteropode - Semisalsa dobrogica nova sp.; crustacee - Eucyclops subterraneus acythicus nova sp.; Niphargus dobrogicus; Niphargus cf. kochianus nova sp.; Niphargus cf. stygius; Armadillidium nova sp.; Trachelipus troglobius nova sp.; Caucasonethes nova sp.; Haplophthalmus nova sp.; Miriapode - Apfelbeckiella dobrogica; pseudoscorpioni - Chthonius monicae nova sp.; Roncus nova sp.; aranee - Marianana mihalili nova sp.; Lepthyphanthes constantinescui nova sp.; Lascona cristiani nova sp.; Nesticus nova sp.; Iberina caeca nova sp.; insecte - Onychiurus movilae nova sp.; Onchopodura vioreli nova sp.; Plusiocampa nova sp.; Campodea nova sp.; Medon nova sp.; Tychobythinus nova sp.; Clivina nova sp. Specialistii apreciaza ca fauna din pestera de la Movile a evoluat in conditii de izolare din Miocen, de aproximativ 5,2 milioane de ani, astefel incat aceasta bogata colectie de taxoni noi pentru stiinta reprezinta o veritabila fotografie a unei intregi faune "prinse" intr-un ecosistem care a fonctionat ca o veritabila capcana.

Pe de alta parte, anumite zone ale pesterii sunt populate de comunitati de bacterii adaptate sa se dezvolte in absenta oxigenului, foarte asemanatoare cu cele descoperite in venturile oceanice. Aceata grupare dominata de bacterii de tip chemoautotrof a intrat rapid in atentia specialistilor datorita implicatiilor deoesbite din punct de vedere stiintific.

De asemenea, apele freatice din Dobrogea sunt practic neexplorate, in special din lipsa de specialisti. Studii aprofundate si sistematice nu au fost efectuate, si data fiind intinderea sistemului carstic surprizele nu sunt nici pe departe excluse. In apele freatice traieste o intreaga fauna caracteristica de nevertebrate marunte - protozoare, nematode, turbelariate, crustacee - care au drept trasatura generala caracterul relict. De obicei, aceste organisme pastreaza mai multe trasaturi de primitivitate in comparatie cu cele din apele de suprafata, care sunt obligate sa se adapteze modificarilor mediului. Tinand cont de istoria geologica zbuciumata a Dobrogei de Sud, fauna din sistemul carstic trebuie sa fie extrem de interesanta sub acest aspect.

In prezent, cand ecosistemele naturale sunt supuse unei presiuni antropice crescute este imperios necesar ca inventarierea faunistica sa fie finalizata, existand riscul ca unele comunitati sa dispara. Din pacate, studiile efectuate se focalizeaza asupra catorva plante, pesti, pasari, reptile sau mamifere, uitandu-se faptul ca aceste specii nu pot rezista intr-un mediu profund modificat.

Dintre animale, pe teritoriul Dobrogei intalnim de asemenea o serie de elemente rare, care chiar daca nu sunt toate declarate monumente ale naturii, ar trebui sa fie luate in evidenta de autoritatilen domeniu. Pasarile ocupa un capitol aparte in lista speciilor de o importanta deosebita pentru biodiversitatea regiunii. Prezenta pe teritoriul de sud-est a tarii a doua zone umede extrem de importante puse sub protectia legii - Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si Parcul national al Muntilor Macin permite prezervarea unor populatii ale unor specii de pasari extrem de importante pentru biodiversitatea Europei - cele doua specii de pelicani Pelecanus onocrotalus si Pelecanus crispus, soimul dunarean Falco cherrug, vulturul codalb Haliaetus albicilla, lebedele, unele specii de starci (starcul rosu - Ardea purpurea, lopatarul - Platalea leucorodia), o serie de specii de anatiforme sau anseriforme, a vulturului pescar - Pandion haliaetus. Rare sunt si berzele negre - Ciconia nigra, vulturul hoitar mic Neophron percnopterus sau drepnea mare Apus melba - intalnite in sudul Dobrogei, califarul alb Tadorna tadorna - care cuibareste in galerii sapate in malurile lacului Techirghiol - pentru a nu da decat cateva din exemplele cele mai cunoscute.

Dintre reptile, pe teritoriul Dobrogei se gaesc unele specii foarte rare - soparla de nisip Eremias arguta deserti, gusterul dobrogean Lacerta trilineata dobrogica, balaurul (Elaphe quatorlineata sauromates), singurul reprezentant al familiei care include serpii boa care se gaseste in estul Europei (Eryx jaculus turcicus), vipera cu corn dobrogeana (Vipera ammodytes montandoni), declarata monument al naturii, ca si broasca testoasa dobrogeana - Testudo graeca ibera. Din pacate, ultimele doua specii, cu toate ca sunt protejate prin lege, continua sa sufere de pe urma ignorantei localnicilor sau de pe urma colectarii abuzive din partea turistilor.

Dintre mamifere, se remarca in primul rand situatia celor trei specii de delfini din Marea Neagra - marsuinul (Phocaena phocaena), delfinul comun (Delphinus delphis) si delfinul mare (Tursiops truncatus). Cu toate ca sunt protejati prin lege de cea mai mare parte a statelor riverane Marii Negre, vanarea lor excesiva pe coastele Turciei a dus la saracirea considerabila a populatiilor de delfini. Tot dintre mamifere, foca Monachus monachus a disparut din nefericire din zonele vestice ale Marii Negre.