Elemente

Agentul patogen / daunatorul

Scurta descriere a atacului

ce se

determina

BOLILE COACAZULUI SI AGRISULUI

Patarea inelara a coacazului

Pe frunzele din partea superioara a plantei apar pete sau desene clorotice, galbene sau galben-verzui, de diferite forme. Uneori petele au forma unor inele care inchid zone de culoare verde.Frunzele mai vechi prezinta uneori o cloroza a nervurilor sau pete inelare mici. Frunzele formate mai tarziu sunt deformate si prezinta lobii rotunjiti si limbul rasucit in forma de lingura.

prezenta simptomelor

Ingalbenirea nervurilor agrisului si coacazului rosu si clarifierea nervurilor coacazului negru - Virusul ingalbenirii nervurilor agrisului

La agris, pe frunze, de-a lungul nervurilor principale apar benzi translucide, galben - pal. La frunzele formate in primavara, benzile cuprind toata reteaua nervurilor, in timp ce la cele aparute mai tarziu se limiteaza doar la unele nervuri sau numai la unele portiuni aleacestora. Frunzele afectate de obicei sunt clorotice si asimetrice, iar cresterea si rigurozitatea plantelor este mai redusa. La coacazul negru, la soiurile sensibile, primele frunze aparute primavara prezinta benzi galbene late in lungul nervurilor principale si uneori clarifierea nervurilor principale. La unele soiuri clarifierea nervurilor cuprinde in lunile mai - iunie, toata suprafata limbului. Boala produsa de acest virus are zonele ingalbenite bine delimitate, deosebindu-se de ingalbenirea produsa de afide care esre difuza. La coacazul rosu, pe frunze se observa benzi galbene de-a lungul nervurilor principale sau clarifierea intregii retele a nervurilor. Simptomele sunt mai evidente primavara; in anii caldurosi boala este uneori complet mascata.

prezenta simptomelor

3.

Antracnoza

Boala se manifesta frecvent pe frunze,rar pe lastari, pedunculi florali si pe fructe. Pe limbul frunzelor infectate, incepand din luna mai, apar pete brun - rosietice, de forma circulara sau neregulate, la inceput mici (1-2 mm ), care cu timpul se maresc si pot sa conflueze si sa ocupe portiuni mari din limb. Pe partea superioara a frunzei, in centrul petei se observa lagare de conidii, mici, uneori de pana la 0,5 mm in , de culoare mai inchisa; la inceput sunt acoperite de epiderma, cand au aspectul de vezicula bruna-ruginie,iar mai tarziu, erup la suprafata. Frunzele puternic atacate, se ingalbenesc, se brunifica si se usuca, cazand inainte de vreme (in august). Atacul se manifesta si pe petioluri, pe pedunculi si pe fructe prin aparitia unor pete asemanatoare cu cele de pe frunze. Lastarii tineri sunt atacati mai frecvent in partea superioara, unde prezinta pete brune, alungite. In cazul unui atac puternic, lemnul nu se lignifica suficient, fiind mai sensibili la inghet.

F%

I%

GA%

4.

Fainarea americana

(Sphaerotheca mors-uvae (Schw.) Berk. et Curt.)

Boala se manifesta pe frunze, lastari si fructe. Primele simptome apar catre sfarsitul primaverii sub forma unei pasle, la inceput albicioasa-cenusiu, care apoi devine pulverulenta, din cauza formarii conidiilor. Cu timpul, pasla miceliana de pe lastari se brunifica. Lastari atacati nu se mai dezvolta. Frunzele atacate sunt acoperite de obicei pe toata suprafata lor de o pasla fina, albicioasa-galbuie. Frunzele raman mici, se incretesc, si cad de timpuriu. Fructele, in conditiile unui atac puternic, pot fi atacate in toate fazele de dezvoltare, indeosebi catre maturare. Ele pot fi acoperite partial sau total de o pasla groasa, albicioasa-galbuie la inceput apoi bruna, datorita formarii periteciilor ciupercii.

F%

I%

GA%

Rugina coacazului

(Cronartium ribicola Fischerd. W.)

Sunt afectate ramurile speciilor de pin cu 5 frunze, de cel putin 2 ani. Pe partea inferioara a frunzelor apar pete galbene, care cu timpul se brunifica.

Ciuperca traieste in tulpinile si ramurile pinului. Sub peridermul scoartei atacate se formeaza picnidiile. Leziunile se prezinta sub forma concentrica; zona circulara centrala este cea prin care s-a realizat infectia, zona a doua-prezinta numeroase crapaturi prin care ies ecidiile si zona periferica, prezinta picnidiile ciupercii, dezvoltate subepidermal. Ecidiile, galben-portocalii se formeaza pe partile mai umflate, erupand in luna iulie. In primavara sunt atacate speciile coacaz si agris. Pe frunzele infectate de ecidiospori, apar pete de forma poligonala, galbui - rosietice sau violacee. Pe fata inferioara a limbului, apar fructificatiile ciupercii sub forma unor pustule de culoare galbena (uredosorii). La sfarsitul verii, pe fata inferioara a limbului apar teleutosorii, constituiti din numeroase celule ingramadite unele in altele. Pe vreme umeda teleutosorii sunt galben-brunii, iar pe timp calduros si uscat se zbarcesc, se usuca si capata o culoare brun-cenusie. Frunzele puternic atacate cad de timpuriu, iar fructele raman mici, tari si se zbarcesc.

F%

I%

GA%

Fainarea europeana a agrisului

(Microsphaera grossulariae (Wallr.) Lėv.)

Atacul se intalneste in special pe frunze si mai putin pe lastari si fructe. Pe frunze, albicioase, la inceput pasloase, apoi pulverulente, care nu se brunifica nici dupa aparitia periteciilor. Frunzele atacate prezinta o usoara gofrare. Pe lastarii tineri apar pete albicioase (constituite din miceliul ciupercii), mai abundente in partea dinspre varf si in jurul mugurilor.

F%

I%

GA%

DAUNATORII COACAZULUI SI AGRISULUI

Sfredelitorul tulpinilor    de coacaz

(Synanthedon tipuliformis Cl.(sin. Sesia tipuliformis Cl)

Larvele hranindu-se cu maduva lastarilor si tulpinilor, rod si o parte din lemn; plantele atacate au lastarii si tulpinile uscate; in conditiile unui atac puternic, tufa se usuca.

F%

Cotarul agrisului

(Abraxas grossulariata L.)

Pagubele sunt produse de larve care ataca frunzele de agris si coacaz. In cazul unui atac puternic se produce defolierea completa a tufelor de agris, de coacaz, influentand indirect productia.

F%