Genul Cytisus

Genul Cytisus

Cytisus scoprarius (L.) Link. (Sarothamnus scoparius (L.) Wimm.) - matura verde, maturi

Specie naturalizata, originara din Europa Centrala, Sudica si Siberia. La noi creste salbaticita in zonele de deal si de munte, mai ales in Banat, prin raristi sau la marginea qvercetelor si fagetelor.

Rezistent la seceta, prin raristi, la marginea stejaretelor, sufera din cauza gerurilor, are cerinte ecologice modeste; se acomodeaza in conditii diferite de clima, pe soluri oligobazice, scheletice, evita calcarele, este fixatoare de soluri mobile.

Arbust de pana la 2 m inaltime, cu tulpini tufoase, erecte si dese, ramuri verzi, subtiri si 5 aripat muchiate, care la inceput au un miros de urzici strivite, iar dupa uscare se inegresc. Mugurii mici, subglobulosi. Frunzele sunt alterne, mici, de 1-2 cm lungime, trifoliate, petiolate sau subsesile, cele de la varful lujerilor tineri unifoliate si sesile cad inainte de sfarsitul verii. Florile sunt galbene-aurii, de cca.2 cm lungime, asezate pe ramuri cate 1-2, infloreste in

Fructele, pastai relativ mari, de cca. 4 cm lungime, negricioase, pe margini lung-ciliate, cu peri albiciosi  (fig. 206).

Drajoneaza puternic pana la mari distante.

Specie indicata pentru fonduri cinegetice - lujerii sunt mancati de iepuri si caprioare iarna, semintele de fazani.

Se preteaza la culturi de fixare a taluzurilor rutiere, pentru culturi ornamentale si de protectie.

Cytisus nigricans L. (Lembotropis nigricans (L.) Griseb.)- drob, grozama mare, lemnu-bobului

Specie indigena, Central si Sud Europeana, la noi apare frecvent pe coaste uscate, pietroase sau pe terenuri argiloase, de la campie pana la munte, urca in fagete la cca. 1000 m altitudine, in gorunete constituie cate o data un etaj de subarboret continuu, protejand solul.

Creste in statiuni insorite cu soluri grele, lutoase, superficiale, relativ uscate.

Arbust pana la 1 m inaltime, cu scoarta cenusie, usor crapata; Lujerii subtiri, verzi, cu peri alipiti, erecti sau putin curbati; mugurii cu 2-3 solzi. Frunzele lung petiolate, trifoliate, cu foliole mici, eliptice, mucronate, matasos-paroase. Florile mici, galbene-aurii, sunt grupate in raceme terminale, lungi, erecte, apar in mai-iunie. Fructele pastai turtite, liniare, alipit paroase, negricioase de 2-3 cm.

Frunzele, florile si fructele se inegresc usor prin uscare(fig 207).

Cytisus hirsutus L. ssp. Hirsutus (Cytisus leucotrichus Schur.)- drob de munte

Specie indigena, originara din Alpi, Asia Mica. La noi se instaleaza pe coaste insorite, pietroase, pe stancarii, nisipuri, din regiunea de deal, pana in zona montana, pe soluri superficiale, scheletice, uneori calcaroase (Tampa). Este un insotitor al gorunului, la limita superioara a arealului acestuia.

Arbust scund, cu inaltimi pana la 60 cm, tulpini culcate si ramuri erecte. Lujerii anuali sunt cu acoperiti cu peri hirsuti, densi, asa incat scoarta nu este vizibila. Frunzele au trei foliole, obovate sau eliptice, de 1,5-2 cm, pe dos sunt matasos paroase, pe fata cu peri dispersi. Florile galbene-limonii, sunt asezate cate 5-6, pe lujerii scurti din partea superioara a tulpinii, cu aspectul unui racem foliat, lung de 20-40 cm.

Fructele pastai de 2,5-3 cm acoperite cu peri lanosi si densi (fig. 207).

Folosire: izolat sau in grupuri, uneori in masive, infloresc abundent si au un colorit viu.

Cytisus scoprarius se planteaza in recipiente, in gradini.

Inmultire: prin seminte sau butasire (in octombrie - noiembrie) cu butasi cu calcai din lujeri laterali lignificati.