Genul Sequoia Endl

Genul Sequoia Endl.

Cuprinde doua specii originare din vestul Americii de Nord, arbori de dimensiuni impresionante si foarte longevivi.

Sequoia gigantea (Lindl.) Dechne (Wellinngtonia gigantea, Sequoiadendron giganteum) - arborele mamut, sequoia.

Specie raspandita pe o fasie ingusta din Muntii Sierra Nevada (fig.14). Creste la altitudini de 1500- 2400m, in amestec cu Pinus ponderosa.

Culturile de la noi au fost facute mai ales in scop ornamental in Banat (Baile-Herculane, Resita) si in nord-vestul tarii (Oradea, Baia Mare), unde au cresteri active mai ales in diametru.

Este o specie sensibila la seceta si geruri.

In conditii climatice favorabile, pe soluri profunde, bogate, permeabile, revene, cu continut redus de carbonati, poate realiza cresteri remarcabile.

Are temperament moderat de lumina.

Arbore gigant, ajunge la 100m inaltime si diametre impresionante, de peste 10m. Tulpina conica, latita la baza, are ramificatie regulat-verticilata si este bine elagata in masiv. Ritidomul depaseste 0,5 m grosime si este fibros, cu crapaturi adanci, brun-roscat.

Coroana piramidala, deasa, cu ramurile puternice. Lujerii, la inceput verzi-brumarii, apoi bruni-rosii, cu muguri nuzi, neevidenti. Frunzele sunt asezate spiralat, mici, de 3-12mm lungime, solziformrme-aciculare, lanceolate, cu varful ascutit, putin indepartat de lujer, baza decurenta, latita, cu doua dungi de stomate pe dos; dupa circa 5 ani se usuca si cad impreuna cu lujerii laterali. Conurile sunt ovoide de 4-8cm lungime, roscate-intunecat, cu solzi scutiformi, valvati, prelung-cuneati la baza si cu apofiza rombic-latita, cu un scurt mucron la mijloc (fig.71). Semintele sunt mici, de 3-6 mm, cate 3-9 sub fiecare solz, eliptice, turtite, cu doua aripi inguste.

Fructifica abundent, la 2- 3 ani, puterea germinativa a semintelor de numai 5 %.

Cresterea este foarte rapida si longevitatea deosebit de mare 3000- 4000 ani.

La noi prezinta importanta ca specie ornamentala, impresioneaza prin dimensiuni si portul sau regulat.

Se obtine din samanta. In conditiile climatice din tara noastra se recomanda semanaturi de primavara, in spatii adapostite. Puietii se transplanteaza dupa trecerea pericolului ingheturilor tarzii. Necesita protectie impotriva arsitei.

Sequoia sempervirens (Lamb.) Endl.

Cu frunze aciculare, persistente, nu a fost introdus la noi din cauza climatului continental (in vestul Europei s-a acomodat).

Genul Metasequoia Hu et. Cheng.

Genul a fost descris pornind de la specii fosile. In 1941, in China, a fost descoperita specia Metasequoia glyptostroboides Hu et. Cheng.

In arealul natural au fost identificate aproximativ 1000 de exemplare la altitudinii cuprinse intre 500 si 1400 m.

La noi a fost introdusa numai in parcuri dendrologice si botanice (Simeria, Cluj, Craiova, Gurahont, Brasov).

Conditiile de vegetatie din zona de origine se caracterizazea printr-un regim termic moderat, precipitatii abundente si soluri profunde.

Este un arbore de marimea I, pana la 50 m inaltime. Tulpina este dreapta, cu baza ingrosata, canelata si ritidom subtire, brun-roscat, exfoliabil in fasii. Coroana este piramidala, rara. Prezinta doua feluri de lujeri: lungi, terminali, necazatori, bruni-roscati, cu muguri ovoizi de 3-4 mm lungime, opusi: si scurti, distici, opusi, caduci toamna (ca la chiparosul de balta). Frunzele cazatoare, aciculare, turtite, lungi de 8-15 (20) mm si late de 1-2 mm, cu baza decurenta, verzi-glaucescente pe fata, verzi-galbui si cu doua benzi de stomate pe dos. Florile unisexuat-monoice; conurile subglobuloase, de cca.2,5 cm diametru. Semintele de 4-6mm lungime, cu doua aripioare laterale inegale.

Cultura sa prezinta interes in zonele cu climat moderat, dar suficient de umed, chiar si pe soluri hidromorfe. Este o valoroasa specie de parc.