PAGINI DE PROZA LITERARA SI POEZIE IN REVISTA PENTRU TINERET ,,TRIBUNA TINERETULUI"

PAGINI DE PROZA LITERARA SI POEZIE IN REVISTA PENTRU TINERET ,,TRIBUNA TINERETULUI"

Printre multiplele obiective ale revistei pentru tineret se remarca prin importanta sa dezvoltarea gustului poetic al tinerilor cititori, cultivarea dragostei pentru arta in general si literatura in special. Acest lucru se poate efectua prin inserarea unor fragmente reprezentative din operele prozatorilor si poesilor romani si iugoslavi precum si ale clasicilor si reprezentantilor contemporani ai literaturii universale. Parale, se pot incuraja tinerele condeie prin inserarea unor incercari literare ale tinerilor poeti, insotite de comentariile pertinente ale unor critici sau ale unor competenti profesori de limba romane.

Raspunzand acestor exigente, revista ,,Tribuna tineretului", inca de la primele sale numere, s-a orientat spre prezentarea unor rubrici permanente dedicate literaturii. Analizand sub acest aspect numerele revistei ,,Tribuna tineretului" in ultimuii doi ani (1990 si 1992) de aparitie, am putut constata interesul constant fata de textele literare. Acest interes se materializeaza atat prin prezenta unor rubrici permanente, cat si prin publicarea ocazonala a unor fragmente beletristice sau de critica literara si fragmente insatisand ,,gulagul" romanesc.

Asa cum afirmam mai sus, ne-am propus, in sondajul nostru, sa ne ocupam de numerele ,,Tribunei tineretului" din anii 1990 si 1991.

In acest scop am urmarit si in cele din urma am constatat in paginile ,,Tribunei tineretului" prezenta unor pagini valoroase ale literaturii romane, iugoslave, ale literaturii universale in cadrul acestora fiind tratate aproape toate genurile literare : poezia (in mod special si in cea mai mare masura) proza, drama, texte de critica literara, literatura pentru copii, interviurile acestea se refera cu deosebire la scriitori romani din diaspora: Eugen Ionescu, Emil Cioran, Ion Caraion, Constantin Noica si alte somitati. Interviurile au fost facute de remarcabilul om de cultura de la noi Petru Cardu, se pare, singurul car a avut acces la acesti scriitori universali de origine romana.

Pe langa genurile literare amintite constatam ca in primele cinci numere ale ,,Tribunei tineretului" apar fragmente din ,,Orizonturi rosii", sub semnatura lui Ion Mihai Pacepa. Acestea nu au nici o tangenta cu literatura, in scimb descriu conjunctura politica in epoca ceausista in care s-a dezvoltat literatura romana.

Redactia revistei a acordat atentia cuvenita si literaturii pentru copii. Astfel, prof. dr Ion Dejan semneaza articolul intitulat Proza pentru copii in limba romana din Voivodina. Autorul afirma ca aceasta literatura este deficitara, desi in ultima vreme au aparut unele carti pentru copii in limba romana cu tematica variata. Sunt recenzati doi autori mai cunoscuti: Miodrag Milos ,,Pe cand crestem" (proza cu caracter autobiografic, care descrie anii copilariei in timpul ocupatiei, precum li trasaturile generale caracteristice vietii copiilor din mediul rural) Aurelia Mandrea ,,Nazdravanul", un mic volum de scurte povestiri cu subiecte inspirate tot din viata satului. Particularitatiile povestirilor Aureliei Mandrea sant jocul de cuvinte, expresiile tipice stalcite, elementul fantastic, dimensiunea sociala si etica a satului banatean, nota moralizatoare.

Rubrica ,,Echivalente" reprezinta poezia. Lirica romaneasca are trei protagonisti contemporani: Stefan Augustin Doinas (,,Bunicul scuturand funia de sange"), Ana Blandiana (,,Cruciada copiilor"), Mircea Dinescu (,,Revelatia evadatului").

In paginile ,,Tribunei tineretului" abunda versurile tinerelor condeie in cadrul rubricii permanente ,,Alfabet literar". Ideea este generoasa, trebuie sa apreciem si sa incurajam pe poetii ancepatori, pe tineri iubitori de poezie; pe de alta parte, insa, exista un standard al calitatii textului poetic, standard sub care nu ar trebui coborat, deoarece in felul acesta trebuie sa remarcam faptul ca in unele cazuri au fost publicate texte care la prima vedere par lipsite de o selectie riguroasa din partea responsabilului rubricii, sau, daca acest triaj a fost efectuat, atunci criteriului calitatii nu I s-a acordat importanta cuvenita. Ne referim spre exemplu la unele versuri publicate la aceasta rubrica in ,,Tribuna tineretului" din ianuarie 1990. si in alte numere. Unele versuri sunt macabre, morbide, necaracteristice pentru varsta adolecentilor, altele, si mai grav, degutante, execrabile; oricat de moderne si emancipate s-ar dori si versurile si autorul lor, care presupune ca numai scriind ceea ce nimeni nu a scris si utilizand un vocabular socant si imposibil va atinge inefabilul si va deveni bun poet.

La aceasi rubrica ,,Echivalenta", pe langa poeti romani amintiti, sant prezenti si cativa cunoscuti poeti sarbi. Astfel poezii are marelui poet Vasco Popa apar in mai multe randuri in paginile ,,Tribunei tineretului", cu diferite ocazii, mai ales la comemorarea poetului. De asemenea, apar traduceri din creatia poetica a inca doi poeti sarbi cunoscuti: Dusan Mati si David Albahari.

Cele mai interesante pagini, dupa opinia noastra, sant acelea in care sant publicate interviuri, realizate de Petru Cardu (in unele cazuri si de Ioan Baba) cu ilustre personalitati ale literaturii si culturii romane, sarbe si universale.

Astfel in ,,Tribuna tineretului" din iunie 1990. Este publicat interviul Stefan Augustin Doinas din care un fragment pentru toti pasionatii literaturii, pentru poeti tineri si mai putini tineri: ,,La inceput a fost cuvantul si poezia se realizeaza prin cuvant. Pentru ca logosul sa fie insoirat trebuie ca el sa fie o revelatie a ceva ce este dincolo de noi. El trebuie sa coboara asupra noastra, astfel regasim intr-adevar spiritul, regasim cuvantul dintai, cuvantul creator de lume. Exista mistere pe care nu putem sa le patrundem in esenta lor. Dar faptul de a le circumscrie prin cuvant este deja o valoare. Exista o inertie a miscarii logosul care trebuie sa se intalneasca cu disponilibitatea sufleteasca a poetului si atunci se realizeaza si pe hartie insiruirea aceea de cuvinte care se numesc poezie."

Asemenea interviuri au fost realizate de Petru Cardu cu cel mai de seama ganditor roman Constantin Noica (,,Magul" de la Paltinis), cu Mircea Eliade, Emil Cioran. Noica, Eliade si Cioran constituie triunghiul sacru al culturii umaniste contemporane. Au mai fost intervievati Ion Negotiescu, Ion Caraion, Dumitru Tepenag, Eugen Ionescu.

Din interviul lui E. Ionescu spicuim cateva puncte nevralgice referitoare la limbaj: ,,- Ce curaj la Ionesco sa strice limbajul si sa propuna o dureoasa tragedie a cuvintelor!"- Am vrut sa exprim nimirea mea fata de lume, fata de oameni care fac lucruri fara sens, traiesc fara sens, si sa stric limbajul. Stricarea limbajului a devenit angoasa pentru mine. Metalimaj. In ,,Pumnul" Kafka descrie construirea Turnului Babel. Kafka spune ca in realitate oameni nu-l cauta pe Dumnezeu, cautau bunastarea lor. Dumnezeu a dat cu pumnul si a spart turnul si de atunci nu se mai intelege nimenea cu nimenea."

Referindu-se in continuare la creatia sa dramatica, Ionesco marturiseste ca Macbeth-ul sau nu poate fi inteles fara Shakespeare. El trimite la Shakespeare si arata raul pe care-l pot face dictatorii si detinatorii puterii, pe care shakespeare nu a indreznit sa-l prezinte.

In interviul ,,Pacatosi, dar multi" Dimitriu Tepeneag vorbeste despre viata in exil si face referiri la situatia din Romania postrevolutionara. El afirma in acest context ca toti carieristii, conformistii, toti delatorii, scribii, tamietorii fostului regim se proclamau drept victime. ,,Pacatosi, dar multi", incheie autorul.

Ion Caraion in interviul sub genericul ,,Cuvinte in exil" noiembrie 1990 este deceptionat de istorie si limbaj: ,,Istoria, terfelita a ajuns o scoala de asasini, limbajul corupt a ajuns o demagogie filologica. Fiecare gura linguseste, spumega, ucide, mudrareste azurul cu cosmare. (.)

Limbajul a fost lezat, sufera modificari profunde, devine insuficient si ineficient. Exilul nu este nimic altceva decat o rascruce unde conditiile de existenta ale limbajul sunt improprii si anormale

Scriitorul roman Ion Caraion este de asemenea prezent in ,,Tribuna tineretului" in numarul din ianuarie 1991 cu unele elucidari cu privire la sfarsitul tragic al lui Marin Preda - (,,Detalii despre uciderea lui Marin Preda").

La capitolul ,,Gulagul romanesc" este intervievat cunoscutol scriitor roman disident Paul Goma in 1991. (,,Tribuna tineretului" numerele din lunile martie si aprilie).

Printre poeti de limba romana din Iugoslavia a fost realizat in singur interviu si anume cu poeta Florica Stefan. Opera poetica a Floricai Stefan este imensa. A scris urmatoarele volume de poezii: ,,Cantecul tineretii", ,,Lacrimi si raze", ,,Tako sam se rodila", ,,Zatvorene u svet", ,,Dozvolite suncu", ,,Tre a ena", ,,Anii mei", ,,Glasovi sudbine", ,,Do ovih poslednjih dana", ,,Mesto za ljubav", ,,Utoista" ,,Satnica", ,,Radacina", ,,Jutarnji hleb", ,,Prelomne godine", ,,Nanosi", ,,Zenik", ,,Licem u lice"). in acelasi mod a fost realizat si interviul cu Slavco Almajan in numarul din octombrie 1990.

Mari poeti si prozatori iugoslavi sant prezenti in paginile ,,Tribunei". In cadrul rubrici literare deja amintite, ,,Echivalente", precum si la rubrica ,,O pata de cerneala" putemciti poeziile lui Du an Mati, ale lui Vasko Popa; cititori revistei ,,Tribuna" pot face cunostinta cu Zoran Glusevi - critic literar sarb, Charles Simi, Ivo Andri (o poveste nipona in traducerea lui P. Cardu), apoi Milos Crnjanski (,,Migratiile"- doua mari fragmente publicate in ,,Tribuna" din lunile mai respectiv iunie 1990. ), Miodrag Pavlovi, Milorad Pavi, Dragoslav Mihajlovi si alti scriitori.

Este demn de amintit rubrica permanenta ,,ARS LONGA" unde sant prezentati scriitori ai literaturii universale. Astfel aici apare dramaturgul ceh contermporan Vaclav Havel - ,,Destinul cuvintelor". Apoi Konrad Gyorgy - romancier si eseist maghiar -,,Consangvitatea intelectuala si spirituala dintre Konrad, Kis si Kundera".

In cadrul rubricii superb intitulata ,,Epistolar" il gasim pe filozoful Gabriel Liiceanu. Titlul este ,,Gabriel Liiceanu catre Constantin Noica".

Despre ,,Magul de la Paltinis" scrie pagini intregi neobositul Petru Cardu - maestru in arta incitarii raspunsilor din partea celui intervievat. Cuvintele pe care le rosteste filozoful roman Constantin Noica sau le scrie in cartile sale filozofice profunde nu pot fi analizate ele trebuie reproduse:

,,- Cum va situati in raport cu cele trei directii de gandire ale secolului 20: existentialism, fenomelogie, antologismul heidegerian?   

- Nu dau nume lucrurilor mele. Daca alti si-au gasit numele cu atat mai bine sau cu atat mai rau pentru ei. Nici una din cele trei nu ma satisface. Ma sintez intr-o a patra asezare. Dar asezarea mea vrea sa fie ca cea hegeliana, sa am dreptate altora cu totii, adica sa-i integrez."

Aceasi adanca semnificatie razbate si din fragmentul urmator: ,,Oameni nu stiu sa citeasca, citesc lucrurile care nu exista. Evident ca-mi era greu sa spun ca in tara mea socialista tara mea nu exista. (.) nu aud Romania, mi-e rusine de inexistenta noastra, incat nici nu mai vorbesc. Ma prevalez de vorba lui Parmenide ca despre ce nu este nici nu trebuie vorbit."

,,O idee se naste intr-o tara batrana, intereseaza o zi si trece. Aceeasi idee intra in sufletul unui popor tanar si face o revolutie. Ideea marxista s-a nascut in Anghlia, a interesat o zi si a trecut. S-a nascut in inima unui popor tanar cum e Rusia si a facut o revolutie."

,,- Daca si o declaratie de dragoste e un sistem, cate femei sunt care v-au fascinat?

- Don Juan a avut 1003 femei si daca ar fi un alt pamant le-ar fi cucerit si pe acelea. El nu invata nimic de la femei si nu le invata ceva pe ele. Casanova macar le facea placere. N-am avut dragoste decat pentru fiintele pe care le-am sporit. Si a spori inseamna a actiona asupra celor trei etaje, trup, suflet si spirit."

Este o placere si o desfatare a spiritului pentru fiecare cititor sa gaseasca asemenea pagini pline de intelepciune care contracareaza, in axelasi timp, numeroase texte blazate si lipsite de esenta si continut.

Printre numele de rezonanta frecvent prezente in ,,Tribuna tineretului" este si numele marelui scriitor disident    sovietic Александр Исаевич Солженицын (Aleksandr Isaevi Solzenicyn).

Din analiza succinta a textelor literare, poetice, dramatice si de critica literara este evident ca ne putem declara satisfacuti de prezenta numeroaselor texte de literatura consistente semnate de mai multi autori competenti cum sunt bunaoara cele ale lui Iulian Bugariu, iar aceea ce a interprins si realizat Petru Cardu prin interviurile sale cu cei mai mari scriitori ai literaturii universale, romane si iugoslave sant articolele demne de o revista universala, putem afirma, fara teama de a exagera. Din acest punct de vedere revista ,,Tribuna tineretului" are o tinuta de rang inalt si poate sta alaturi de prestigioasa revista de literatura, arta si cultura ,,Lumina".

BIBLIOGRAFIE

Dr. Lia Magdu: ,,Limba romana vorbita in Voivodina (Banatul iugoslav)", revista ,,Lumina", 1992, nr. 1-3, pag. 73-78

Dr. Lia Magdu: ,,Pe marginea publicatiilor pentru copii si tineret Bucuria copiilor si Tribuna tineretului", revista ,,Lumina", 1980, nr.10, pag. 646-660

Cornel Ungureanu: ,,Imediata nostra apropiere", Timisoara, 1990.