Clasificarea si particularitatile structurii fontelor cu grafit nodular

Clasificarea si particularitatile structurii fontelor cu grafit nodular

1.Introducere

Fontele sunt aliaje ale fierului cu carbonul care contin peste 2,11 % C si isi termina solidificarea cu un palier eutectic. Se caracterizeaza prin proprietati de turnare bune si fragilitate mare (nu se prelucreaza prin deformare plastica). Fragilitatea se datoreaza prezentei in structura a cementitei, in cazul fontelor albe, in proportie de peste 25 %, sub forma de masa de baza in eutectic cu o retea continus sau a prezentei grafitului, in cazul fontelor cenusii, care nu este susceptibil la deformare plastica.

Dupa aspectul casurii, fontele se clasifica in trei mari categorii:

- fontele albe, care prezinta in structura carbonul legat sub forma de Fe₃C. Ele cristalizeaza la fel ca si otelurile dupa sistemul metastabil Fe-Fe₃C;

- fontele cenusii, la care majoritatea carbonului este liber, sub forma de grafit, aspectul cenusiu este dat de grafit care in ruptura proaspata se detaseaza sub forma unui praf moale si unsuros, de culoare neagra. Fontele cenusii cristalizeaza dupa sistemul stabil;

- fontele pestrite care au in structura zone de fonta alba, alaturi de zone de fonta cenusie. Structura obtinuta in urma solidificarii este determinata de compozitia chimica a fontei si de viteza de racire.

Intr-o piesa, prin variatiia vitezei de racire de la o zona la alta, se pot obtine toate cele trei tipuri de structuri.

Fig.1. Diagrama de echilibru Fe-C

2.Fonte cenusii cu grafit nodular

Aparitia fontelor nodulare in 1947-1948 reprezinta o noua etapa in dezvoltarea teoriei si practicii turnarii metalelor.

Fonta cu grafit nodular a fost elaborata pentru prima data in cadrul cercetarilor efectuate de International Nickel Co (Inco). Ea are avantajul unor caracteristici mecanice superioare, datorita formei grafitului.

In vederea compactizarii grafitului se foloseste ca element modificator antigrafitizant Mg care mareste subracirea. El se introduce in fonta lichida la 1450 C, sub forma de feroalaj ce contine adeseori siliciu (Fe-Mg-Si) si elemente desulfurante si nodulizante (Ce, pamanturi rare). Exista mai multe teorii care explica nodulizarea grafitului. Cea mai frecvent utilizata considera ca nodulizarea se produce prin modificarea tensiunii superficiale a germenilor de grafit, modificare care favorizeaza cresterea uniforma a acestora.

Compozitia chimica a fontelor pentru nodulizare este 3,1-3,7 %C, 2-2,7 %Si, 0,15 - 0,3 %Mn, P < 0,12 % si S < 0,02 %.

Efectul de modificare dureaza 5 - 30 min, timp in care trebuie efectuata turnarea fontei, la 1400-1450 C.

Fontele nealiate au s_r = 380 - 900 MPa, d = 2 - 17 %, duritate relativ mare (HB = 140-300) si rezilienta satisfacatoare. Microstructura fontelor nodulare poate fi cu masa metalica de baza feritica, ferito-perlitica (structura ochi de taur - fig.5.48) sau perlitica. Fontele nodulare au proprietati magnetice bune, fluiditate buna, contractie liniara mica.

Caracteristici mecanice si microstructuri ale fontelor cu grafit nodular

Alierea fontelor nodulare cu Ni si Cu si tratamentul termic asigura valori superioare ale proprietatilor. In cazul fontelor aliate, tratate termic, se poate ajunge la s_r = 1500 MPa.

Se simbolizeaza cu Fgn urmat de rezistenta la tractiune, in MPa si alungirea in procente.

Fontele nodulare se folosesc la fabricarea organelor de masini supuse la oboseala, la uzare si la socuri puternice, cum sunt: arbori motor, roti dintate, piese pentru motoare si masini agricole, corpuri si capace de prese hidraulice, corpuri pentru ciocane.

Fontele nealiate

In tara noastra sunt standardizate fontele cu grafit nodular nealiate si mediu aliate din clasa structurala ferito-perlitica ,si inalt aliate din clasa structurala austenitica.In unele tari mai sunt standardizate si alte tipuri de fonte slab,mediu si inalt aliate.

Clasificare

In toate tarile,fontele nealiate sunt clasificate in standarde in functie de rezistenta minima de rupere la tractiune si de alungire; in STAS 6071/1975 se prevad sase marci de fonta.

Din acest punct de vedere marcile de fonta standardizate pot fi grupate in sase clase importante:

- fonte cu plasticitate foarte mare caracterizate printr-o structura feritica si un continut scazut in elemente perlitizante(Mn,P,Sn,Cr).

-fonte cu plasticitate mare caracterizate printr-o structura feritica.

-fonte cu plasticitate medie caracterizate printr-o structura ferito-perlitica si rezistenta mica.

-fonte cu rezistenta la tractiune medie cu structura perlito-feritica.

-fonte cu rezistenta mare cu structura total perlitica.

-fonte cu rezistenta foarte mare cu structura aciculara(bainito-martensitica).

In functie de compozitia chimica,dimensiunile nodulelor de grafit si ale grauntilor de ferita si perlita,precum si de dispersia perlitei,se constata ca standardele prevad valori diferite ale rezistentei pentru aceleasi alungiri.OLa fontele feritice (cu alungire ridicata) dispersarea valorilor rezistentei este mica,insa la fontele perlitice si perlito-feritice aceasta dispersare este mare.Majoritatea marcilor de fonta cu grafit nodular se obtin prin aplicarea tratamentului termic.

Particularitati structurale

Particularitatea structurala principala a fontelor cu grafit nodular o constituie desigur compactitatea separarilor cu grafit. Notiunea de fonta cu grafit nodular presupune ca cel putin 90 % din separarile de grafit sunt de forma nodulara,intrucat numai in acest caz se obtin valorile maxime ale proprietatilor mecanice.Fontele cu grafit nodular standardizate se caracterizeaza printr-un grad mare de grafitizare si nu prezinta in structura proportii de cementita libera mai mari de 10%.Deci intreaga cantitate de carbon se gaseste in solutie solida sau in cementita din perlita.Ele fac parte din grupa fontelor cenusii.In practica industriala se folosesc si fonte pestrite cu grafit nodular ,precum si fonte albe tratate cu magneziu.Suprafata ocupata de separarile de grafit in structura fontelor cu grafit nodular variaza intre 15 si 25% fiind mai mare deact in cazul fontelor cu grafit lamelar,deoarece continutul de carbon in fontele cu grafit nodular este in general mai mare decat la fontele cenusii.

Numarul si dimensiunile separarilor de grafit depind in cea mai mare masura de modul de modificare a fontelor si de viteza de racire.

Fontele cu plasticitate foarte mare (Amin = 17%) au structura constituita numai din graunti de ferita.Caracteristic este faptul ca la limitele grauntilor de ferita nu se gasesc segregatii,carburi sau portiuni de perlita,fie ele si in cantitati mici,asa cum se constata la fontele feritice obisnuite.Astfel de structuri pot fi obtinute numai in cazul la care fontele poseda o puritate ridicata in ceea ce priveste continutul elementelor care segrega usor (ca de exemplu S,P,Pb,etc) sau care favorizeaza formarea perlitei (Cr,Mn,Sn,etc).Fontele feritice obisnuite se pot obtine prin tratament termic sau in stare turnata,in cazul folosirii unor incarcaturi speciale.

Fontele feritice cu grafit nodular se caracterizeaza prin duritate mai ridicata ,in comparatie cu fontele cu grafit lamelar sau cu fontele maleabile.Explicatia poate fi data daca se tine seama de continutul mai mare de Si.

Fontele cu plasticitate si rezistenta medie au structura ferito-perlitica cu proportii de perlita variabile.Aceste fonte se pot obtine prin tratament termic sau direct din turnare.In ultimul caz ,in structura poate fi prezenta si cementita libera (eutectica),ceea ce constituie o particularitate in comparatie cu fonta cu grafit lamelar denumita si anomalia cementitei.Intr-adevar,la fontele netratate cu magneziu,coexistenta feritei,perlitei si cementitei libere in structura se constata numai in cazul grafitului interdendritic.Aparitia feritei in fontele cu cementita libera in structura se explica prin capacitatea mai mare de difuzie a carbonului in austenita fontelor tratate cu magneziu,care au un continut mai scazut de impuritati(oxigen,azot,hidrogen).In afara de aceasta,numarul mai mare de separari de grafit in fontele tratate cu magneziu micsoreaza distanta de deplasare a atomilor de carbon si prin aceasta favorizeaza aparitia austenitei in jurul nodulelor de grafit.

Fontele cu rezistenta mare si foarte mare au structura perlitica lamelara sau granulara sorbitica sau bainitica.Ca urmare a alierii feritei din perlita cu siliciu,duritatea si rezistenta acesteia din urma sunt superioare celor corespunzatoare perlitei din fonta cu grafit lamelar.

Dispersia perlitei influenteaza direct caracteristicile mecanice.Asa se explica valorile foarte variate ale rezistentei care se obtin pentru anumite valori ale alungirii.

Fontele perlitice si bainitice cu rezistente foarte mari se obtine de regula prin tratament termic.

Particularitati ale compozitiei chimice

Particularitatile cele mai importante ale compozitiei chimice sunt:

- continutul ridicat de carbon si siliciu;

-continutul redus de fosfor si sulf.

Continutul de carbon variaza intre 3,4 .4,1%,iar cel de siliciu intre 2,0 si 2,8 ceea ce inseamna ca fontele supuse modificarii pot fi eutectice si chiar hipereutectice(Se =0.9..1,2).Ca urmare fontele initiale sunt situate de obicei in domeniul feritic sau ferito-perlitic al diagramei Maurer,avand nivelul maxim de grafitizare.

Prin tratarea fontei lichide cu 0,20,5%magneziu (metalic sau sub forma de prealiaje),domeniile structurale sunt foarte mult deplasate spre dreapta,astfel incat fontele ajung in domeniile fontelor pestrite si uneori chiar in domeniile fontelor albe.Readucerea fontelor in domeniile fontelor cenusii se face fie prin tratament termic,care necesita cheltuieli suplimentare ,fie prin modificarea ulterioara sau concomitenta a fontei tratate cu magneziu cu un modificator puternic grafitizant,ca de exemplu FeSi,CaSi.

Justificarea utilizarii unor sume C+Si ridicae in fontele destinate tratarii cu magneziu consta in urmatoarele:

a) Continutul mare de carbon si , deci,de grafit nu mai este nefavorabil,ca in cazul fontelor cu grafit lamelar,deoarece forma nodulara a grafitului nu poseda efect accentuat de crestare.

In schimb fontele cu continut ridicat de carbon,eutectic,prezinta proprietati de turnare net superioare si anume: fluiditate mare ,retasura mica si concentrata,contractie liniara mica si tendinta redusa de formare a crapaturilor la cald si la rece.In afara de aceasta,carbonul mai mare anihileaza partial efectul de albire al magneziului.

b)Continutul ridicat de siliciu (2,02,8%) micsoreaza intr-o mare masura efectul de albire al magneziului si contribuie,de asemenea, la imbunatatirea proprietatilor de turnare.In plus .siliciul mai ridicat asigura un grad mai mare de asimilare a magneziului de catre fonta lichida si o nodulizare mai avansata a grafitului.Limita superioara de 2,8% a continutului de siliciu este determinata de influenta lui negativa asupra alungirii si rezilientei provocata de fragilizarea feritei.Rezistenta si duritatea se maresc tot timpul odata cu sporirea siliciului.

c) Continutul de mangan,care poate varia in limitele0,1,5% are practic aceeasi influenta ca si la otel,marind duritatea si rezistenta si reducand alungirea si rezilienta.De aceea ,la fontele feritice cu plasticitate ridicata se foloseste un continut mic de mangan si invers,la fontele perlitice cu alungire scazuta ,un continut mai mare de mangan.

Efectul perlitizant al manganului in fontele tratate cu magneziu este mai slab decat in fontele netratate ,ceea ce se poate explica prin influenta magneziului de accelerare a vitezei de difuziune a carbonului la transformarea austenitei.La aceste fonte,reglarea precisa a proportiei de perlita se face cu ajutorul tratamentului termic.Rolul manganului se reduce mai mult la mrirea gradului de dispersie a perlitei si in acest fel a rezistentei la uzura.

d) Continutul de fosfor si de sulf se impune a fi cat mai scazut,deoarece fosforul micsoreaza puternic plasticitatea si tenacitatea fontelor ,iar sulful formeaza cu magneziul compusi(MgS) si astfel contribuie la cresterea consumului de modificator si la impurificarea fontelor cu sulfuri.

La fonte feritice cu grafit nodular ,fosforul este limitat la 0.08%.Cu micsorarea in continuare a fosforului se mareste tenacitatea si se micsoreaza temperatura de fragilizare.

Tehnologiile moderne de fabricare a fontelor cu grafit nodular ,prevad reducerea continutului de sulf sub 0.01% fie la elaborare (cuptoare electrice bazice) , fie prin tratament ulterior de desulfurare .

In legatura cu compozitia chimica a fontelor destinate tratarii cu magneziu trebuie acordata o mare atentie elementelor antimodificatoare(Sn,Ti,Sb,Pb,As,Bi s.a.) care pot frana sau chiar suprima in intregime procesul de nodulizare.

In prezenta acestor elemente pot sa apara urmatoarele forme degenerate de grafit: cuiburi ,nodule cu ramificatii,precum si lamele alaturi de nodule.

RaportulC/Si influenteaza,chiar in cazul aceluiasi carbon echivalent,structura de turnare.Carbonul influenteaza mai puternic transformarea eutectoida ,in timp ce siliciul -transformarea eutectica.

In conditiile in care insa siliciul se introduce sub forma de modificator (postmodificare), raportul C/Si are o influenta inversa :cu micsorarea lui creste proportia de ferita.Astfel,de exemplu,in cazul unor fonte cu Cech =4,4-4,5%, micsorarea raportului C/Si de la 2,13 la 1,12 a determinat marirea proportiei de ferita de la 30%la 8085%.

Forma grafitului si deci proprietatile mecanice ale fontelor sunt influentate hotarator de continutul remanent de magneziu,care poate varia in limita de 0,030,10%.

La valori mai mici ale acestuia in fonta apar separari de grafit si compctitate scazuta si in anumite conditii,separari de forma vermiculara.

4.Segregarea elementelor la turnarea pieselor

Se stie ca la fonte exista segregatie directa,caracterizata prin concentrarea elementului in faza lichida in timpul cristalizarii(mangan, molibden titan,fosfor,sulf) si segregatie inversa,caracterizata prin concentrarea elementului in faza solida (cristalele primare ca de exemplu siliciul,nichelul,aluminiul).Segregarea este accentuata de micsorarea vitezei de racire si de mentirea fontei in stare lichda,dupa tratamentul de nodulizare.

La piesele cu pereti grosi trebuie sa se tina seama de segregatia directa a elementelor : C,Mn,Cr,V,Mo,W,P,Pb,As,Sb,Ti siB, care imbogatesc faza lichida ce se solidifica ultima;alte elemente,ca de exemplu Si.Al,Co,Ni si Cu ,prezinta o segregare inversa.

Segregatia directa a elementelor ,care sunt si carburigene,poate fi atat de pronuntata,incat carburile care se formeaza datorita compozitiei lor,sa nu poata fi dizolvate in timpul tratamentuluitermic.Carburile sunt repartizate sub forma de incluziuni poligonale sau de ace la limita grauntilor.

Din acest motiv la elaborarea fontelor destinate turnarii pieselor mari se impun cerinte mai severe in ceea ce priveste puritatea componentelor incacaturii.Pentru micsorarea influentei procesului de segregare ,se impune marirea numarului de celule eutectice deoarece in acest caz separarile de carburi se repartizeaza pe o suprafata mai mare,iar distantele pentru difuzia carbonului sunt mai mici.

O masura tehnologica practicata in acest sens consta in marirea carbonului echivalent,care favorizeaza cresterea numarului de celule eutectice si scaderea suprafetei ocupate de microretasuri

Marirea numarului de celule eutectice poate fi obtinuta folosind si alte masuri tehnologice:

-modificarea fontei,mai ales in timpul turnarii in forma;

-marirea vitezei de racire,folosind amestecuri cu coeficient de acumulare a caldurii mai mare sau racitori.

5.Fontele aliate

Fonte slab aliate

In industrie sunt folosite fonte cu grafit nodular slab aliate cu Ni,Cu,Mo ,Sn,Cr. Fontele slab aliate cu nichel(0,51,0%), cupru (0,51,5% ) molibden (cca 0.2%) sau staniu (cca 0.05%) se caracterizeaza prin structuri perlitice,care se obtin chiar si in cazul turnarii pieselor cu pereti grosi.

Influenta cuprului in fonte (cu grafit lamelar sau nodular) consta in urmatoarele:

- are un efect slab grafitizant la cristalizarea primara ,ceea ce rezulta din faptul ca micsoreaza continutul de carbon in eutectic;

-franeaza procesul de feritizare la transformarea eutectoida;

-micsoreaza dimensiunile grauntilor de perlita si mareste gradul de dispersie a acesteia.

Mecanismul acestei influente a cuprului se explica prin urmatoarele :

-cuprul (pana la continuturi de 1.5%) nu se dizolva in cementita eutectica,ci segrega in austenita.De aceea,activitatea termodinamica a carbonului si tendinta de grafitizare se maresc;

-la transformarea eutectoida,din contra,cuprul se dizolva in cementita,ceea ce micsoreaza activitatea carbonului si mareste stabilitatea perlitei;

-cuprul micsoreaza temperatura eutectoida si depleaseaza punctul eutectoid spre domeniile cu concentratii mai mari de carbon.

Staniul, atat in fontele cu grafit lamelar,cat si in fontele tratate cu magneziu ,manifesta o puternica influenta antiferitizanta,asigurand obtinerea unor structuri perlitice,chiar in cazul unor adaosuri neansemnate.Perlita se obtine cu un grad de dispersie mai mare.De mentionat ca staniul nu influenteaza practic gradul de grafitizare la cristalizarea eutectica a fontei;el mareste intr-o oarecare masura numarul de nodule de grafit.Pana la continuturi de 0.10% staniul nu influenteaza,de asemenea,forma nodulelor de grafit.

Manganul determina ,ca si cuprul ,marirea proportiei de perlita,precum si finisarea acesteia.Ca urmare,contribuie la imbunatatirea proprietetilor atifrictiune.

Nichelul are efect grafitizant la transformarea eutectica si antigrafitizant-la cristalizarea eutectoida.

De mentionat ca unele din aceste elemente de aliere (de exeplu cuprul si staniul) sunt continute in componentele incarcaturii ca deseurile de piese din metale neferoase care sunt amestecate cu fierul vechi.Caracteristicile mecanice ale acestor fonte sunt mai ridicate in comparatie cu fontele perlitice slab aliate .In mod special se urmareste marirea duritatii de la 240 la 300 HB.Unele fonte slab aliate cu cupru sunt standardizate la fonte antifrictiune.

Fontele cu grafit nodular complex aliate cu molibden (0.21.0%), cupru(pana la 0.5 %), nichel (pana la 1.5 %) si crom (pana la 1%) se caracterizeaza prin structuri perlitice cu disperisa ridicata.

Particularitatile principale ale acestor fonte se manifesta prin urmatoarele proprietati:

-proprietati superioare de antifrictiune si de rezistenta;

-rezistenta la temperaturi mai inalte;

-rezistenta la uzare in conditii de frecare uscata;

-capacitate mare de durificare in cazul folosirii tratamentului de calire superficiala sau a tratamentelor termo-chimice.

Ca urmare ,fontele slab aliate cu nichel ,molibden ,crom si cupru au un domeniu larg de folosire.

Fonte mediu aliate

Principalele fonte cu grafit nodular mediu aliate sunt urmatoarele:

- fonte cu rezistenta ridicata ,aliate cu nichel (pana la 5%), molibden (pana la 1.2 %) si crom (pana la 0.50%);

-fonte cu rezistenta si plasticitate ridicate ,aliate cu mangan(pana la 5 %) si molibden (pana la 0.9%);

- fonte refractare sau rezistente la uzura,aliate cu siliciu (4.5-5.5%Si).

Fontele mediu aliate cu Ni-Mo au rezistenta ridicata si structura masei metalice de baza aciculara (bainitica si martensitica).Datorita alierii acestea se obtin prin tratamente termice simplificate (normalizare),sau chiar brut turnate.

Fontele aciculare sunt utilizate in multe cazuri pentru turnarea pieselor masive,cu pereti grosi,in vederea obtinerii unor caracteristici de rezistenta si alungire.

Fontele mediu aliate cu mangan si molibden au de asemenea structura aciculara.Tratamentul termic consta in incalzire la 870-900 grade Celsius,racire in aer (jet de aer ) si revenire la temperaturi de 200-260 grade Celsius.In functie de temperatura de revenire pot fi obtinute rezistente cuprinse intre 560 si 1260 N/mm patrat.Alierea cu mangan asigura un pret de cost mai scazut al fontelor.

Fontele mediu aliate cu siliciu (4.5-5.5%) se caracterizeaza printr-o strctura feritica cu grafit nodular si poseda un complex de proprietati mecanice si chimice deosebit de valoroase ,ca de exemplu:tendinta scazuta de oxidar ,rezistenta mecanica la temperaturi normale si ridicate,rezistenta la uzare si stabilitate dimensionala pana la temperaturi de 700 grade Celsius.

Fonte inalt aliate

In industrie se folosesc pe scara mai larga trei tipuri de fonte cu grafit nodular inalt aliate:

-cu nichel(2036%Ni);

-cu siliciu (15..18%Si);

-cu aluminiu (1923% Al);

Fontele austenitice aliate cu nichel sunt clasificate in functie de elementele secundare de aliere:

a) Fonte cu 12-24%Ni aliate cu managan:
-cu continut scazut de managan (4.0-4.5): Fgn A NiMn 23.4.

-cu continut ridicat de mangan (6.0-7.0): Fgna NiMa 13.7

b) fonte cu 2022 %Ni:

-fara crom :Fgna Ni 22;

-cu continut mic de crom (2%):Fgna NiCr 20.2;

-cu continut ridicat de crom (3%):Fgna NiCr20.3;

-cu siliciu (5%) si crom (5%):Fgna NiSiCr 20.5.2.

c) Fonte cu 30% Ni:

-cu continut scazut de crom (1%): Fgna NiCr 30.1;

-cu continut ridicat de crom (3%): Fgna NiCr 30.3;

-cu continut de siliciu (5%) si crom (5%):Fgna NiCr 30.5.5

d) Fonte cu 35% Ni:

-fara crom :Fgna;

-cu crom: (3%):Fgna NiCr 35.3.

In cazul fontelor inalt aliate cu nichel poate fi folosita urmatoarea relatie pentru determinarea carbonului echivalent:

Cech=Ctotal +0.33Si +0.047Ni +0.005 Ni*Si

In general fontele se obtin in structura cu o cantitate relativ mica (pana la 6%) de carburi ,repartizate la limitele grauntilor de austenita (celulelor eutectice).

Pentru descompunerea carburilor,fontele se supun uneori unui tratament de recoacere grafitizanta (incalzire si mentinere la 950.1040 grade Celsius;racire in aer sau in cuptor).

In cazul structurilor austenitice se obtin urmatoarele caracteristici mecanice :Rt=380400N/mm patrat; R =170210 N/mm patrat ;A =7.28 %; HB= 130200.

Fontele inalt aliate cu siliciu si cu aluminiu au structura feritica si sunt folosite pentru turnarea pieselor care lucreaza in conditii de coroziune si oxidare.

Caracteristic pentru aceste fonte este continutul scazut de carbon (mai ales la cele aliate cu siliciu) intrucat ambele elemente de aliere micsoreaza saturatia in carbon a fontei.

6.Concluzie

Aparitia fontelor nodulare in 1947-1948 reprezinta o noua etapa in dezvoltarea teoriei si practicii turnarii metalelor.

Prelucrabilitatea prin aschiere a fontelor cenusii este foarte buna datorita efectului lubrifiant al grafitului. Cresterea raportului ferita / perlita determina cresterea prelucrabilitatii prin aschiere.Totodata prezenta grafitului are si o proprietate de absorbtie a vibratiilor.din aceste motive se foloseste pentru constructia batiurilor pentru masini unelte,dar si pentru alte piese supuse la socuri si vibratii.      

Fontele nodulare se folosesc la fabricarea organelor de masini supuse la oboseala, la uzare si la socuri puternice, cum sunt: arbori motor, roti dintate, piese pentru motoare si masini agricole, corpuri si capace de prese hidraulice, corpuri pentru ciocane de forja etc.

Se utilizeaza din ce in ce mai des la constructia de arbori de motoare, chiulase, piese pentru laminoare, prese, pompe si piese pentru tractoare, masini electrice. In STAS 6071- 82 sunt prezentate marcile de fonte cu grafit nodular: Fgn 370-17, 400-12, 450-5, 500-7, 600-2, 700-2, 800-2 si principalele lor caracteristici mecanice.

Asadar fontele cu grafit nodular sunt utilizate in industrie pe scara foarte larga,avand prorietati mecanice deosebite.

7.Bibliografie

H. Colan, P. Tudoran, G. Ailincai, M. Marcu, E. Drugescu, Studiul metalelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983.

S.Gadea, M.Petrescu, Metalurgie fizica si Studiul metalelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981..

M. Trusculescu, Studiul metalelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977.

[4] Al. Domsa, S. Domsa, Materiale metalice, Editura Dacia, 1981.

[5]Laurentiu Sofroni, C. Vinecenz 'Fonta cu grafit nodular ',Editura Tehnica, Bucuresti,1978